3,126 matches
-
unei metafore, RL, 1991, 5; Daniel Cristea-Enache, O viață ca-n romane, ALA, 1998, 440; Niadi Cernica, Orgoliul lucidității integrale, „Crai nou” (Suceava), 1999, 2 534; Onu Cazan, „Scriitorii pot conviețui cu politica doar pe picior de egalitate” (interviu cu Pan Solcan), „Bucovina literară”, 2000, 4; Popa, Ist. lit., II, 830. M. In.
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
de mai multe ori. Faptul că unele dintre soțiile sale au fost de origine engleză nu e deloc neobișnuit pentru mediul colonial În care a trăit. Una dintre ele, Golabi, era de loc din Lahore, iar Madame Allard devenise Bannou Pan Deï (1814-1884), prințesa indiană care va uimi mediile aristocrate franceze, la Saint-Tropez sau la Paris 3. Soția generalului Court, Fezli Azam Joo, devine modelul unei alte excepționale picturi a lui August Schöfft, descoperită recent de Lafont Într-o colecție privată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că „rezultatul (e) priincios” când „englezul, carile sta În ceata privitorilor (...) au mântuit femeia”6. O scrisoare anonimă din arhivele franceze ale lui Allard propunea (inclusiv cu soluții ironice) rapida eliminare a ritualului, Încă foarte puternic de vreme ce soția sa, Bannou Pan Dei Allard, a plecat În Franța pentru a nu-și risca viața după moartea generalului 7. În india brahmanică, obiceiul arderii unei văduve indiene după moartea soțului și ca semn de completă afiliere sau Încorporare a destinului său În cel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Gourmont, București, 1940 (în colaborare cu Mihail Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV, 1935, 144; Pompiliu Constantinescu, Despre poeți și poezie, VRA, 1935, 401; Șerban Cioculescu, Expoziția antologică a poeziei tinere, ADV, 1937, 16
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
, revistă apărută la Bârlad, lunar, din ianuarie 1929 până în octombrie 1931. Colectivul redacțional: G. Tutoveanu, Maria Grigorescu, Sylvia Pan (Natalia Pașa), D. Iov, G. Nedelea, D. Fărcășanu, G. G. Ursu, G. Ioniță, I. Mihail. În tradiția vechilor publicații literare apărute la Bârlad, S.n. cuprinde scrieri și interviuri ale scriitorilor bârlădeni și ale altor personalități legate de mișcarea literar-culturală a
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
măsură și cu un accent de sinceră convingere în ce spune”. Semnificativă este la Ș. sorgintea livrescă, versul fiind închinat destinului prometeic, vârstelor omenirii, înălțării omului, unei galerii de figuri mitice, precum Zarathustra, Buddha, Osiris, Prometeu, Oedip, Ulise, Venus, Minerva, Pan, Apollo ș.a., într-o perindare lirică amplă, ce filtrează imnic teme și motive din cultura universală și din folclorul românesc. Artele poetice pe care le-a scris mărturisesc că ipostaza râvnită a fost aceea de Apollo al Transilvaniei, cântăreț care
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
mai cuprinde o cronică internă și externă, știri din industrie și economie, o cronică a revistelor, anunțuri din actualitatea culturală, informații din sport și, sporadic, cronică plastică, dramatică, muzicală, cinematografică, științifică și judiciară, caricaturi. Alți colaboratori: Radu Gyr, Dumitru Stăniloae, Pan M. Vizirescu, Nicolae Roșu, Gabriel Bălănescu, Vasile Militaru, V. Oprescu-Spineni, Al. Cazaban, Mihu Dragomir, Ion Potopin, Grigore Popa, Horia Stanca, Mircea Streinul, Dinu Stegărescu. M. W.
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Grigore din Nyssa. Traduce dialogul Gorgias de Platon, romanul Hero și Leandru de Musaios, texte din Lucian din Samosata, Dionisie Pseudo-Areopagitul ș.a. De asemenea, editează texte sanscrite în original, cu transcriere latină, versiune românească, și comentarii: sutre din Gramatica lui Pan.ini, originalele echivalentelor lui G. Coșbuc din Antologia sanscrită, sentințe și maxime din întreaga literatură indiană. Din sanscrită a tradus Panciatantra, Bhagavadgita, episoade din Upanișade și Mahabharata, iar volumul postum Cultură și filosofie indiană în texte și studii (I, 1978
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
literatura și cultura română, pentru a contribui la schimbarea mentalităților în această parte a țării. Acțiunea de culturalizare devine principalul mobil al gazetei. Preocuparea pentru cultivarea limbii române în Basarabia este explicită în articole ca Moldoveni, grăiți limba strămoșească de Pan Halippa, Moldoveni sau români? de Nicolae Dunăreanu. Sunt selectate scrieri de Emil Gârleanu, Nicolae Beldiceanu, George Coșbuc, C. Sandu-Aldea, dar se publică și versuri de V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Panait Cerna, St. O. Iosif, Alexie Mateevici, D. C.
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Panait Cerna, St. O. Iosif, Alexie Mateevici, D. C. Moruzi, I. U. Soricu ș.a., proză de Alecu Russo, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Jean Bart. Revista i-a avut printre colaboratori pe reprezentanții „generației Unirii” - Iorgu Tudor, Pan Halippa, Ion Buzdugan, Anton Luțcan, Sergiu V. Cujbă, în sumar intrând și versuri de Al. T. Stamatiad, George Tutoveanu, proză de Al. Cazaban, George Bota, V. Lazăr. Publicistica îi are ca autori pe Liviu Marian, Ștefan Ciobanu, Vasile Harea, I.
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
în sumar intrând și versuri de Al. T. Stamatiad, George Tutoveanu, proză de Al. Cazaban, George Bota, V. Lazăr. Publicistica îi are ca autori pe Liviu Marian, Ștefan Ciobanu, Vasile Harea, I. Duscian ș.a. Editorialele sunt scrise de Nicolae Dunăreanu, Pan Halippa (și rubrica „Îndrumări politice”), Liviu Marian, Ștefan Ciobanu (și actualitatea școlară și culturală), Vasile Harea, Ion Simionescu. I. Dg.
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
accente sociale. Publică Eusebiu Cămilar, Alexandru Șahighian, Nicolae I. Lazu, Matei Alexandrescu, Eugen Relgis, Stelian Constantin-Stelian, Alex. Popovici, C. Pajura (C. Papacostea), D. St. Petropol, S. Cohn-Ștefănești, Teodor Scarlat, V. Flueraș, Virgil Treboniu, Mihail I. Pricopie, G. Spina, George Demetru Pan, Ștefan Tita, Leon Feraru, Al. Voitin, Liviu Deleanu, V. Spiridonică, Vasile Dobrian, Emilian Bâcov, Elefterie Beoca, P. Florențiu, Jean Pascal, Cicerone Theodorescu, Ion Zaharia, Emil Vora, Emil Băicoianu, Constantin Andone. Cu proza sunt prezenți Tudor Teodorescu-Braniște (fragment din românul Băiatul
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
Chișinău, lunar, între octombrie 1927 și septembrie 1928, ca „organ de presă al românilor din Transnistria”, sub conducerea unui comitet. Redactor: Nichita P. Smochină. Primul număr este distribuit la Congresul Presei Latine (București, 1-3 octombrie 1927). În articolul-program, semnat de Pan Halippa, se afirmă că va fi pus în lumină rolul românilor de peste Nistru la consolidarea României Mari. Publicația se editează la împlinirea unui deceniu de la ținerea, la Tiraspol, la 17-18 decembrie 1917, a Adunării Naționale a Românilor de peste Nistru, urmărind
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
875; Horia Groza, Doi autori de poezie tânără, RP, 1937, 5 720; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 303-305; C. Pârlea, Poezia lui Virgil Treboniu, RAZ, 1938, 51; Ion Horia Munteanu, Critice, I, București, 1939, 11-13; Virgil Treboniu, JL, 1939, 32; [G.] Demetru Pan, „Mihail Eminescu”, RML, 1940, 44; Predescu, Encicl., 861; Ion Horia Munteanu, Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944; Paul Bărbulescu, Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu, București, 1945; Nicolae Inătescu, Poezia lui Treboniu, București, 1945. V. D.
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
-se la 1 ianuarie 1975 astfel: redactor-șef adjunct: Niculae Stoian, secretar general de redacție: C. N. Constantiniu, redactori: Ernst Breitenstein și Dan Grigorescu. Pe parcurs, în caseta redacțională survin numeroase modificări: de la numărul 166/1979 redactor-șef adjunct e Pan Solcan, iar redactori Gheorghe Milea, Dumitru Radu Popa și Mihai Dulea, ultimul fiind înlocuit de la numărul 221/1982 cu Valeriu Pop. La numărul 316/1986 redacția prezintă următoarea componență: Virgil Cândea (secretar al Asociației „România”), redactor-șef: Petre Ghelmez, redactor
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
redactori Gheorghe Milea, Dumitru Radu Popa și Mihai Dulea, ultimul fiind înlocuit de la numărul 221/1982 cu Valeriu Pop. La numărul 316/1986 redacția prezintă următoarea componență: Virgil Cândea (secretar al Asociației „România”), redactor-șef: Petre Ghelmez, redactor-șef adjunct: Pan Solcan, secretar de redacție: Nicolae Cristache, redactori: Dan Grigorescu, Gheorghe Milea, în ultimul colegiu de redacție figurând și Ion Pahonțu. Revista va promova obiectivele Asociației „România”, constituită în aprilie 1972 ca „așezământ obștesc pentru relațiile cu emigrația”. Orientarea T.R. este
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
îmblânzi”, pe căi mai directe sau mai subtile, exilul românesc sunt dominante. Fănuș Neagu susține pe prima pagină o rubrică de mici dimensiuni, „Sânziene” (1/1972 - 16/1973). Editorialele sunt scrise de Paul Anghel, apoi de Petre Ghelmez, Virgil Cândea, Pan Solcan, Felicia Antip, Dumitru Radu Popa, Mircea Malița. Studiile și cronicile literare, alături de eseistică, sunt semnate de Edgar Papu, Constantin Noica, Vasile Băncilă, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Șerban Cioculescu, dar și de Nichifor Crainic sau de Radu Gyr. Paginile culturale găzduiesc
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
Soldatul moldovan”, „gazetă politică pentru soldați și țărani”. Se adaugă, în aceeași intenție lăudabilă de culturalizare și de acțiune politică democratică, „Basarabia” (1929-1930) și „Cuvânt moldovenesc” (1926-1939), serie nouă a gazetei cu același titlu scoasă între 1913 și 1921 de Pan Halippa, pe care o conduce împreună cu Onisifor Ghibu, sub egida filialei basarabene Astra și a Fundației Culturale Regale. Un rol însemnat în restructurarea și dinamizarea vieții intelectuale și literare din Basarabia o au și periodicele culturale scoase de T. ca
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
încadrându-se totuși și în viața literară din Iași, București și Cernăuți. În 1899, la Universitatea din Iuriev-Dorpat, Ion Pelivan înființează Pământenia Basarabeană, cu o bibliotecă ce aduna cărți de autori români, reactivată, după campania de represalii din 1902, de Pan Halippa în 1905, când își va muta sediul la Chișinău. În 1905 se constituie Societatea Culturală Moldovenească (președinte Pavel Dicescu), care la 3 decembrie același an cere guvernului rus introducerea limbii române în școlile primare; la 12 iunie 1917 Societatea
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
își reia activitatea datorită eforturilor lui Pavel Gore. În 1908 Ștefan Ciobanu, Simion Murafa, D. Ciugureanu, Alexie Mateevici, Ștefan Berechet și alți studenți basarabeni organizează la Kiev Societatea Deșteptarea. La Chișinău au mai activat Asociația Culturală Cuvânt Moldovenesc, condusă de Pan Halippa, Asociația Presei Românești din Basarabia, Astra basarabeană (președinte Onisifor Ghibu; reînființată în 1995 la inițiativa lui Octavian O. Ghibu), iar la Bălți Societatea „George Enescu”. Dintre societățile culturale din secolul al XIX-lea foarte influentă a fost Românismul (București
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
D. Culea. Datorită unei vieți literare intense, în 1939 Societatea Scriitorilor din Basarabia ia o formă instituționalizată. Necesitatea constituirii ei a fost pe larg dezbătută anterior în revistele literare și în cadrul unor întruniri publice. Primul congres îl alege președinte pe Pan Halippa. Ca prim obiectiv statutar Societatea își propune formarea unui front literar-cultural unit „pentru promovarea scrisului și culturii românești în Basarabia, pentru apărarea demnității celor ce conlucrează la această operă”. După al doilea război mondial se constituie Uniunea Scriitorilor din
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe colaboratorii menționați la ultima pagină: Istrate Micescu, Ella Negruți, I. Gr. Periețeanu, Constantin Xeni ș.a. Proza autentică este reprezentată de I.C. Vissarion, cu Le e amorțită limba și Probe prezumtive, și de Artur Gorovei, cu
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
și în timpul celui de-al doilea război mondial colaborează George Gregorian, D. Iov, V. Demetrius, Al. Iacobescu, Aron Cotruș, N. Davidescu, Mircea Dem. Rădulescu, Al. Sabaru, Olga Greceanu (cu însemnări de călătorie), Damian Stănoiu, Cluceru Dinu (Constantin Dona), Vintilă Horia, Pan M. Vizirescu ș.a. Alături de Adrian Maniu, care asigură fără întrerupere rubrica „În fiecare zi”, alți titulari de rubrici culturale sunt Dan Bălteanu („Cărți noi”), Marcu Beza („Scrisori din Londra”), Mihail Negru („Răutăți”). Începând din toamna anului 1944, U., ca și
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
cu sfaturi pentru montaniarzi) și alta dedicată Bucureștiului („Ieri și azi”). A folosit un număr impresionant de pseudonime: de la anagrama N. Aihceru la Inginerul din Bucegi (iscălitură pentru volumul Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, 1911), Bucegicus, Ortens, Arineanu, Simeon Rufu, N. Pan, N. Jnepeanu (împrumutat ca nume și personajului principal din În Bucegi, 1907), Stroe Miclescu, Spiriduș, Fantasio ș.a. A conferențiat la Ateneul Român, la Fundația Regală, la Societatea Geografică Română, la Societatea Naturaliștilor și a fost un fervent susținător al Turing
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
prozele lui V., se află în legătură cu această predilecție pentru abulia psihică, definitorie pentru personaje și care impune narațiunii un ritm lent de evoluție. Izbutită este proza titulară, ce urmărește etapele destrămării unei căsnicii și consecințele asupra protagonistului. Povestirea Piatra lui Pan, lipsită de coagulare epică (finalul sugrumă dezvoltarea intrigii și o reduce la un posibil fragment de nuvelă), se detașează totuși printr-o ingenioasă surprindere a atmosferei tensionate din timpul războiului. Verigile (1971), roman ratat, pare că îi ghilotinează lui V.
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]