1,756 matches
-
a îndreptat spre Napoli pe care l-a cucerit la 7 septembrie 1860. Cavour a organizat o expediție cu scopul de a împiedica consolidarea puterii lui Garibaldi, temându-se că el va proclama o republică. Trupele piemonteze au învins armata papală în . Garibaldi a înfruntat și el și a învins cei ai armatei Bourbonilor . Referendumurile din Sicilia și din Neapole au ratificat anexarea Regatului celor Două Sicilii la Piemont. La 26 octombrie, lângă Teano, Garibaldi s-a întâlnit cu Victor-Emmanuel al
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
la 22 martie 1867, el și-a reluat titlul de general care îi fusese conferit de către Republica Romană. La început, opinia publică l-a susținut, împotriva guvernului. Ca și în trecut, el a încercat să agite o rebeliune în Statul Papal cu scopul de a justifica intervenția. Crispi l-a pus în gardă contra unui eventual nou Aspromonte. După hotărârile muncitorilor francezi și germani împotriva războiului, el a participat, în septembrie 1867, la de la Geneva, congres pacifist unde a avut parte
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
produs o impresie uluitoare. Toată lumea s-a ridicat în picioare și s-a aplaudat prelungit și entuziast.” După revenirea în Italia, la 24 septembrie 1867, Garibaldi a fost arestat în timp ce pleca din Florența, capitala de atunci, către frontiera cu Statul Papal, ceea ce a declanșat manifestații violente. I s-a fixat domiciliu obligatoriu în insula sa Caprera, de unde a evadat în octombrie pentru a-și relua lupta. A organizat noua expediție către Roma (a treia) adesea denumită „”, de această dată din Terni
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
dată din Terni: a cucerit cetatea dar revoluția mult așteptată de la Roma n-a mai avut loc. La 30 octombrie 1867, trupele franceze au debarcat la Civitavecchia și Garibaldi a fost învins decisiv la 3 noiembrie 1867 în , de către trupele papale și întăririle lor, dotate cu puști noi , trimise de Napoleon al III-lea. Victor-Emmanuel al II-lea a confirmat, în ce-l privea, acordurile franco-italiene și a dezavuat inițiativa garibaldiană. O depeșă a generalului , datată în ziua de 9 se
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
graniței estice de incursiunile cumane și să întărească poziția bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populației era ortodoxă., Pentru colonizarea cavalerilor teutoni, regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis în același an diploma de donație: Bula papală de aprobare a acestui transfer de suzeranitate a reprodus acest act, dar a adăugat câteva rânduri din care rezultă că terenul era deja populat la data donației de o altă populație decât cea a cavalerilor . Și arheologia confirmă preexistența unei
Ordinul Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/303602_a_304931]
-
de armatele nobiliare, cu concursul liderilor catolici și protestanți ai Germaniei. Anabaptiștii au reprezentat cea mai semnificativă parte a Reformei radicale. Au cunoscut un mare succes în toate zonele în care disidența medievală (Waldenzi, Picarzi, Husiți, etc.) a slăbit puterea papală. Erau larg răspândiți în Țările de Jos, Germania, Elveția, Austria și Moravia. Respingeau asocierea Bisericii cu Statul, conceptul de Biserică Universală, botezul pruncilor, ocuparea slujbelor de magistrați, purtarea armelor și jurămintele. Credeau că Biserica este corpul credincioșilor separați de lume
Reforma radicală () [Corola-website/Science/303655_a_304984]
-
Pe 30 martie 1533, Cranmer a fost numit arhiepiscop de Canterbury, la moartea lui Warham. Cranmer a fost ales de Henric pentru a-i susține politicile și a găsi soluții la probleme sale. Această numire făcută de Henric în lipsa acordului papal arată că își pierduse speranța de a obține divorțul din partea Romei. Cranmer și-a adus cu sine soția, Margareta, când a devenit arhiepiscop, dar i-a păstrat prezența discretă pentru a nu deveni evidentă încălcarea regulii celibatului clerical. În mai
Thomas Cranmer () [Corola-website/Science/303748_a_305077]
-
din 1717, avea 24 de case și se numea "Gironda". Harta Contelui Mercy din 1723-1725 o arată cu numele "Gyroda", aparținând de districtul Timișoarei. Între Ghiroda și Remetea de azi, a existat mai demult localitatea "Dég", care figura în evidențele papale de la 1332-1333, dar și pe Harta lui Mercy.
Ghiroda () [Corola-website/Science/303999_a_305328]
-
agro dominico" emisă la 27 martie 1327, suveranul pontif, Ioan al XXII-lea, a condamnat douăzeci și opt dintre tezele sale, calificându-le drept eretice. Meister Eckhart s-a stins din viață în 1327 la Avignon, cu câteva luni înainte ca bula papală să fi fost dată publicității.
Meister Eckhart () [Corola-website/Science/304041_a_305370]
-
retezate de la genunchi. Împotriva acestei ipoteze stau două argumente: Craniul lui Petru, împreună cu presupusul craniu a lui Pavel, au fost duse și păstrate (până în ziua de azi) în cutia-osuar de sub ciboriumul-altar din bazilica „San Giovanni in Laterano” din Roma. Scaunul papal este, conform tradiției, fondat de către Petru și Pavel, care l-au investit cu autoritate apostolică. Noul Testament nu spune nimic despre faptul că Petru s-ar fi aflat la Roma, dar tradiția catolică primară susține o astfel de prezență. Nu există
Simon Petru () [Corola-website/Science/304185_a_305514]
-
spre a-și apăra navele comerciale de raidurile piraților, cea mai cunoscută dintre acestea este Liga celor cinci porturi formată din Hastings, Rommey, Hythe, Dover și Sandwich. Raidurile piraților nord-africani pe scara întinsă sunt începute de jefuirea a doua galere papale de către Arouj „Barbarossa”, fratele cel mare a lui Kheyr-ed-din „Barbarossa”, cel mai măreț pirat algerian (deoarece avea baza în Alger). Kheyr-ed-din va deveni vasal al sultanului Imperiul Otoman, cedându-i Algeria, dar va rămâne beblerbeg al acesteia.Barbarossa va jefui
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]
-
consolidat regatul și monarhia. Apogeul a fost atins sub regele Liutprand în secolul al VII-lea. În 753, urmașul său Astolf a cucerit Ravenna și noi teritorii din Peninsula Italică. Însă asediul Romei a eșuat, lombarzii fiind înfrânți de forțele papale. În 774, regele Desideriu (un fost demnitar sub regele Astolf) a fost înfrânt de Carol cel Mare, care îi fusese scurt timp ginere. Regatul lombard a devenit provincie a imperiului franc carolingian. În sec. al III-lea, popoarele germanice și-
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
Plantagenet, ducele Normandiei este stapânitorul Angliei, Normandiei, al Aquitaniei și al Anjoului. Henric II încercat să se elibereze de sub tutela Bisericii Catolice și a dispus asasinarea lui Thomas Becket, episcop de Canterbury, dar a fost înfrânt și a acceptat suzeranitatea papală. La moartea sa, a lăsat regatul moștenire lui Richard I Inimă de Leu, iar celuilalt fiu, Ioan fără de Țară Plantagenet, i-a lăsat moștenire bogațiile coroanei. Richard I a participat la cruciade și a murit în 1199, pe tronul Angliei
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
cardinal de Ostia (ostiensis), după alegera sa a adoptat în propria stemă pontificală stema familiei sale: un scut pe care tronează o uriașă acvilă (avis). Goffredo Castiglioni di Milano, Episcop de Sabina: și în acest caz referința este la stema papală: un leu. Sinibaldo Fieschi, care venea din familia nobilă a conților (comes) de Fieschi, a fost creat cardinal în San Lorenzo in Lucina (Laurentius), de către papa Grigore al IX-lea. Posibil ca această interpretare să pară puțin forțată, însă tot atât de
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
însă că face trimitere într-un anume fel la originile umile ale lui Jacques-Arnaud d’Eurse, fiul unui modest cizmar. Pietro Rinalducci, originario di Corvaro (sau, Corsaro / corvus), ca antipapă a fost printre cei mai de seamă exponenți ai schismei papale, contribuind cu atitudinea sa la radicalizarea contrastelor din sânul Bisericii (schismaticus). Jacques Fournier, a fost ales papă pe când era abate la mănăstirea de la Fontanafredda (apa rece). Pierre Roger di Beaufort a fost episcop de Arras (atrebatesi); pe stema lui figurau
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Adrian Florensz (florentius) din Utrecht avea pe blazonul pontifical doi lei. Iuliu de' Medici, fiorentino (=flos?), avea pe stema pontificală o minge (pala), un glob (pilae) înconjurată de crini (flos). Alessandro Farnese, cardinal de sfinții Cosma și Damian, avea blazonul papal cu 7 crini. Nu s-a găsit însă o explicație plauzibilă pentru termenul “medicorum”. Giovanni Maria Ciocchi del Monte (montana), avea emblema formată din două coroane. Stema lui Marcello Cervini, născut la Montepulciano, reprezenta un cerb și grâu. Termenul “floccidum
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
diagonală, ca și cum ar fi tăiat în două de o axă (axis). La fel de bine însă acest mottou poate să se refere la intransingența lui față de toți răufăcătorii: fie ei cerșetori sau nobili. Alți interpreți pun mottoul în legătură cu refacerea economică a Statului papal, redus la sărăcie de predecesorul lui Sixt al V-lea. Mottoul ar putea să se refere la faptul că Giovan Battista Castagna a fost Arhiepiscop de Rossano; localitate în care - tradiția spune că s-ar fi coborât mană din cer
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
cetate Cremona. Mottoul pare să indice perioada răvășită a pontificatului lui Giovanni Antonio Facchinetti: creștinătatea era devastată de sângeroase războaie. Hipolit Aldobrandini aparținea unei istorice familii romane (romulea), chiar dacă de mai mult timp aceasta se stabilise la Firenze. Pe blazonul papal Clement al VIII-lea avea o cruce romană. Nu sunt interpretări univoce asupra acestui mottou, totuși, cea mai mare parte a interpreților înclină să creadă că este vorba de scurta perioadă de pontificat al lui Alessandro de Medici, abia împlinite
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
reuniți în Ordinul Fraților Minori, cu sediul în Umbria.. Cea mai răspândită explicație care poate fi întâlnită cu privire la mottoul care-l desemneazpă pe Lorenzo Ganganelli (numele complet: Giovanni Vincenzo Antonio Ganganelli) este că el ar fi avut (are) în blazonul papal un urs în alergare. Această interpretare nu poate găsi temei din moment ce emblema lui Clement al XIV-lea conține, în partea superioară semnul clasic al franciscanilor (două mâini încrucișate), iar în partea de jos muntele cu trei coline. Prin urmare și
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
trei evenimente: Bavarezul Joseph Ratzinger, care a succedat lui Carol este desemnat de profeție ca fiind „de gloria olivae”. Interpreții au căutat să scoată în evidență o legătură între papa Benedict și ordinul Olivetan: Cardinalul Ratzinger și-a ales numele papal după Sfântul Benedict din Nursia, fondatorul ordinului Benedictin, una din ramurile acestui ordin fiind Olivetii. Alți interpreți scot în evidență faptul că Benedict al XVI-lea a fost ales papă la scurt timp după Duminica Floriilor. Pentru ultimul papă numele
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
și îndelungate (Războiul de 100 de ani, 1337-1453), regi cu viziuni centralizatoare (Filip al II-lea August, Filip al IV-lea cel Frumos, Ludovic al IX-lea cel Pios), conflicte religioase sângeroase, încheiate cu tolerantul Edict de la Nântes (1598), dispute papale și strămutarea reședinței papale la Avignon, urmată de Marea Schismă Occidentală (1378-1414), procese răsunătoare și confiscări de averi fabuloase (Ordinul Cavalerilor Templieri,1307-1314), monarhi absoluți și cardinali demonici (Richelieu, Mazarin), culminând cu Ludovic al XIV-lea (1643-1715), războaie coloniale perdante
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
100 de ani, 1337-1453), regi cu viziuni centralizatoare (Filip al II-lea August, Filip al IV-lea cel Frumos, Ludovic al IX-lea cel Pios), conflicte religioase sângeroase, încheiate cu tolerantul Edict de la Nântes (1598), dispute papale și strămutarea reședinței papale la Avignon, urmată de Marea Schismă Occidentală (1378-1414), procese răsunătoare și confiscări de averi fabuloase (Ordinul Cavalerilor Templieri,1307-1314), monarhi absoluți și cardinali demonici (Richelieu, Mazarin), culminând cu Ludovic al XIV-lea (1643-1715), războaie coloniale perdante (Războiul de șapte ani
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și a împărătesei Josephine, prezentată magistral de pictorul David, într-un tablou arhicunoscut. Mărturiile vremii menționează costurile enorme ale acestei fastuoase ceremonii la care au asistat peste 500.000 de oameni ce se înghesuiau să vadă trăsura imperială și cea papală, având ca emblemă o coroană de aur ținută de patru vulturi cu aripile desfăcute, trase de opt cai, acoperiți cu valtrapuri bogate, urmate de cortegiu celor opt mii de cavaleriști, în ținută de gală, amestecați cu grupuri de muzicanți, defilând
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
prima duminică de după data de 14 a lunii ebraice Nissan, nu a fost acceptată ca atare de Episcopiile din Est care erau fidele datei „quartodecimana”, astfel Papa a excomunicat pe rând bisericile din Asia Mică, acțiune ce demonstrează creșterea puterii papale. Papa Victor I a combătut montanismul și a avut raporturi pozitive cu casa imperială, prin intermediul Marciei, favorita împăratului Comodus, prin care a obținut eliberarea unui grup de creștini condamnați la munci silnice la ocne în Sardinia. Având în vedere toleranța
Papa Victor I () [Corola-website/Science/304283_a_305612]
-
a deținut funcția papală în perioada 25 iunie 253 - 5 martie 254. a fost roman de origine. Imediat după alegerea sa a fost exilat de împăratului Trebonianus Gallus (206-253), co-împărat cu fiul său Volusianus între anii 251-253. Gallus și fiul său Volusianus au fost
Papa Lucius I () [Corola-website/Science/304315_a_305644]