1,835 matches
-
pe patul morții, doar ca să pună și el acolo, de-o carte de interviuri pe coperta căreia să figureze ca autor, se făcea că nici n-a auzit grobianismul prezidențial și zâmbea pașnic și îngăduitor la justificările de trei parale ale matrozului eșuat în mlaștina Cotrocenilor. Dar cum scroafa a guițat prea tare, iar Băsănău a scăpat porumbelul cu regele, gata, s-a schimbat foaia, pe loc s-a băgat iarăși moralitate la băcănie și s-a dat drumul în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
semnat de doctorul Silvestrovici de la Psihiatrie). Povestea va începe simplu dar se va complica imediat: Gligore Teleleu, burlac convins, dar întors proaspăt viu din Afganistan după ce petrece un timp prin diferite cluburi cu femei mai mult decât goale, rămâne fără paralele strânse pe meleaguri străine și așa lefter se hotărăște să se însoare. Din dragoste că așa-i bine pentru orice poveste credibilă. Din curtoazie face o vizită mătușilor responsabile pentru buna creștere a fetei, să le dea vestea cea bună
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
credeți că numai în partidul lui Coposu s-au prăsit copoșii, aceasta s-a dovedit ca un fel de boală contagioasă care se ia de către reprezentanți ai tuturor partidelor politice și când au văzut proaspeții contaminați că pot face și parale din distrugere au distrus toată economia țării tot într-o veselie ca să ajungem can ziua de azi să nu mai aibă nimic de ciordit și de aceea să se îndrepte hoțește la buzunarul poporului. Un singur exemplu am să dau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
anonim, se menționează următoarea "doftorie pentru beție": "să se ducă în târg, să cumpere o știucă, care va să aibă un pește într-însa și de va găsi icre într-acel pește să le scoată și să cumpere de nouă parale rachiu și să tulbure rachiul cu icrele și să le țină nouă zile și apoi să le be nouă zile câte un păhăruț că se va izbăvi de beție". După informațiile noastre, aceasta este cea mai veche metodă de condiționare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
punctele de vedere: "nici până acum nu s-au dat papucii, colțunii și tulpanele", iar alimentația se făcea sui-generis: "dilnic gardianul însărcinat cu aceasta e obligat să se ducă la D-lui Intendent al Primăriei ca acesta să-i deie paralele alocate pe acea di, pentru nutrimentul alienaților și apoi să se ducă să cumpere". Infirmierii (gardienii) erau total necorespunzători, majoritatea lor fiind niște înrăutățiți care au epuizat toate slujbele înainte de a ajunge gardieni ("nu știm care sunt condițiile cerute pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să aducă venit bun." De acum încolo, scrie grijuliu despre izbânzile financiare, pe când la căderea Plevnei nu are timp decât pentru "un rând telegrafic", cum observă C. Popescu-Cadem133. În schimb, la 20 martie/1 februarie, notează satisfăcut: "Încasat relativ multe parale, supraocupat, de dimineața până târziu, mai mult de la evrei ruși." Și: "Vineri, 21 iulie/2 aug. 1878 (ora 11) ajuns la București... eu îndată iarăși la lucru, în mijlocul încurcăturilor Horowitz Warschawski Rubinstein Hessen Hagianoff", pentru ca miercuri, 26 iulie/7 august
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
iulie/7 august, să noteze: "la 8 (seara) la Warschawski cu vicontele de Gaston (prestidigitator și redactor la jurnal la Constantinopol)". Incredibil, dar Maiorescu regretă faptul că s-a încheiat războiul, frustrându-l de noi câștiguri. Comparați preocuparea galopantă pentru "parale" cu publicistica extraordinară a lui Eminescu privitor la complexitatea evenimentelor în derulare. Până și un biograf encomiast al mentorului junimist, ca Z. Ornea, recunoaște: "Devenise avocatul unor samsari pentru aprovizionarea trupelor rusești, de origine evreiască, concesionari ai unor servicii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
este flexibil va dăinui. Gingășia depășește puterea. Un înțelept nu se pleacă poruncilor politice și rămîne senin. Se mulțumește cu ceea ce are. Îi ajută pe oameni lăsîndu-i în pace. Da, adevărul pare și uneori chiar este cît se poate de para doxal. Oamenii sunt ca fulgii de nea. Sunt frumoși. Fiecare își etalează frumusețea, dar apoi se contopesc, devin Unu, fără să dispară, fără să plece, doar își schimbă forma, trec din văzut în nevăzut, pentru a reveni și mai frumoși
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
me. Iscălit dr. Marian Hyneck, fizic orașului"56. Către sfîrșitul aceluiași an, 1852, altă hotărîre a Tribunalului: "Fiindcă pretenția D. Iordache Ursoianu, după hotărîrea dată de Domnescu Divan s-au lămurit a fi numai de 572 galbini 33 lei 19 parale capete, cu a lor dobîndă, de la 11 mart 1848 (s.n) și după lucrările urmate cunoscîndu-să de Divan această pretenție întabulată în arătata moșie Ipoteștiul, în locul Cc. Petrino și fiindcă această moșie au trecut prin publicația de 6 luni, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
olandez valora, la cursul pieței, 31 de lei și 50 bani, iar galbenul austriac, numai 11,75 lei59. La 6 martie, 1853, strîmtorat de Isprăv nicie, Eminovici a dat, din această datorie, 60 de galbeni, 18 lei și 20 de parale. Pentru rest, au fost necesare alte intervenții diplomatice. La sfîrșitul lunii august, din acel an, încă nu-și achitase datoria 58. Sunt semne că la licitația fixată pentru vînzarea Ipoteștiului, nu s-a prezentat nici un amator și de aceea procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acesta nu-i pentru carte; păcat să mai cheltuiești banii cu învățătura lui, mai ales cînd alte datorii îi înconjuraseră. Eminovici nu plătise impozitul funciar pe trei trimestre din anul trecut, 1862. Datoria se urca la 439 lei și 17 parale, pentru care subprefectura plășii Tîrgului îi aplicase sechestru pe trei juncani și se publicase și termenul legiuit, pentru efectuarea mezatului, la tactul subpre fecturii 28. În același timp, preotul Neculai Karano-Hakmann, care slujise la Ipotești, după preotul Vasile Hudeșteanu, era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
veți avea în vedere proverbe, zicători, aforisme (de exemplu: Banul este ochiul dracului, Dai un ban, dar stai în față, Banii nu aduc fericirea, Ban la ban trage) și/sau sinonime pentru cuvântul ban (arginți, biștari, lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11. Alegeți o subcultură (de exemplu, subcultura romilor, a artiștilor, a oamenilor de afaceri etc.) și prezentați specificul ei în cadrul culturii române. 12. Ce schimbări ați perceput în cadrul culturii române după 1989? Exemplificați și comentați. 13. Prezentați
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
greutate; hărnicie; hoț; ispită; a întreține; jocuri de noroc; lapte; lipsă; lucrez; lux; magazin; mare; materia; mărunți; mereu; merit; meserie; meu; mînă; moarte; moșneag; mulțime; murdărie; nefericire; neprețuit; de nimic; noroc; nu fericire; Oana; ochii dracului; ochiul Necuratului; om; ou; parale; patrimoniu; permanent; piață; plastic; plăcere; plăcut; plătesc; plimbări; posesie; posibilitate; postură; preț; probleme; pușculiță; puțini; răsplată; resurse; rezolvare; ron; rotund; ruble; salbă; sărac; sărăcie; seif; siguranță; situație; slab; soluție; stabilitate; stare; stemă; străin; stres; suflet; sumă; sursă; Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dragoste; economisiri; enorm; erou; euro; extaz; fală; fericirea; fior; frumos; glorie; îmbogățire; îmbogățit; împlinire; înaintare; încredere; a învăța; învățare; învingător; a învinge; joc; laudă; locul 1; la loterie; a lua; medalie; merită; money; muncește; a munci; nimereală; noră; a obține; parale; la pariuri; participare; păgănele; păhărele; pentru; pierdea; plin; plus; podium; premiul; primești; profesie; puțin; răsplată; a răzbate; realizare; recunoaștere; redescoperă; respect; reușită; salt; sentiment; sinceritate; soldat; stadion; stare de bine; telefon; timp; trece; turul Franței; TV; un pariu; un prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lefter; lemne; licitație; limbii române; loc; a lua; lucrează; lucru; mașini; matcă; materia; material; mercenar; meserie; meșteșugărie; miere; minciuni; mincinos; minte; mîine; mortul; muncește; nefolositor; negociez; neplăcere; neputință; nevoie; obiect; a oferi contracost; om; oportunitate; păcăli; pachet; pămînt; pămîntul; papuci; parale; pește; petarde; la piață; pierde; portocale; a preda; a prelua; prezent; prieten; produs; prune; realiza; recompensă; renunțare; repede; rochie; roșii; roși; sacru; sărăcire; scapă; scăpa; a scăpa; scump; servici; set; spune; suc; suflet; suflete; sufletul; tată; taxă; telefoane; telefonul; tîrg
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
recuperare și care, cu înțelegere și multă perseverență, le poate procura: masa basculantă; montaj de scripeți cu contragreutate; planșete pentru poziționat corpul în decubit dorsal, ventral și lateral; sistem cu contragreutăți pentru pronație și supinație; manivela pentru circumducție; bicicleta verticală; paralele reglabile pentru reeducarea mersului; montaj de trepte pentru reeducarea mersului; montaj de scripeți pentru abducția și adducția membrelor superioare și inferioare; amenajarea scaunului și a fotoliului rulant. La aceste dispozitive și amenajări se poate adăuga și o gamă largă de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
obsesiile, completează Cioran. Pentru a continua: „Fără obsesii nu există decât capricii. Asta și este românul: o sumă de capricii. Dacă ia totul în derâdere, e pentru că, el însuși nefiind nimic, nu-și poate închipui că altceva face mai multe parale decât el. Și de vreme ce nimic nu are realitate pentru el, ce ar putea să-l obsedeze? Nimic nu merită această demnitate, nimic nu merită osteneala atenției, a examinării, a climatului statornic, insistent, orbit. Nimicul universal este climatul în care trăiește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să-mi permiți mie! Irina: Alex, cred că nu e momentul. Maria: Bineînțeles că nu-i. Tocmai în ziua asta blestemată ți-ai găsit tu să dezgropi morții? Cu ăștia aici? Alex: Ăștia ne-au arătat cine sîntem și cîte parale facem. Mihai: (aproape rugîndu-se) Încetează! Or să ne audă iar. Or să creadă că iar avem nemulțumiri, neînțelegeri... Și iar vin aici! Alex: Adică acum nu sînt aici?! Vasăzică dacă sînt după cortina aia de cîrpă, ai stabilit că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la dalbă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iadului / Și-n toarta paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la domni, de la domnie, / De la altă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă cetate; / Dar cetatea un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani; iar cînd te mănîncă cea dreaptă, ai să dai. B De primești bani lunea e semn bun. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Lunea nu e bine să dai bani, căci toată săptămîna vei da. Se crede că, spre a avea totdeauna bani în casă, este bine a bate cu cuiul un ban în prag. în ziua de Paști se pîndește de unde sar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după ce nașul a pus în legătură puțină sare și nițel vin peste ei, ca să aibă tinerii noroc în toată viața. Cînd îți arde țigara într-o parte, vei primi bani. Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Paralele luate întîi de la cineva, safteaua, cum am zice, să le dai prin păr și barbă, să ai noroc. Dacă vinzi întîi ceva pe bani, să iei banul cela, să-l freci de pămînt și să-ți faci cruce cu el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ți se aprinde cutia de chibrituri în mînă îi a noroc. Cînd verși cutia cu chibrituri pe jos, e semn de-o sfadă aprinsă. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd verși chibrituri din greșeală, iei parale. Să nu ții paiele de chibrit cu gămălia în fundul cutiei, că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din colb prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe omăt, are să fie cald. Cînd visezi cîni, ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă pe cineva vreun cîne, trebuie pus pe mușcătură un ban, ș-apoi se va vindeca. Cînd te mușcă vreun cîne, să pui la rană o para și să o dai cui ți-o descînta. Cînd te mușcă un cîne, să nu-l omori, că nu se mai tămăduiește rana. Cînd copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]