4,933 matches
-
apostolic și roman, cât ciclic. Timpul ce vine răstoarnă reperele și deschide perspectiva abolirii Scripturilor. O inversare a valorilor este indusă și legitimată de această logică ciudată: în timp ce Biserica propovăduiește sărăcia, castitatea și supunerea pentru membrii clerului și pentru credincioși, partizanii Spiritului Liber efectuează o transvaluare. Astfel încât ei celebrează luxul, rafinamentul, plăcerile, sexualitatea trăită într-o libertate absolută și în refuzul recunoașterii oricărei autorități: legea oamenilor contra legilor lui Dumnezeu. în sfârșit, acest Spirit Liber interpretează liber Scripturile. El surprinde Biserica
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ei joc, prevalând din textele din Vechiul Testament sau din Evanghelii, dar chiar și din Epistolele lui Pavel, extrase cu ajutorul cărora el își fondează edificiul său libertin. Beatitudinile ne învață că cei săraci cu duhul vor ajunge mai repede în paradis? Partizanii Spiritului Liber ne îndeamnă să lăsăm Scripturile și să ne întoarcem la inocența primitivă. Pavel afirmă că noi suntem templul lui Dumnezeu? Beghinii și begarzii, amauricienii și loiștii precum și alți sectari de factură libertină i-au această afirmație de bună
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
doi amanți. Nici căderea frunzelor nici desfătările îndrăgostiților nu țin de morală, de greșeală, de păcat, de bine sau de rău. Primele se supun legii căderii corpurilor, ceilalți - logicii cărnii. Nici Clara, sfânta pretins inspirată de Sfântul Duh, nici Bentivenga, partizan al gândirii libere nu au ales să fie ceea ce sunt ori să facă ceea ce fac. Nici vinovați, nici victime, ei evoluează dincolo de bine și de rău... Ceea ce se întâmplă este supus voinței lui Dumnezeu care n-ar permite ceva rău
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
El predică pentru oameni simpli, vorbind limba lor. Cum orice urmă a dispărut, putem reconstitui cu greu modul lui de acțiune printre adepții săi al căror număr a putut fi considerabil. Unii îl considerau lider al „frățiorilor” și al „lollarzilor” partizani ai mișcării libertine. Organizează banchete orgiace, un fel de parodii ale Cinei cea de taină și ale slujbei religioase în serate secrete și nocturne. Un Hristos îmbrăcat în veșminte somptuoase, încoronat cu o diademă și având alături o Marie strălucitoare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o erotică feministă în care grija pentru femeie și pentru plăcerea ei fără pericolul procreației ocupă un loc fundamental. O antiteză radicală a pozițiilor oficiale ale Bisericii... XVII ELOI DE PRUYSTINCK și „modul epicurian” 1. Reformă contra Revoluție. Gnostici și partizani ai Spiritului Liber se joacă cu Scripturile, le interpretează, extrag ceea ce, în corpul Bibliei, justifică viziunea lor asupra lumii - aceasta s-a văzut. Eloi de Pruystinck insistă asupra faptului că, în cărțile reținute de Biserică pentru a fabrica niște canoane
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Și atunci cum să nu fii tolerant când până și familiile sunt astfel marcate de războaiele religioase; moderația apare ca unica variantă... Ea presupune niște compromisuri, o suplețe, o libertate care recuză supunerea absolută față de Ligă ca și față de pozițiile partizanilor reformei. Nici guelf, nici ghibelin: altceva... în viața de toate zilele se comportă ca un bun catolic; astfel, încă de la vârsta de douăzeci și nouă de ani, când nimeni și nimic nu-l constrânge, el pronunță un jurământ de fidelitate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pas... De asemenea, Montaigne atacă și paradisul creștinilor, după el o eroare la fel de flagrantă ca și a musulmanilor în aceeași privință. Se râde copios de cerul adepților lui Mohamed și atunci de ce nu s-ar râde și de cel al partizanilor lui Hristos? Creștinii zâmbesc atunci când aud de un paradis tapițat, împodobit cu aur și cu pietre prețioase, populat cu cadâne frumoase, un loc unde vinul și mâncărurile bune abundă? Bineînțeles că au dreptate, toate acestea nu-s decât basme și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Martin Guerre din Toulouse, la care a asistat, sau asupra asasinării lui Coligny, asupra execuției Mariei Stuart și desigur asupra asediilor, războaielor și altor evenimente relatate în cele trei cărți ale marii sale lucrări. 21. O anumită idee despre fluviu. Partizanii Ideii îl susțin pe Parmenide și imobilitatea, împărtășesc interpretarea pe care o dă el lumii în afara timpului și a spațiului, înclinația lui pentru eternitate, pentru imensitate, pentru infinit mai bine zis. Indiferența sa radicală față de Istorie. Adepții realității îl cinstesc
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Socrate, adus pe scenă de Platon, caricaturizează opțiunea hedonistă, pentru a se mulțumi, într-un mod foarte așteptat și obișnuit la antihedoniști, să recurgă la animale, figuri emblematice ale plăcerii fără conștiință, brută și brutală, bestială, instinctivă, inumană? De îndată ce un partizan al idealului ascetic vrea să vorbească despre plăcere, el recurge la dobitoacele din curte, la boi și la cai, așa cum ne îndeamnă sfârșitul dialogului... Cine, dintre filosofii hedoniști ai Antichității, contemporani cu Platon sau anteriori lui, a susținut această teză
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
el, lui Socrate îi rămâne să-i lase alternativa interlocutorului său fantoșă și să se ferească de capcana întinsă de dânsul: astfel, el optează pentru o a treia viață, care ar putea la fel de bine să fie cea a hedoniștilor. Ce partizan al filosofiei plăcerii are într-adevăr interesul să lase să se creadă că nu cunoaște decât acest unic magistru și ignoră rațiunea, măsura, calculul, echilibrul? O viață de plăceri fără memorie și inteligență, fără reflecția și analiza care să o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme, niște evanghelii, niște corpusuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vizează monopolul sectar asupra filosofiei și văd cu ochi foarte răi numărul important de noi elevi ai lui Epicur și ai școlilor sale, unde oamenii se îmbulzesc pentru a se angaja într-o secesiune în raport cu lumea politică în care oficiază partizanii Academiei și ai Porticului. Cu atât mai mult cu cât succesul de care filosoful s-a bucurat în timpul vieții va dura multă vreme și după moartea lui: există încă practici epicuriene în secolul al II-lea după Isus Hristos în Asia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
această direcție, emanciparea, în feluritele sale înțelesuri, este scopul ultim al oricărui demers, practic sau teoretic, din domeniul politicului, concepțiile marxiste fiind vizibile prin modul în care Habermas și cei care l-au urmat înțeleg atingerea acestui obiectiv final. Pentru partizanii acestor abordări, emanciparea nu este posibilă în absența eradicării „asimetriilor” sociale, inclusiv a formelor de excluziune datorate patriarhalismului, dominației etnice și rasiale ori inegalităților sociale (Linklater, 2001, p. 147). Habermas și urmașii săi intelectuali consideră că pentru traducerea în realitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
alt nivel, și propune o atitudine prin care dilema să poată fi îmbunătățită. Liberalii afirmă că soluția poate fi găsită fie prin unirea forțelor tuturor membrilor sistemului în cazul în care unul dintre ei este atacat (concepție a „securității colective”). Partizanii liniei lui Grotius privilegiază negocierile biși multilaterale, ce au ca scop căutarea comună a soluțiilor (construirea unui „regim de securitate”). Toate aceste instituții vor fi tratate pe larg în capitolele următoare. Rolul Marilor Puteri în definirea securității internaționale Se observă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
elocvent, din punctul de vedere al liberalilor, faptul că războiul pur și simplu nu este o opțiune. Aceeași respingere a violenței interstatale poate fi făcută și dintr-o perspectivă morală. Intenționând schimbarea naturii hobbesiene, presupusă de realiști, a lumii internaționale, partizanii securității colective pot afirmea că războiul este inacceptabil ca instrument al politicului (Claude [1962], apud Terriff et al. [1999, p. 26]). Utilizarea instrumentului militar este strict limitată la autoapărare și la impunerea, alături de ceilalți participanți, a legalității internaționale. Pentru ca securitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
forța aplicării principiului „toți pentru unul”. Dintr-o perspectivă mai largă, chiar dacă este departe de a fi soluția universală împotriva conflictelor armate interstatale, securitatea colectivă se poate dovedi un mijloc eficient în limitarea acestora. După cum afirmă Charles și Clifford Kupchan, partizani ai acestei instituții, chiar și atunci când nu funcționează, în cel mai rău caz al său (în care toate statele membre, altele decât cele direct amenințate, își reneagă angajamentul de a rezista agresiunii), securitatea colectivă este oarecum echivalentă cu cea mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
funcțională (Schruijer, 1992). Raportul leadership - echipă: Poate fi leadership-ul studiat independent de colegii de echipă? Nu este calitatea leadership-ului exprimată în calitatea relațiilor liderilor cu susținătorii lui sau ei? Burns (1978) consideră că esența leadership-ului transformațional rezidă în interacțiunile cu partizanii. Aceste interacțiuni sunt o funcție a două entități umane, și nu a unei singure persoane - liderul. Relațiile care se dezvoltă între lider și susținător conțin o varietate bogată de emoții și efecte. Susținătorii au propriile vieți intime, interioare care dau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în cazul bărbaților, celor de vârstă medie, cu ocupații cu status scăzut sau mediu, cu mai multe relații, cunoscători de limbi străine. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 11. Variația protestului (potențial și efectiv) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Alegători, votanți, partizani Rata de participare la vot în România a scăzut în perioada 1990-2004 cu aproximativ 50%. Astfel, dacă la alegerile generale din 1990 au votat aproximativ 9 din 10 persoane, la ultimele alegeri generale (2004) au mai votat doar 6 din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votanților nu este una omogenă, din mai multe puncte de vedere (stabilitatea opțiunii, preferința pentru un anumit partid, preferință unică sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid) și votanți pragmatici persoanele care votează cu partide diferite, în funcție de context). Înaintea alegerilor, cetățenii se confruntă cu cel puțin două decizii în ceea ce privește
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
urmare, ne va interesa în primul rând să aflăm care sunt caracteristicile celor care, sistematic, nu votează pentru a explica de ce (nu) merg oamenii la vot. Analiza va fi extinsă în continuare în zona celor două mari tipuri de votanți, partizani și pragmatici, cu intenția de a identifica diferențele dintre aceste tipuri de alegători. A doua parte a capitolului se va opri în principal asupra caracteristicilor celor care votează cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de vot
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
celor care nu au încredere într-un partid, au încredere mică sau mare), votul potențial (ponderea celor care declară că ar putea să voteze cu un partid), intențiile de vot (ponderea celor care intenționează să voteze cu un anumit partid), partizanii (ponderea celor care se identifică cu un partid, se simt apropiați de acesta). Fiecare dintre aceste informații ne spune ceva specific despre un partid, dar și despre spațiul opțiunilor politice determinat de toate partidele. Pe baza acestor indicatori (fiecare separat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care nu pot aprecia sau nu vor să răspundă sau, altfel spus, la votul ignorant). Raportat la totalul populației din mediul urban, 47% declară că votează de obicei în funcție de situație (vot pragmatic), 31% că votează constant cu același partid (vot partizan), 8% că nu votează (non-vot), iar 14% nu pot aprecia (vot „afon”). Aceste valori sunt destul de apropiate de cele înregistrate în alte democrații europene, cel puțin în ceea ce privește ponderea non-votanților sistematici (Comșa, 2005). Pe de altă parte însă, datorită faptului că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de altă parte însă, datorită faptului că spațiul partidelor din România este unul mai puțin stabilizat, ponderea celor care percep că votează cu partide diferite în timp (ponderea votului pragmatic) este mărită artificial. O altă măsură utilizată pentru identificarea electoratului partizan (se consideră susținător al unui partid) duce la o estimare apropiată de cea obținută anterior - 28%. Comparativ cu alte democrații, ponderea partizanilor în România este aproximativ la jumătate. Astfel, în 2001, în Marea Britanie, 69% dintre alegători se identificau cu un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu partide diferite în timp (ponderea votului pragmatic) este mărită artificial. O altă măsură utilizată pentru identificarea electoratului partizan (se consideră susținător al unui partid) duce la o estimare apropiată de cea obținută anterior - 28%. Comparativ cu alte democrații, ponderea partizanilor în România este aproximativ la jumătate. Astfel, în 2001, în Marea Britanie, 69% dintre alegători se identificau cu un partid tendința fiind însă una descendentă (Denver, 2003, p. 45). La rândul său, partizanatul nu este o stare monolitică, la o privire
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
monolitică, la o privire mai atentă distingându-se diferite grade de partizanat. Dat fiind numărul relativ mic de cazuri, vom considera doar două astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50% fiecare, raportat la totalul partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de alegători construite pe baza încrederii, a tipului de vot, respectiv a partizanatului sunt legate între ele. Altfel spus, cei care au un anumit nivel de încredere în partide tind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]