KorAP: Find »[drukola/base=pasibil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...50 >

1,235 matches

Corola-website/Law/89456_a_90243

pot fi folosite ca componente au dreptul la beneficii PBS și DEPB. În consecință, PBS și DEPB nu cad sub incidența prevederilor din anexele I și III. Deoarece această excepție la definiția subvențiilor conform art. 2 nu se aplică, avantajul pasibil de măsuri compensatorii este o scutire din suma totală a taxelor de import datorate normal asupra tuturor importurilor. (15) Din cele de mai sus reiese clar că scutirea suplimentară de la plata taxelor de import constituie baza de calcul a sumei

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
și taxele vamale de import nu au fost colectate sau rambursate pentru producția exportată în cadrul Comunității. Deoarece o astfel de reducere va reduce marjele de dumping, nu este relevant în cadrul anchetei anti-subvenție, deoarece PBS și DEPB au fost considerate deja pasibile de măsuri compensatorii pe baza prevederilor regulamentului de bază, din motivele menționate mai sus. Așa cum s-a explicat mai sus, când se descoperă că o asemenea subvenție pasibilă de măsuri compensatorii există, avantajul beneficiarului corespunde cu suma totală a taxelor

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
relevant în cadrul anchetei anti-subvenție, deoarece PBS și DEPB au fost considerate deja pasibile de măsuri compensatorii pe baza prevederilor regulamentului de bază, din motivele menționate mai sus. Așa cum s-a explicat mai sus, când se descoperă că o asemenea subvenție pasibilă de măsuri compensatorii există, avantajul beneficiarului corespunde cu suma totală a taxelor vamale de import neachitate de către producătorul exportator ale tuturor tranzacțiilor de import. În acest sens, nu este rolul Comisiei de a reconstitui PBS și DEPB pentru a determina

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
cazul unei anchetei anti-subvenții beneficiile sunt examinate în relație cu totalul exporturilor pentru toate produsele și toate destinațiile, conform art. 7 alin. (2) din regulamentul de bază și a "Ghidului pentru calculul volumului de subvenție în cazul anchetelor taxelor vamale pasibile de măsuri compensatorii" (denumit în continuare "Ghidul de calcul")4. (18) GI și nouă dintre producătorii exportatori au mai argumentat că Comisia ar fi trebuit să examineze dacă a existat de fapt o restituire suplimentară a taxelor vamale pe materiile

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
care sunt consumați efectiv în procesul de producție și nici un sistem de verificare dacă acești factori de producție au fost efectiv importați. (22) GI și nouă producători exportatori au considerat că Comisia a apreciat incorect valoarea creditului licenței DEPB ca pasibilă de măsuri compensatorii în locul valorii nete la vânzare a licenței. O societate a precizat că taxele achitate pe vânzarea licenței trebuiau scăzute din suma totală a subvenției. (23) Conform prevederilor actuale aplicabile DEPB, o societate care a obținut licențele poate

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
și ancheta privind barele șlefuite din oțeluri inoxidabile. (25) Comisia a aplicat aceeași metodologie, ca în procedura utilizată în cazul antibioticelor 5 și a barelor din oțeluri inoxidabile 6. Conform art. 7 alin. (2) din regulamentul de bază, volumul subvenției pasibilă de măsuri compensatorii a fost determinat prin repartizarea valorii subvenției totale la nivelul exporturilor totale. Deoarece subvențiile de export nu aveau legătură cu exportul produsului în cauză ci cu toate exporturile societăților, Comisia a considerat adecvat să utilizeze această metodologie

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
export nu aveau legătură cu exportul produsului în cauză ci cu toate exporturile societăților, Comisia a considerat adecvat să utilizeze această metodologie. Recurgerea la această metodologie nu a avut drept consecință contabilizarea dublă a beneficiilor care fuseseră deja calculate ca pasibile de măsuri compensatorii în cazul barelor de oțeluri inoxidabile, deoarece subvențiile au fost repartizate pe ansamblul exporturilor. (26) O societate, Raajratna Metal Industries Ltd. a contestat metodologia utilizată de către Comisie pentru calculul beneficiului în cadrul sistemelor PBS și DEPB. Aceasta a

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
pe baza perioadei medii utilizate de producătorii exportatori indieni care au cooperat. Acest mod de procedură este conform art. 7 alin. (3) din regulamentul de bază care precizează că dacă subvenția poate fi raportată la achiziționarea bunurilor fixe, valoarea subvenției pasibilă de măsuri compensatorii se calculează prin distribuirea subvenției pe o perioadă care reflectă amortizarea normală a bunurilor de capital din industria în cauză. În lumina acestor prevederi, nu este corect să se utilizeze perioada de amortizare comunicată de această societate

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
o singură entitate economică pentru a evita fraudele. În consecință, această solicitare nu poate fi acceptată. În ceea ce privește calculul marjei de subvenție, Comisia a utilizat metodologia mediei ponderate ca baza cea mai potrivită pentru stabilirea marjei de subvenție. 5. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (35) Luând în considerare concluziile definitive de mai sus, pe baza diferitelor sisteme, volumul măsurilor compensatorii stabilit pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Carnet de conturi DEPB EPCGS Impozit pe venit Total Bhansali Bright Bars

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
o societate care produce năvoade de pescuit și sârme din oțeluri inoxidabile gestionează resursele financiare și contabilitatea celor două sectoare separat. (48) (48) Pe parcursul anchetei, s-a constatat că producătorii exportatori de sârme din oțeluri inoxidabile au primit un împrumut pasibil de măsuri compensatorii, după cum admite GC, specific industriei năvoadelor de pescuit. Se consideră irelevant faptul că sistemul în discuție nu este specific pentru industria producătoare a produsului supus anchetei, atâta timp cât programul este specific ca atare și beneficiile au legătură cu

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
promovare tehnologică și științifică (STPF) (51) GC a susținut că aceste programe constituie un ajutor în activitățile de cercetare în conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. (a) din Acordul ASCM și nu poate fi acționat în justiție și nici nu este pasibil de măsuri compensatorii. În plus, dezvoltarea tehnologică și promovarea științei și tehnologiei constituie criterii obiective și neutre, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. (b) din Acordul ASCM, iar programele sunt în general la dispoziția tuturor sectoarelor industriale, care investesc

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
corespunzătoare la volumul subvenției pentru societatea în cauză. (55) GC a susținut că, din moment ce împrumuturile EXIM-EC (preexpediție), EXIM-SM și EXIM-FIC au fost acordate la rate superioare celor plătite efectiv de EXIM pentru fonduri, împrumuturile EXIM-CE, EXIM-SM și EXIM-FIC nu sunt pasibile de măsuri compensatorii. În plus, s-a susținut că nota de subsol 5 a art. 3 alin. (1) lit. (a) din Acordul ASCM precizează că măsurile prevăzute în anexa I neconstituind subvenții de export nu vor fi eliminate în temeiul

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
consumați în produsul exportat pe perioada anchetei. (66) Ca răspuns la aceste argumente, se consideră că, din motivele explicate mai sus, plățile efectuate în cadrul sistemului de rambursare forfetar constituie donații bazate pe rezultatele la export și sunt deci specifice și pasibile de măsuri compensatorii în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (a) din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator, deoarece el a

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator, deoarece el a ales să beneficieze de avantajele unui sistem care constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (67) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul exceptării și reducerii de taxe fiscale (TERCL

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (67) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul exceptării și reducerii de taxe fiscale (TERCL) erau pasibile de măsuri compensatorii deoarece acestea erau specifice în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (a) din regulamentul de bază, datorită faptului că ele se limitau la anumite întreprinderi, inclusiv cele din industria manufacturieră. Aceste articole sunt: - art. 7 (reducere specială

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
a susținut că, deoarece prevederile acestor articole sunt, în practică, disponibile pentru o mare varietate de industrii/întreprinderi, ele nu sunt specifice conform art. 2 alin. (1) lit. (a), (b) și (c) din Acordul ASCM și nu sunt în consecință pasibile de măsuri compensatorii [aceste paragrafe ale Acordului ASCM sunt reproduse în art. 3 lit. (a), (b) și (c) din regulamentul de bază]. GC a subliniat în special că conceptul de "industrie manufacturieră" este definit foarte larg și include zeci de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
art. 8 alin. (3) din Acordul ASCM. În consecință, Comisia a fost autorizată să deschidă o anchetă referitoare la această prevedere a TERCL. În ceea ce privește argumentul GC că această prevedere nu poate fi acționată în justiție, și, în consecință, nu este pasibilă de măsuri compensatorii, se solicită GC să demonstreze această afirmație. Comisia a oferit prilejul pentru această demonstrare, la începutul anchetei, dar aceasta nu a fost făcută. În aceste condiții, măsurile compensatorii pot fi instituite pe beneficiile obținute în temeiul acestui

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
nu sunt neutre și exclud un mare număr de întreprinderi pentru care dezvoltarea tehnologică nu este necesară. Din acest motiv și din cele menționate în motivele 67- 70, se consideră că art. 8 din TERCL este specific și, în concluzie, pasibil de măsuri compensatorii. (d) Art. 9 din TERCL (creditul de impozitare pentru tehnologie și cheltuielile de dezvoltare pentru resurse umane) (78) Ca o completare la revendicarea generală a GC, cu privire la nespecificitatea prevederilor acestui articol, GC a susținut că criteriul de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
de această prevedere. GC, punând în aplicare această prevedere a TERCL, a conferit un avantaj disproporționat întreprinderilor din anumite sectoare industriale. (79) Se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibil de măsuri compensatorii. (e) Art. 23 din TERCL (rezerva pentru pierderile în investițiile externe) (80) GC consideră

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibil de măsuri compensatorii. (e) Art. 23 din TERCL (rezerva pentru pierderile în investițiile externe) (80) GC consideră că prevederile acestui articol nu au intrat în vigoare din ianuarie 1998. GC a susținut de asemenea că aceste prevederi ale articolului sunt

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
la 70), reprezintă o realitate faptul că aceste prevederi ale art. 23 din TERCL restrâng beneficiile doar la anumite întreprinderi. Această prevedere este deci specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (a) din regulamentul de bază și este deci pasibilă de măsuri compensatorii. (83) GC a susținut de asemenea că criteriul privind investițiile externe reprezintă un criteriu obiectiv și neutru, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. (b) din Acordul ASCM. Se consideră că acest criteriu nu este neutru în

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
a acordat un avantaj unui număr limitat de întreprinderi care aveau interese în străinătate. (84) Se consideră, de aceea, că această clauză a TERCL este specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibilă de măsuri compensatorii. (f) Art. 25 din TERCL (creditul de impozitare pentru investiții în facilități pentru creșterea productivității) (85) Ca o completare la argumentul GC, cu privire la nespecificitatea clauzelor acestui articol, GC a precizat că referirea la tratamentul preferențial acordat produselor

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
sistemul este specific în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de bază. În ceea ce privește afirmația generală privind nespecificitatea, se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, pasibil de măsuri compensatorii. Se știe dinainte că anumite întreprinderi au mai multe șanse decât altele pentru a beneficia de avantaje fiscale pentru îmbunătățirea productivității, numai datorită tipului de activitate. De aceea, avantajele acestui sistem vor fi, inevitabil, mai accesibile pentru

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
de investiții începute înainte de acea dată. În consecință, ele au continuat să beneficieze de avantaje pe perioada anchetei. (88)(88) Se consideră că acest sistem este specific deoarece se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, pasibil de măsuri compensatorii. În ceea ce privește diferitele taxe în vigoare înainte de sfârșitul anului 1996, sistemul este specific în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de bază. În ceea ce privește afirmația generală de nespecificitate, ca în cazul art. 25, acest sistem este

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
ca în cazul art. 25, acest sistem este accesibil numai acelor societăți care investesc în anumite echipamente pentru îmbunătățirea productivității. Ținând cont de natura acestei condiții este inevitabil ca anumite întreprinderi să profite de ea în detrimentul altora. 4. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (89) Ținând cont de concluziile definitive privind diferitele sisteme prezentate mai sus, volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Împrumuturi Împrumuturi Impozit Impozit Restituirea taxei vamale Total subvenție (export

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]