2,193 matches
-
o Închidere care se deschide” (C-tin Noica). * „Dacă autorul Iliadei nu este Homer, atunci el este altul cu același nume.” (A. Huxley) Autenticitatea „geniului” nu poate fi ascunsă sau compromisă, ea cerîndu-și Întotdeauna același nume. * „Încetăm de a fi pasionați de un lucru atunci cînd plăcerea pe care sperăm să o avem de pe urma lui nu este egală cu efortul necesar pentru a-l dobîndi.” (Cl.A. Helvetius) Însă și E. Estaunié are dreptate atunci cînd spune: „Așteptarea unei bucurii valorează
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dar în forme mai puțin obișnuite - duce la apariția copiilor și că timpul reflecției, atât de prețios pentru travaliul filosofic, este astfel spulberat. Frica de vaginul cu dinți, de castrare - pentru a vorbi în termeni freudieni... - îl bântuie pe acest pasionat de libertate. îi poate cineva demonstra că greșește? 43. Despre timpul petrecut cu femeile. în această privință, Montaigne gândește ca un epicurian convins: în Eseuri, el susține că n-a recurs la serviciile prostituatelor mai mult decât i-o îngăduia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pleca de la sine și a descoperi că cel puțin acest soclu pe care ne sprijinim constituie într-adevăr un fundament solid. Evident, am greși dacă l-am reduce pe Descartes la un comentariu al lui Montaigne: o asemenea modalitate îi pasionează pe istoricii filosofiei și pe amatorii de note la subsolul paginii... Or, Descartes îi citează puțin pe autorii pe care-i critică, îi analizează, sau pe cei pe care se sprijină pentru cutare sau cutare dezvoltare din opera sa. Un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suplețe, dar cu ascuțișuri de silex. UN PEDAGOG DE ȘCOALĂ NOUĂ Cu ce ton de superioritate, cu câtă suficiență îl expediază Nicolae Balotă pe Albert Camus! „Cred, de aceea, azi, când, prea blazați, evităm, cărțile lui Camus, că acestea pot pasiona încă pe adolescenți”. (Jurnalul unui om fericit, în România Literară nr. 2, 1972; toate virgulele aparțin autorului.) Pentru a o lua de așa de sus cu „bietul Camus” (cum îl numește N. Balotă) trebuie negreșit să ai multă doxă, să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
au nimic în comun cu Camus (și cu nici o conștiință gânditoare). Acești autori de o mortală insipiditate și acești critici care au inventat un vocabular pedant, sucit și stereotip pentru a spune, în cel mai bun caz, specioase platitudini, mai pasionează încă pe câțiva adolescenți simpatici (care, desigur, se vor coace cu timpul) și sunt luați în serios și de unii cărturari maturi care de copt n-au cum să se mai coacă, dar ale căror judecăți se vor primeni potrivit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și civilizație; sunt în esență unul și același lucru - civilizația fiind stadiul diferențiat, plural, articulat al culturii. Cu alte vorbe, civilizația este cultura în stadiul societății civile, și nu în cel al comunității gregare. Comunitatea gregară, primitivă, care l-a pasionat pe un Frobenius, și azi pe un Lévi-Strauss, pe un Mircea Eliade, are, cum știe oricine, o mare bogăție metafizică, o mare bogăție de valori sufletești, o concepție de viață în care fiecare gest are o semnificație și o încărcătură
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
conștiința umană ca atare. Sunt scriitori și critici care o socotesc sordidă și vor s-o elimine din literatură, din filozofie, din artă. Treaba lor! Rezultatul e că nu ajung să-i intereseze decât pe snobi. Nimic nu ne poate pasiona fără implicarea conștiinței. martie, 1972 - IV - În loc de încheiere ALAIN, SAU STILUL DECIZIEI Stilul lui Alain e un stil al deciziei, prompt și imperios. E ceva foarte milităresc în spiritul acestui intelectual democrat și pacifist, care la 46 de ani s-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din fericire, Crabbin a rupt tăcerea și a răspuns, spre satisfacția generală. Problemele lui Martins sunt cu atât mai insurmontabile cu cât el nu are de-a face cu un grup oarecare de cititori, ci cu un cerc de admiratori pasionați de literatură și de operele „sale”, și cărora, pentru că-l au În sfârșit pe Dexter la dispoziție și pentru că țin să-l laude, le place să-i pună Întrebări de cunoscători ca să se pună pe ei În evidență: O femeie
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care i se părea de o evidență universală. Dar cei din tribul Tiv au observat că Laura Bohannan Își petrecea mult timp ca să citească același text și, curioși, i-au propus să le spună această poveste care părea să o pasioneze, cerându-i să le furnizeze treptat toate informațiile necesare, promițându-i că vor fi Înțelegători cu greșelile ei de limbă. Astfel ea și-ar fi oferit ocazia să-și verifice ipoteza și să dovedească Înțelegerea universală a piesei lui Shakespeare
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
scrierea de manifeste pe sticlă” (pp. 555-556), este capabil și de fapte bune: grațiază tatăl unei fetițe de 9 ani, venită la el În audiență, copila fiind sfătuită, peste ani, să nu intre În UTM (p. 556). Gh. Pintilie era pasionat de votcă și, mai ales, de țigările „Plugar”, cumpărînd un Întreg vagon confiscat de Miliție (p. 557). Aproape toți liderii sfîrșesc rău după venirea lui Ceaușescu la putere, li se retrag distincțiile și gradele militare, intră În anonimat (unul ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
special literatură pentru cei mici. Îl interesează și filmul, în 1927 el realizând, cu Haplea, primul desen animat românesc; un alt personaj pe care îl lansează prin desene este Guguță. Vreo doi ani va susține la radio emisiunea Ora copiilor. Pasionându-se de teatru, înființează în 1936, la Brașov, un teatru pentru cei mici, cu interpreți amatori. Consilier la Ministerul Artelor (1944-1945), scenograf și regizor - meserii pe care le deprinde pe lângă V.I. Popa -, I. ajunge în 1946 director al Teatrului Muncitoresc
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
jucării adorabile... — O să-ți trebuiască un scaun de mașină, spune Suze. Unii Îl fixează pe banchetă, alții vor un scaun cu roți detașabile, care să se facă și cărucior... — Ok, Încuviințez vag. Sinceră să fiu, scaunele de mașină nu mă pasionează chiar atît de tare. — Și uite, sterilizator și biberon, spune Suze. Se oprește la standul Avent și ia o broșură. — Au cu microunde... electrice... chiar dacă alăptezi, tot va trebui să te mulgi... Atenția mi-a fost atrasă de un stand
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
plăcută petrecută la Imprimeriile Gourmont, este angajat, prin 1924, ca funcționar la o companie de asigurări, L’Abeille, grație lui Ilarie Voronca. Acum o va cunoaște pe Geneviève Tissier, cu care se va căsători în 1931. Începând din 1927 se pasionează de arta cinematografică, primul rezultat fiind, în 1928, Trois scénarios: ciné-poèmes. Grație interesului pe care ideile sale îl vor trezi unei literate argentiniene, Victoria Ocampo, întâlnită la Paris în casa filosofului Lev Șestov, efectuează două călătorii în Argentina, în scopul
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
studenta mea exclamă fericită: „Cum, bunicul a fost luptător În munți?”. „A, nu, explică atunci bunica, el era trimis acolo Împotriva bandiților!” (s.m.). Studenta a venit la mine foarte amuzată și mi-a spus: „Ce spuneți, doamna profesoară, eu sunt pasionată de studierea Gulagului și a rezistenței din munți, iar bunicul meu iată ce făcea - era acolo cu trupele de Securitate Împotriva partizanilor! Eu ce sunt atunci - o struțocămilă?”. „Nu, i-am spus, fiecare răspunde pentru faptele lui - tu pentru ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui ca întemeietor în materie de teorie literară și estetică. Pledoaria contemporanului său Paul Valéry la Collège de France pentru o poetică la nivelul epocii coincidea cu efortul profesorului român, preocupat de norme și repere de aspect structuralist. L-au pasionat nexurile morfologice, funcțiile expresive ale limbajului, structurile profunde - motive, toate acestea, de cercetare combinatorie. Vorbind de organizarea structurală a semnelor, de reguli generale, de un estetism „integral”, el explora teritorii în care retoricieni, poeticieni și semioticieni de după al doilea război
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
impresii din Scandinavia și Groenlanda, ori din Vino la noi, Roberta! (1989), combinație agreabilă de note de călătorie, reportaj și jurnal intim. Insolitul cultivării exotismului nordic (autoarea își mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc, o replică la fel de pasionată în previzibilul descrierii explorărilor realității autohtone prin intermediul unor „scrisori simulate” către o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la noi, Roberta!, București, 1989; Eroare de iarnă
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
se referă în parte la istoria evreilor, altele însă sunt legate de interpretarea Epistolei către Romani, de aceea Augustin are motiv să se întoarcă la discuția despre conceptele de predestinare și de mântuire, de lege și de har, care îl pasionează și care pregătesc ulterioara luare de poziție împotriva pelagienilor. Însă, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat de obicei cu alte persoane cu autoritate care au corespondat, acest schimb de idei despre unele probleme controversate nu i-a făcut pe Simplicianus și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dar îi este inferior acestuia în ce privește finețea evaluării istorice: el e cam credul și îi place să povestească întâmplări miraculoase. Numai că acestea nu erau atât gustul și mentalitatea istoricului Sozomen, cât ale publicului căruia i se adresa care era pasionat de anecdota cu subiect miraculos, de viețile sfinților, de faptul neobișnuit și care era impresionat de aspectul exterior și spectaculos al cultului. De aceea, Sozomen respectă moda din vremea sa când oamenii erau interesați de relicvele martirilor și vrea să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
său ar suferi de exces de credulitate pentru că știm bine cât de interesată era cultura din secolele al patrulea și al cincilea de elementul miraculos, oriunde s-ar fi găsit acesta, chiar și (și mai ales) în cadrul religiei. Deși e pasionat de miracol, este oricum un public cultivat, așa cum am avut ocazia să observăm; un public care știe să prețuiască revenirea de la o istoriografie cu caracter strict ecleziastic, așa cum fusese cea practicată de Socrate, la o istoriografie care să refacă legătura
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
țară); mama este fiica unui negustor și om politic de origine aromână. După ce urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1961-1965), R. se înscrie la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, perioadă în care va fi pasionată de studiile de lingvistică structuralistă și își va face debutul în revista „Tomis”, unde, după absolvirea facultății (1970), va lucra ca redactor. În 1974 este demisă (în urma refuzului de a urma Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”), iar în 1975
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Deoarece o identitate europeană colectivă nu poate fi bazată pe limbă, religie sau naționalitate fără apariția unor fracturi și conflicte majore, cetățenia (europeană) poate fi o opțiune”21. Partea mai dificilă este să-i convingi pe europeni să fie tot atât de pasionați de drepturile universale ale omului, pe cât au fost generațiile anterioare față de drepturile civile, politice și sociale. Drepturile anterioare nu au fost articulate dintr-odată și Îmbrățișate fără rezeve. Mai degrabă, ele erau rezultatul unei bătălii lungi pentru a redefini aspirațiile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se referă în parte la istoria evreilor, altele însă sînt legate de interpretarea Epistolei către Romani, de aceea Augustin are motive să se întoarcă la discuția despre conceptele de predestinare și de mîntuire, de lege și de har, care îl pasionează și care pregătesc ulterioara luare de poziție împotriva pelagienilor. însă, spre deosebire de ceea ce s-a întîmplat de obicei în cazul altor persoane cu autoritate care au corespondat, acest schimb de idei despre unele probleme controversate nu i-a făcut pe Simplicianus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îi este inferior acestuia în ce privește finețea evaluării istorice: el e cam credul și îi place să povestească întîmplări miraculoase. Numai că acestea nu reprezentau atît gustul și mentalitatea istoricului Sozomen, cît ale publicului căruia acesta i se adresa, care era pasionat de anecdota cu subiect miraculos, de viețile sfinților, de faptul neobișnuit și era impresionat de aspectul exterior și spectaculos al cultului. De aceea, Sozomen respectă moda din vremea sa, cînd oamenii erau interesați de relicvele martirilor, și vrea să-și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
său ar fi excesiv de creduli, fiindcă știm bine cît de interesată era cultura din secolele al IV-lea și al V-lea de elementul miraculos, oriunde s-ar fi găsit acesta, chiar și (și mai ales) în cadrul religiei. Deși e pasionat de miracol, este oricum un public cultivat, așa cum am avut ocazia să subliniem; un public care știe să prețuiască revenirea de la o istoriografie cu caracter strict ecleziastic, cum fusese cea a lui Socrate, la o istoriografie care să refacă legătura
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
așa - pitorescul regățean. Asta nu înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre primii la noi care au schimbat condeiul cu computerul și s-au pasionat de navigarea "pe rețea". Arca lor traversează însă zonele de turbulență juvenilă fără aroganță bășcălioasă și exhibiționism, datorită bunului simț publicistic și solidei încărcături culturale. Iată, de exemplu, cum vede Romulus Bucur (el însuși practicant, cu admirabile rezultate, al experimentelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]