2,520 matches
-
o recunoaștere voluntară a unui copil născut în afara căsătoriei rămâne valabilă, indiferent dacă ea este înscrisă într-un act autentic având alt obiect decât testamentul și constituie act valabil dacă acesta este autentificat de către notar 202. Forma recunoașterii voluntare a paternității copilului născut în afara căsătoriei are în vedere toate tipurile de testamente care produc efecte juridice, în conformitate cu prevederile legale, indiferent dacă acesta este testament olograf, autentic sau testament secret (mistic) câtă vreme sunt îndeplinite cerințele legale pentru valabilitatea acestor acte juridice
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
testamente care produc efecte juridice, în conformitate cu prevederile legale, indiferent dacă acesta este testament olograf, autentic sau testament secret (mistic) câtă vreme sunt îndeplinite cerințele legale pentru valabilitatea acestor acte juridice de ultimă voință a testatorului 203. Tatăl poate recunoaște voluntar paternitatea, în una din formele prevăzute în disp.art.57, alin.2 C.fam., fie un copil minor, fie un copil major, datorită faptului că dispozițiile legale nu impun nici o condiție de vârstă pentru a face valabilă o asemenea recunoaștere. În
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
situația copilului născut în timpul căsătoriei care are ca tată,(potrivit prezumției legale reglementate de art.53 C.fam.), pe soțul mamei, o asemenea recunoaștere nu poate să existe, statutul copilului născut în timpul căsătoriei fiind stabilit de lege, iar prezumția de paternitate, care operează într-o asemenea situatie situație, putând fi înlăturată numai prin intermediul unei acțiuni de tăgăduire a paternității. e. Contestarea recunoașterii de paternitate. Recunoașterea paternității care nu corespunde adevărului poate fi contestată de către orice persoană interesată potrivit disp. art.58
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pe soțul mamei, o asemenea recunoaștere nu poate să existe, statutul copilului născut în timpul căsătoriei fiind stabilit de lege, iar prezumția de paternitate, care operează într-o asemenea situatie situație, putând fi înlăturată numai prin intermediul unei acțiuni de tăgăduire a paternității. e. Contestarea recunoașterii de paternitate. Recunoașterea paternității care nu corespunde adevărului poate fi contestată de către orice persoană interesată potrivit disp. art.58 din C.fam. Conform acestor dispoziții, dacă acțiunea în contestare se face de către mama copilului sau de însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
recunoaștere nu poate să existe, statutul copilului născut în timpul căsătoriei fiind stabilit de lege, iar prezumția de paternitate, care operează într-o asemenea situatie situație, putând fi înlăturată numai prin intermediul unei acțiuni de tăgăduire a paternității. e. Contestarea recunoașterii de paternitate. Recunoașterea paternității care nu corespunde adevărului poate fi contestată de către orice persoană interesată potrivit disp. art.58 din C.fam. Conform acestor dispoziții, dacă acțiunea în contestare se face de către mama copilului sau de însăși copilul recunoscut sau de către descendenții
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
poate să existe, statutul copilului născut în timpul căsătoriei fiind stabilit de lege, iar prezumția de paternitate, care operează într-o asemenea situatie situație, putând fi înlăturată numai prin intermediul unei acțiuni de tăgăduire a paternității. e. Contestarea recunoașterii de paternitate. Recunoașterea paternității care nu corespunde adevărului poate fi contestată de către orice persoană interesată potrivit disp. art.58 din C.fam. Conform acestor dispoziții, dacă acțiunea în contestare se face de către mama copilului sau de însăși copilul recunoscut sau de către descendenții lui, dovada
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care nu corespunde adevărului poate fi contestată de către orice persoană interesată potrivit disp. art.58 din C.fam. Conform acestor dispoziții, dacă acțiunea în contestare se face de către mama copilului sau de însăși copilul recunoscut sau de către descendenții lui, dovada paternității o are autorul recunoașterii sau moștenitorii săi. În acest caz, sarcina probei conform dreptului comun este răsturnată. Urmatoarele aspecte rețin atenția în problema contestării recunoașterii paternității: 1) Persoanele care pot promova o asemenea acțiune 204 Art.58. din C.fam
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
face de către mama copilului sau de însăși copilul recunoscut sau de către descendenții lui, dovada paternității o are autorul recunoașterii sau moștenitorii săi. În acest caz, sarcina probei conform dreptului comun este răsturnată. Urmatoarele aspecte rețin atenția în problema contestării recunoașterii paternității: 1) Persoanele care pot promova o asemenea acțiune 204 Art.58. din C.fam. menționează în alin.1 că: "recunoașterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată." În mod firesc se impune diferențierea contestării recunoașterii de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în acțiunea privind contestarea recunoașterii Instanțele judecătorești pot administra orice probă legală, necesară în dovedirea acțiunii 207, inclusiv proba asupra datei concepției copilului, pentru a verifica timpul legal, înscris în prevederile art.61 C.fam208. Este de principiu că stabilirea paternității din afara căsătoriei nu se bazează pe o prezumție legală, existentă în situația filiației din căsătorie. Sunt necesare probe temeinice pentru stabilirea filiației din afara căsătoriei iar dacă între pretinsul tată și mama copilului au existat relații anterioare, ele nu sunt hotărâtoare
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se bazează pe o prezumție legală, existentă în situația filiației din căsătorie. Sunt necesare probe temeinice pentru stabilirea filiației din afara căsătoriei iar dacă între pretinsul tată și mama copilului au existat relații anterioare, ele nu sunt hotărâtoare pentru a determina paternitatea, fiind necesare și alte probe în acest sens5209. III.5. Recunoașterea forțată sau pe cale judecătorească a filiației față de tată (acțiunea în cercetarea paternității)210 Recunoașterea copilului din afara căsătoriei de către tată se realizează prin intermediul unui hotărâri judecătorești irevocabile ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
între pretinsul tată și mama copilului au existat relații anterioare, ele nu sunt hotărâtoare pentru a determina paternitatea, fiind necesare și alte probe în acest sens5209. III.5. Recunoașterea forțată sau pe cale judecătorească a filiației față de tată (acțiunea în cercetarea paternității)210 Recunoașterea copilului din afara căsătoriei de către tată se realizează prin intermediul unui hotărâri judecătorești irevocabile ca urmare a soluționării acțiunii în stabilirea paternității promovate de către copil. Exercitarea acestei acțiuni o face copilul născut în afara căsătoriei și se pornește în numele său de către
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
probe în acest sens5209. III.5. Recunoașterea forțată sau pe cale judecătorească a filiației față de tată (acțiunea în cercetarea paternității)210 Recunoașterea copilului din afara căsătoriei de către tată se realizează prin intermediul unui hotărâri judecătorești irevocabile ca urmare a soluționării acțiunii în stabilirea paternității promovate de către copil. Exercitarea acestei acțiuni o face copilul născut în afara căsătoriei și se pornește în numele său de către mama și dacă ea este minoră, prin reprezentantul ei legal( art. 59 60 C. fam.). Având în vedere caracterul pur personal al
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Exercitarea acestei acțiuni o face copilul născut în afara căsătoriei și se pornește în numele său de către mama și dacă ea este minoră, prin reprezentantul ei legal( art. 59 60 C. fam.). Având în vedere caracterul pur personal al acțiunii în stabilirea paternității, dreptul la promovarea ei nu trece asupra moștenitorilor copilului, care, însă o pot continua dacă este pornită de titular, (conform art.59. alin.2 din C.fam). Codul familiei, în dispozițiile art.59, alin.3, prevede posibilitatea ca acțiunea în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la promovarea ei nu trece asupra moștenitorilor copilului, care, însă o pot continua dacă este pornită de titular, (conform art.59. alin.2 din C.fam). Codul familiei, în dispozițiile art.59, alin.3, prevede posibilitatea ca acțiunea în stabilirea paternității să fie pornită chiar și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. Acțiunea poate fi promovată în termen de un an de la nașterea copilului, calculat de la data rămânerii definitive și irevocabilă a hotărârii prin care, urmare a unei acțiuni în tăgadă de paternitate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
paternității să fie pornită chiar și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. Acțiunea poate fi promovată în termen de un an de la nașterea copilului, calculat de la data rămânerii definitive și irevocabilă a hotărârii prin care, urmare a unei acțiuni în tăgadă de paternitate, copilul a pierdut calitatea de copil din căsătorie, ori de la momentul încetării conviețuirii mamei cu pretinsul tată sau de la data încetării întreținerii prestate de pretinsul tată al copilului, conform art.60 din C.fam. În vederea soluționării acțiunii în stabilirea paternității
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
paternitate, copilul a pierdut calitatea de copil din căsătorie, ori de la momentul încetării conviețuirii mamei cu pretinsul tată sau de la data încetării întreținerii prestate de pretinsul tată al copilului, conform art.60 din C.fam. În vederea soluționării acțiunii în stabilirea paternității, instanța judecătorească încuviințează și administrează orice mijloc de probă prevăzut de lege. Această acțiune aparține copilului minor sau major care o exercită în următoarele condiții: * copilul major introduce singur acțiunea deoarece are capacitatea de exercițiu deplin, conform art.8 din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fără încuviințarea nimănui, fiind vorba de o acțiune personală; * copilul minor aflat sub 14 ani care, din punct de vedere legal, este lovit de incapacitate generală (art.11 din Decretul nr.31 din 1954), exercită dreptul la acțiune în cercetarea paternității prin mama sa, chiar daca aceasta este minoră, iar în lipsa acesteia de către reprezentantul sau legal, fără încuviințarea autorității tutelare (art.59, alin.1 C.fam.); * moștenitorii copilului nu pot promova această acțiune, dar o pot continua, excluzând situația în care titularul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
promova această acțiune, dar o pot continua, excluzând situația în care titularul acestui drept la acțiune a renunțat la ea; * procurorul 211, în baza art.45 C.proc.civ., poate porni anumite acțiuni civile, dar în situația acțiunii în stabilirea paternității din afara căsătoriei, nu are dreptul să promoveze si nici să intervină în această cauză, datorită caracterului ei personal. Pentru a admite acțiunea copilului minor sau major trebuie probate următoarele împrejurări: > nașterea copilului; > legaturile intime dintre mama copilului si pretinsul tata
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
natură 212. Două situații sunt posibile cu ocazia recoltării grupelor sanguine a copilului, a mamei si tatălui pârât, si anume: > pretinsul tată poate avea aceeași grupă de sânge cu copilul, dar această situație nu duce, în mod cert, la determinarea paternității lui, câtă vreme expertizele prevăd că această grupă de sânge o pot avea și alți bărbați. În această situație, se impune administrarea și a altor probe (martori, acte ) care, coroborate, să stabilească sau, dimpotrivă, să infirme paternitatea acelui copil în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cert, la determinarea paternității lui, câtă vreme expertizele prevăd că această grupă de sânge o pot avea și alți bărbați. În această situație, se impune administrarea și a altor probe (martori, acte ) care, coroborate, să stabilească sau, dimpotrivă, să infirme paternitatea acelui copil în persoana pârâtului; > copilul poate avea o altă grupă de sânge decât a pretinsului tată, fapt care îl scoate din cauza, în mod cert pe pârât.213 Promovarea acțiunii în stabilirea paternității, impune ca respectivul copil să se fi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
coroborate, să stabilească sau, dimpotrivă, să infirme paternitatea acelui copil în persoana pârâtului; > copilul poate avea o altă grupă de sânge decât a pretinsului tată, fapt care îl scoate din cauza, în mod cert pe pârât.213 Promovarea acțiunii în stabilirea paternității, impune ca respectivul copil să se fi născut; faptul că art.7 din Decretul 31/1954 îi creează drepturi civile (în domeniul moștenirii) și copilului conceput, nu prezintă semnificație sub raportul acestei acțiuni. III.6. Conflicte de paternitate sau dubla
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în stabilirea paternității, impune ca respectivul copil să se fi născut; faptul că art.7 din Decretul 31/1954 îi creează drepturi civile (în domeniul moștenirii) și copilului conceput, nu prezintă semnificație sub raportul acestei acțiuni. III.6. Conflicte de paternitate sau dubla paternitate 214 Dispozițiile art.53, alin.2 din C.fam., prevăd posibilitatea ca un copil născut după desfacerea căsătoriei sau declararea nulității ori anularea ei să aibă ca tată pe fostul soț al mamei, dacă a fost conceput
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
impune ca respectivul copil să se fi născut; faptul că art.7 din Decretul 31/1954 îi creează drepturi civile (în domeniul moștenirii) și copilului conceput, nu prezintă semnificație sub raportul acestei acțiuni. III.6. Conflicte de paternitate sau dubla paternitate 214 Dispozițiile art.53, alin.2 din C.fam., prevăd posibilitatea ca un copil născut după desfacerea căsătoriei sau declararea nulității ori anularea ei să aibă ca tată pe fostul soț al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la mai puțin de 300 de zile de la încetarea căsătoriei naște un copil care ar putea avea ca tată pe soțul mamei din prima căsătorie, sau dimpotrivă, pe soțul mamei din a doua căsătorie. Acesta este de fapt conflictul de paternitate care, în mod cert trebuie soluționat în conformitate cu dispozițiile art.53, alin.2 din C.fam., tatăl acestui copil fiind soțul mamei din a doua căsătorie.215 Intre paternitatea din căsătorie și cea din afara căsătoriei, nu poate fi conflict de paternitate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soțul mamei din a doua căsătorie. Acesta este de fapt conflictul de paternitate care, în mod cert trebuie soluționat în conformitate cu dispozițiile art.53, alin.2 din C.fam., tatăl acestui copil fiind soțul mamei din a doua căsătorie.215 Intre paternitatea din căsătorie și cea din afara căsătoriei, nu poate fi conflict de paternitate, câta vreme, în conformitate cu art.53 din C.fam. operează prezumția de paternitate în primul caz, dacă nu a fost răsturnată printr-o acțiune în tăgada paternității care să
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]