1,586 matches
-
IX-a, unde ne aflam, existau 13 "arii protejate", 2 "Monumente Naturale" și 6 "Rezervații" cu o suprafață totală de 314.979 hectare, respectiv 9,3% din suprafața de păduri, la care se adaugă "Reserva Mundial de la Biosfera Araucarias", sub patronaj UNESCO! Ce se întâmpla însă în unele cazuri cu această inimaginabilă bogăție forestieră, aveam să aflăm a doua zi. La întoarcerea la Temuco, ghidul nostru ne-a dus pe un drum forestier spre o zonă unde am fost martorii unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a da sentințele dinainte stabilite de Antonescu I și II & Co. Dacă actualul regim va cerceta cu atenție gestiunile demnitarilor antonescieni, mă îndoiesc că vor fi 20% care să scape cu fața curată. Dacă n-ar fi decât miliardele celebrului „Patronaj” și afirmația mea tot ar fi îndreptățită. [280] În sfârșit, cu sau fără greșeli, îngeri să fi fost legionarii și Antonescu tot i-ar fi îndepărtat și împroșcat cu noroiul propriei persoane, dacă nu voiau să-i fie niște slugi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și studenție, atât din țară cât și din afară și bineînțeles, cele mai multe informații le avem referitoare la perioada în care a fost la cârma Bisericii din Bucovina. Revista „Candela”, revistă teologică și bisericească, care a apărut un timp și sub patronajul viitorului mitropolit, ne oferă, prin cei care au publicat aici, cele mai multe informații despre cel care a fost Nectarie Cotlarciuc, ca de altfel, cele mai multe dintre lucrările mitropolitului. Astfel, Romulus Cândea († 1973), profesor și istoric bisericesc, coleg, prieten și biograf al lui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Stalin, și nu pe al divei de la Andre, pe care tot Antonescu o cheamă? martie 2002 PSD în Grupa Mondială Politicul a confiscat meciul de Cupa Davis dintre România și Franța. Se va servi și se va returna sub înaltul patronaj al Prefecturii Capitalei și al celor șase primării de sector. În tie-breakul cu Opoziția, Puterea are minge de meci. Poftiți la Polivalentă! Jucăm cu francezii. Vin pe taraflexul nostru strămoșesc ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a dreapta sa întotdeauna, precum Apostolul Pavel (dar nu ca al 13-lea apostol, cum s-a înscenat depunerea catafalcului lui Constantin I), apare stând în picioare. Ținând crucea (garanție a protecției acordate Ecclesiei) sau închinând macheta edificiului religios ridicat sub patronajul său, împăratul își afirmă directa subordonare față de Christos, dar și descendența divină; de asemenea, afirmă acreditarea supremă a puterii pe care o deține, dar și dreptul de judecător terestru intermediar (trăsături reluate în vocabularul politic medieval și în iconografia religioasă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
I.L. Caragiale (cuprinzând textele acestuia „în Nirvana”, „Ironie” și „Două note”) cu o parte din proza ziaristică a poetului și cu o anexă cuprinzând „Diferite acte” oferite spre publicare de către Cornelia Emilian ca să justifice banii strânși prin chetele organizate sub patronajul ei în 1887-1888. Găsim, aici, mai întâi o „Consultație” al pacientului Mihai Eminescu, datată „ 14 iulie 1887, Iași” și semnată de doctorii Otremba, Bottez, Filipescu, Negel și Riegler. Medicul lui Eminescu, polonezul Francisc Isac din Botoșani, lipsește și poate că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acestei religii. Buddhismul a devenit religie de Stat. Convertirea lui Aśoka la credința buddhistă echivalează ca însemnătate pentru Orient cu convertirea lui Constantin cel Mare la creștinism pentru Occident. De aceea a și fost numit „Constantin cel Mare al Orientului”. Patronajul său imperial a înălțat ceea ce debutase ca o doctrină bazată pe exerciții spirituale riguroase la poziția unei religii larg propagate, prospere și populare. Regele însuși, însoțit de Upagupta, cel care l-a convertit, și de o impresionantă suită, a făcut
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
numire oficială a candidatului, dar soluția vine de la “polițaiul” Pristanda care pune la cale un scandal menit să-l anihileze pe Cațavencu. În încăierare, acesta își pierde pălăria în care era ascunsă scrisoarea, și, devenit inofensiv, este nevoit să accepte patronajul lui Zoe. În final, toată lumea se împacă, micile pasiuni dispar ca prin farmec, iar Dandanache este ales în "unanimitate". Piesa este remarcabilă, în primul rând, prin arta compoziției.Tehnica este cea a amplificării treptate a conflictului. Scriitorul crează un conflict
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
România, au trecut măsura de câte putem admite, îndura și răbda. La 23 august a acționat Regele Mihai, care a dispus arestarea lui Ion Antonescu și a celorlalți conducători cu asentimentul partidelor politice: național-țărănesc, liberal, comunist și socialist și sub patronajul său. Unde sunt oamenii de atunci? Ei sunt autorii și actorii actului de la 23 august la care poporul a participat cu asentimentul. Iuliu Maniu, președintele PNȚ lăsat să moară fără nicio îngrijire medicală la închisoarea Sighet, aceeași soartă au avut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
europene. Ziarul pretindea că extraordinarul document despre conspirația contra creștinătății, a țarului și a societății fusese produs „undeva În Franța” și descoperit În condiții, firește, misterioase. După un an, „documentul” (de fapt, un fals fabricat de Ohrana țaristă) apărea, sub patronajul Gărzii Imperiale, Într-o versiune extinsă, sub formă de volum. Difuzat cu mare zgomot, pus la dispoziția curioșilor ca un soi de obligatoriu avertisment În „plic negru”, volumul, aflat la Începutul unei inegalabile cariere, avea ca editor... Societatea Surdo-Muților. Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Comisariatul General pentru Reglementarea Problemelor Evreiești Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj al Op. Sociale - Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale Conting. - contingent Contr. Amiral - contraamiral Corp. 4 și 5 Armată - Corpurile 4 și 5 Armată Corp. 2 și 3 Terit. - Corpurile 2 și 3 Teritoriale Corp. 4 Terit. - Corpul 4 Teritorial
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj al Op. Sociale - Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale Conting. - contingent Contr. Amiral - contraamiral Corp. 4 și 5 Armată - Corpurile 4 și 5 Armată Corp. 2 și 3 Terit. - Corpurile 2 și 3 Teritoriale Corp. 4 Terit. - Corpul 4 Teritorial Corp. 1-7 Terit./ Corpul 1-7 Terit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
găsiți în afara cantonamentelor destinate detașamentelor de lucru. 106. 4 noiembrie 1942. Raportul nr. 3205 al Cercului Teritorial București, Biroul Anchete, referitor la abuzurile la care au fost supuși evreii detașamentului ce își desfășura activitatea la cantina ridicată de Consiliului de Patronaj în strada Zoe Grand. 107. 5 noiembrie 1942. Ordinul nr. 916.415 al Marelui Stat Major, Secția I, privind categoriile de abateri ce urmează a fi sancționate cu deportarea în Transnistria. 108. 20 noiembrie 1942. Referat al Cercului Teritorial București
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Secția I, Biroul 10, referitoare la desființarea tuturor detașamentelor de evrei (locale și exterioare). 241. August 1944. Situație statistică eliberată de Marele Stat Major, Secția I, Biroul 10, referitoare la detașamentele de evrei repartizate Primăriei Municipiului București și Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale la data de 23 august 1944. 242. August 1944. Situație generală a detașamentelor exterioare de evrei la data de 23 august 1944. 243. 11 septembrie 1944. Ordinul nr. 523.345 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
București Biroul Anchete către Comandamentul 2 Teritorial Bir. Evrei Am onoare a înainta alăturatul dosar privitor pe sergentul major Frățescu Vasile care a fost însărcinat cu supravegherea Detașamentului de evrei care lucrează la cantina ce se ridică de Consiliu de Patronaj pe lângă Școala de băeți No. 27 Str. Zoe Grand. Numitul se face vinovat de următoarele fapte: 1) Având sub comandă 150 evrei, i-a bătut și maltratat în așa hal că a produs spaimă și indignare în populația civilă din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
20 Noembrie 1942 Cercul Teritorial București, prin raportul de față, aduce la cunoștință că sergentul major Frățescu Vasile, din Batalionul de Gardă al Conducătorului, însărcinat cu supravegherea Detașamentului de Evrei, care lucrează la Cantina ce se ridică de Consiliul de Patronaj pe lângă Școala Primară de băeți Nr. 27, Strada Zoe Grand, s’a făcut vinovat prin următoarele fapte: 1) Bate și maltratează pe cei 150 evrei ce îi are sub comandă, producând spaimă și indignare în populația civilă din împrejurimi. 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Sub-Ofițer. Sunt de părere - față de acestea - să fie înlocuit cu un alt Sub-Ofițer, iar numitul să fie trimis în judecată. Șeful Biroului Evrei Maior, I.Tudose *Adnotări: - 22 XI 1942. Din cercetarea făcută de C.R. București la Detașamentul Consiliului de Patronaj de pe lângă Șc. Primară băeți no 27 - Str. Zoe Grand - se constată vinovăția subofițerului Frățescu Vasile Comandantul acestui Detașament. Brutalitatea față de evreii dela muncă obligatorie, pe cari-i bate în fața populației, contrar prevederilor Instrucțiunilor M. St. Major. Purtare necuvincioasă față de corpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
înapoerei din concediu a unei serii de evrei. ¼ din alimente, s’au distribuit trupei de pază a Cercului Teritorial Vaslui conform ordinului Dvs. Nr. 923.790 din 4 Decembrie 1942 iar ¾ din alimente și efectele, au fost predate Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, Secția Vaslui, pentru a le distribui răniților din garnizoana Vaslui. Evreii care au trimis o pereche ismene cazone, au fost trimiși în judecata Curții Marțiale, pentru deținere de efecte militare, iar pentru restul evreilor rugăm hotărâți. Comand
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Măsuri de organizarea muncii femeilor evreice prin Subsecretariatul de Stat al Muncii (Inspectoratul General al Taberelor de Muncă) și Centrala Evreilor. În acest fel s’ar degaja multe brațe de lucru bărbătești, aflate în prezent la diferite spitale, Consiliul de Patronaj, etc., și care trebuesc utilizate la lucrări mai grele în exterior. Organele militare teritoriale sunt prea împovărate și nu pot ține le curent în bune condițiuni nici evidența evreilor bărbați. 10. Să se mențină portul obligatoriu al brasardelor, în toate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
conformitate Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, I.B.L. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 272, dosar 4575, filele 372-374. Document nr. 241 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a BIROUL 10 SITUAȚIA DETAȘAMENTELOR DE EVREI: „PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI” ȘI CONSILIUL DE PATRONAJ AL OP. SOCIALE, LA DATA DE 23 AUGUST 1944 ȘEFUL BIROULUI 10 Maior, I STOICA ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 272, dosar 4575, fila 375. Document nr. 243 Nr. [523.345/944] din 11 SEP.1944 MARELE STAT
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
CUGETUL ROMÂNESC, revistă lunară de cultură apărută la București, între februarie 1922 și iunie 1924. Numele directorului, Ion Pillat, apare pe copertă abia în numărul 1 din 1924, specificându-se și patronajul Fundației Culturale „Principele Carol”. Secretari de redacție sunt Tudor Arghezi și Vladimir Streinu. Articolul-program (redacțional) marchează începutul de drum într-o viață culturală postbelică. Se face apel la conștiința de patrie și de popor mare (în urma Unirii din 1918), ceea ce
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
ICONAR, revistă apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu numărul 4, și
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
iunie 1989, ale cărui lucrări au și fost publicate într-un elegant volum tipărit în 1994 și lansat în același an cu prilejul unui alt simpozion important ce a avut loc (în 20-24 mai 1994) tot la Paris, sub același patronaj organizatoric, „Exilul românesc - identitate și conștiință istorică”. Repere bibliografice: Petre Sergescu, Cursuri universitare românești în exil, „Orizonturi” (Stuttgart), 1950, 3-6; Octavian Vuia, Centre Roumain de Recherches, „Bulletin” (Paris), 1951, 1; Inge Katharina Binder, Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
și filosofică, al specificului național. Un alt model este Octavian Goga, ce dă numele unui cerc literar studențesc înființat în ianuarie 1942, cu „material” uman de la Facultatea de Litere și de Filosofie și de la alte facultăți, și aflat tot sub patronajul lui Blaga (ajutat de asistentul său, Zevedei Barbu). Mitul etnic și, alături de el, mitul scriitorului mesianic-național se concentrau emblematic, încă, în figura și în poezia lui O. Goga, care murise în 1938, înainte să vadă dezastrul la care va ajunge
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Corbea, Florin Cântec, Laurențiu Constantin, Michael Astner, Radu Andriescu, Dumitru Buzatu, Bogdan Călinescu, Irina Constantin, Codrin Liviu Cuțitaru, Mihai Grădinaru, Adrian Tarcan, Mihai Răzvan Ungureanu, Marius Cristian. După alte modificări, colectivul de redacție este pus, în numărul 139/1990, sub patronajul unui comitet director alcătuit din Al. Călinescu, Andrei Corbea și Mihai Dinu Gheorghiu. Titlurile rubricilor („Abecedarul democrației”, „Tribuna liberă”) și ale unor articole (Fiziologia oportunistului ceaușist, Despre democrație și alte necunoscute, Ce e pluralismul?, Ieșirea la libertate) vorbesc singure despre
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]