4,633 matches
-
În contextul reformei din domeniul educației, în care se accentuează din ce în ce mai mult nevoia de dezvoltare, la elevi, de competențe, deprinderi și abilități practice, precum și necesitatea dobândirii autonomiei în procesul educativ, pedagogul este adesea pus în dificultatea de a alege dintr-o multitudine de metode - tradiționale și moderne - care să se plieze cât mai bine pe nevoile elevului, în funcție de situație, de tematică sau de gradul de dificultate al lecției. Utilizarea metodelor moderne
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
dezvoltă capacitățile de ascultare ale elevilor, precum și de exprimare liberă, fiecare elev trebuind să asculte și mai apoi să prezinte, într-o formă adecvată, corectă din punct de vedere gramatical și logic, și pe înțelesul colegilor săi, ceea ce a aprofundat. Pedagogul va răspunde la întrebările la care „experții” nu au reușit să găsească un răspuns sau va interveni pentru a corecta unele informații înțelese greșit. Rolul său va fi mai mult unul pasiv, de observator al activității elevilor, însă foarte important
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
1. Introducere Practica pedagogică, ca și componentă a curriculum-ului de pregătire profesională a viitorilor pedagogi, se bazează pe o sumă de instrumente utile în formarea și monitorizarea competențelor personale și profesionale. În derularea activității de practică pedagogică, studenții/profesorii asistati aplică conceptele dobândite cu ajutorul mentorului, atât asupra elevilor, determinând astfel performanța școlară, cât și asupra
Instrumente de monitorizare a studenţilor/profesorilor debutanti in perioada de mentorat didactic. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
pildă, o doică, Ana Szilágyi, fata unui meșter sticlar, venită din nordul țării. Ana îi poartă de grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei nichitiene: vorbirea care nu se
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
zice el, care i-a rămas până târziu. Printre profesorii care predau la „I. L.Caragiale” se disting profesorul de română Gh. V. Milica, fost elev al lui G. Ibrăileanu, Nicolae Simache, elev al lui Nicolae Iorga, Ion Grigore, matematician și pedagog vestit, Constantin Ienciu, Iancu Ghidu (la franceză). S. nu are mari probleme, se descurcă, este limpede că nu are vocație pentru matematică și fizică, nici pentru științele naturale și geografie. Primele versuri răspândite în cercul său de prieteni sunt niște
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
fiul Mariei (n. Vancea) și al lui Mihai Vancea, muncitor. Urmează cursul primar și școala generală în localitatea natală (1958-1966), apoi liceul la Sighetu Marmației, absolvit în 1970. A lucrat ca profesor suplinitor în satul natal (1970-1972), muncitor geolog (1972-1973), pedagog la un liceu din Sighetu Marmației, oraș în care în următoarele trei decenii activează ca instructor-metodist la Casa de Cultură Municipală, iar din 1995 ca bibliotecar la Biblioteca Municipală, fiind, în urma unor cursuri de specialitate (1996 și 1997), și director
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
XENOPOL, A.[lexandru] D. (23.III.1847, Iași - 27.II.1920, București), teoretician și istoric al literaturii, autor de versuri și proză. Este primul născut din cei șase copii ai Mariei (n. Vasiliu) și ai lui Dimitrie Xenopol, pedagog; Adela Xenopol și Nicolae D. Xenopol îi sunt frați. Tatăl său, probabil autodidact, dar cu o remarcabilă cultură și vorbind câteva limbi europene, nu a avut o situație materială sigură, fiind, după stabilirea la Iași, dragoman la Consulatul Prusiei, proprietar
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
acest fenomen de depersonalizare și înstrăinare anomică, cu cel al consumerismului, al hedonismului, etc. Cu atât mai mult astăzi când vorbim despre drepturile omului și mai ales despre drepturile copilului este bine de văzut cum își pot uni forțele sociologii, pedagogii și psihologii, terapeuții și educatorii pentru a reintegra în sfera de normalitate Iubirea față de ceea ce altă dată a fost Mama Natură, precum și cea față de Aproapele nostru. Ori, observând că lucrurile sunt identice atât pentru mare cât și pentru mic; atât
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
reducerii interacțiunii părinți-copii. Tehnica alimentației artificiale a sugarului a devenit aproape impecabilă. Pe altă parte, antrenarea femeilor în activitatea productivă ar putea să ducă la scăderea numărului momentelor de interacțiune mamă-copil. Învățământul medical superior, medicii pediatri și de familie, psihologii, pedagogii și consilierii școlari au datoria profesională de a populariza în rândul pacienților cunoștințele actuale privind importanța și complexitatea interacțiunii părinți-copii și rolul central al familiei ca mediu optim pentru creșterea, dezvoltarea și educarea tinerei generații. În continuare vom prezenta unele
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
profunde) din care s-ar putea naște „pesimismul eroic”. Mai sunt menționate în acest tablou de generație „activismul prin disperare”, „misticismul ortodox”, „agonia”, umanismul neoclasic, negativismul, naționalismul integral și chiar „comunismul marxist”. În fine, cum este un constructor spiritual, un pedagog, autorul Dimensiunii românești a existenței stabilește și rosturile generației tinere în istoria românească, în număr de patru: „să asigure unitatea sufletească a românilor”, „să exprime în forme universale acest suflet românesc”, să se pregătească „pentru ceasurile grele care vor veni
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
fascinante concepte cu care a operat vreodată știință, este încă insuficient delimitat și definit. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creativ, ca și prin diversitatea domeniilor în care se realizează creația. În învățământul conformist au existat câteva mituri de care pedagogii care vor ca dimensiunea creativă a educației să devină mai mult decât un ideal frumos sunt hotărâți să le elimine. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. cultul elevului mediu orientarea educației la un nivel mediu, adeseori absolut teoretic
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
la mina Bălan, județul Harghita, corector la ziarul „Informația Harghitei” din Miercurea Ciuc (1972), distribuitor, funcționar de transporturi, încărcător-descărcător, miner la Petroșani-Dâlja, controlor de calitate la Uzinele Republica din București ș.a. În 1975 se stabilește la Focșani, unde este angajat ca pedagog școlar (1976-1980), apoi ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Vrancea (1980-1989). După decembrie 1989 este președintele CPUN/ CFSN Vrancea și membru al Parlamentului Provizoriu, până la 5 martie 1990, când se retrage. Se mută la București și va fi redactor-șef la
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
pentru fiecare față a cubului). Lucrarea în forma finală poate fi desfășurată pe tablă. Acestea sunt numai câteva dintre metodele interactive de lucru în echipă. Fiecare dintre ele înregistrează avantaje și dezavantaje, important fiind însă momentul ales pentru desfășurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizională și capacitatea de a alege ceea ce știe că se poate desfășura în propriul colectiv de elevi. Important este însă ca dascălul să fie acela care mereu va căuta soluții la problemele instructiv - educative ce
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
au copii de vârstă preșcolară trebuie să acorde importanță sporită educației acestora, alocând mai mult timp și mai multă atenție acestui deziderat (scop). Părinții interesați de modul în care se realizează educația copilului în familie pot studia lucrările unor mari pedagogi care au abordat această temă: I. A. Comenius, „Școala maternă”, I. H. Pestalozzi, „Cum își învață Gertrude copiii”, Haim G. Ginott, „Între părinte și copil”. În esență, educația copilului în familie nu trebuie considerată o operă de rutină, ci una
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
patru direcții principale: examinarea medicală; examinarea psihologică; stabilirea nivelului intelectual; identificarea componentelor neuro-psihice și socio educaționale apte să susțină procesele recuperatorii și compensatorii. Pe baza informațiilor desprinse din această examinare complexă efectuată de către o echipă de specialiști (medici, psihologi, defectologi, pedagogi, asistenți sociali etc.), se elaborează un pronostic pe termen scurt, privind evoluția imediată a copilului și un pronostic pe termen lung, însoțit de un program detaliat cu privire la recuperarea, compensarea, educarea și integrarea socio-profesională a copilului cu dizabilități (Cozma, 2000). Prognoza
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
elaborarea concordanței depline cu programa prevăzută pentru cursul de bază al studenților. Lucrarea reprezintă un aport teoretic la îmbogățirea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor studenților facultății de educație fizică și sport și se înscrie în bibliografia de specialitate indispensabilă oricărui viitor pedagog în educație fizică și sport. Prezenta lucrare a fost realizată atât de pe poziția teoreticianului, dar mai ales a practicianului care a simțit pe deplin lipsa în literatura de specialitate a unor materiale accesibile și ușor de realizat care să vină
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
sa, permanent alături de aceștia și de familiile lor. b) Medicul „om de știință” este tipul de cercetător, interesat numai de obiectul și rezultatele cercetărilor sale, experimentalist, detașat de suferința bolnavilor, orgolios, dornic de descoperiri și de glorie profesională. c) Medicul pedagog este ocupat cu instruirea studenților cărora li se dedică. Este riguros, ordonat, didactic, sintetic, își caută cu multă atenție „cazurile de afiș” pe care să le prezinte la curs, adună date de literatură, este la curent cu ultimele descoperiri, caută
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fost îndelung evitată de cea francofonă. În România, expresia a pătruns intempestiv după 1990, odată cu înființarea Consiliului Național pentru Curriculum și prin folosirea ei abuzivă de către ministrul Învățământului (profesorul clujean Andrei Marga). Până atunci, conceptul de curriculum fusese folosit de pedagogii români doar sporadic și nu întotdeauna cu sensul adecvat. Actualmente, avem de-a face cu o situație opusă. Nu este exagerat să afirmăm că expresia este utilizată abuziv și, nu de puține ori, eronat. Dacă această realitate s-ar restrânge
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să-și ia, ei înșiși, această responsabilitate cumplită. Aceasta este deosebirea teribilă dintre lumea mitică și lumea reală. Cercetătorii, designerii și managerii curriculari joacă roluri de zei, deși sunt doar oameni; acești indivizi trebuie să fie însă cel puțin excepționali pedagogi și oameni de cultură dacă vor să proiecteze destine. Oricine își asumă aceste roluri în mod formal, fără conștiința responsabilității pe care rolul îl incumbă, se va dovedi, în mod fatal, un iresponsabil periculos ale cărui decizii pot nărui destine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
premoderne sunt aproape „mecanice”, cele moderne sunt „inginerești”, „cibernetice”, „procesuale”, „informatice”. Cele mai multe curricula moderne nu renunță la management-by-objectives, dar descrierea obiectivelor nu este făcută în termeni de eficiență economică, ci de „eficiență umană”. Imitând managementul modern, începând din anii ’70, pedagogii au încercat să introducă în școli un mangement-by-man care pretindea un tratament mai rafinat, „democratic” al instruirii și educării elevilor (diferit de stilul „autocratic” tradițional și de laissez-faire nondirectivist). Școlile s-au îmbogățit cu metode „active”, „interactive”, „participative” etc. ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numai limba franceză: Tout homme et tout l’homme 13. La începutul secolului XXI constatăm că jocul de cuvinte al lui Fauré conține un imperativ paideutic categoric, o remarcă pentru toate timpurile omenești. Fauré a fost un profet pe care pedagogii moderni l-au lăudat, dar nu l-au înțeles. Iată de ce propunem în paginile următoare o examinare exhaustivă - diacronică și sincronică - a curriculumului. Teoria care urmează să se întemeieze pe această explorare va fi una antropologică, în sensul că se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale unor paidotribi antici precum Ariston, fiul lui Aprodeisias, sau Abaskantos, fiul lui Eumolps. Ei fuseseră, la început, doar paideuți (paivdeuth" = „instructor”). Erau superiori acestora, aveau un prestigiu moral și social enorm și erau plătiți. Bineînțeles, erau complet diferiți de pedagogi (paidagwgo"), care erau simpli sclavi de încredere. 16. Cf. W. Jäger, Paideia. Die Formung des griechischen Menschen, Berlin - Leipzig, 1934, vol. I, și Marrou, op. cit., vol. II, note. Despre educația lui Ahile pentru areté eroică, vezi explorarea noastră hermeneutică Mitul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Platon și-a exprimat concepția despre curriculumul propedeutic în Legile și Republica. Recomanda chiar un fel de „educație preșcolară” înainte de vârsta de 7 ani: primii ani de viață ai copilului trebuiau ocupați cu jocuri educative, practicate în comun sub supravegherea pedagogilor. Educația propedeutică propriu-zisă ar trebui să vizeze fortifierea și călirea corporală, prin gimnastică, și cultivarea sufletului, prin muzică. Dar prin muzică, Platon, ca și Pitagora, înțelegea „discipline inspirate de muze”, nu doar studiul armoniilor acustice. Altfel, Platon a conferit conceptului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerată „nucleul” (core) întregului program și aprofundată tot timpul, inclusiv la vârstele a VI-a și a VII-a consacrate inițierii în filosofie și practicării acesteia. I. Grădinița (3-6 ani împliniți) - jocuri educative mixte (băieți și fete) sub supravegherea sclavului pedagog. II. Propaideia: - 6-10 ani - studii primare; - 10-16/17 ani - studii secundare; A. educație fizică și militară (în gymnasii și manejuri publice, cu instructori specializați, plătiți de stat): - jocuri gimnastice; - sporturi; - cursa de un străin și cea de două stadii; - scrima
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
4.5. Duelul marilor maeștritc "4.5. Duelul marilor maeștri" Îl putem considera pe Isocrate primul profesor de pedagogie al Europei pentru că, după cum se exprimă Cicero, „este cel dintâi din care au ieșit, ca dintr-un cal troian, acei nenumărați pedagogi și acei literați animați de un nobil idealism, moraliști ingenui, iubitori de fraze frumoase și volubile...” 22. Contemporanii l-au considerat rivalul lui Platon. Dar, dincolo de orice rivalitate, cei doi mari scolarhi s-au respectat. Este însă drept că îi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]