5,213 matches
-
Rolul cel mai însemnat [î]l joacă sub asanizi, dintre cari Ioanițiu, în răspunsul dat papei Inocențiu III, se declară a fi el, împreună cu poporul, de origine romană, mulțumind papei că l-a adus la această cunoștință. Poporul românesc al Peninsulei a fost așadar absorbit de greci și de bulgari și din el n-au rămas decât aceste puține fragmente ce le vedem azi, dar despre cari nu e nici o îndoială că ei sunt autohtoni, și grecii - coloni ce locuiesc între
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stăruință să se judece după dreptul românesc, jus olachale, care va fi corespuns pretutindenea cu ceea ce la noi se numea "obiceiul pămîntului". Dar o trăsură de unitate și mai caracteristică întîlnim la poporul întreg. În evul mediu românii erau în Peninsula Balcanică și în Ardeal castrenses, ziditori și apărători de cetăți, sub orice Coroană ar fi trăit. Ei bine, aflăm la domnii din epoca noastră eroică o adevărată manie de-a zidi mănăstiri întărite; numai Ștefan cel Mare a ridicat vro
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câte s-au ținut în Europa pân - acuma, ca amic al celor mai cunoscuți bărbați de știință în materie de statistică, notițele d-lui Pencovici merită desigur crezare. Ele confirmă, prin intuițiune proprie, ceea ce au constatat deja geografii și istoriografii Peninsulei și probează că, de la venirea turcilor în Europa, elementul latin, odinioară cel mai numeros al Peninsulei, au fost absorbit în cea mai mare parte de cătră popoarele conlocuitoare și că grecii moderni se silesc acum a asimila până și resturile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știință în materie de statistică, notițele d-lui Pencovici merită desigur crezare. Ele confirmă, prin intuițiune proprie, ceea ce au constatat deja geografii și istoriografii Peninsulei și probează că, de la venirea turcilor în Europa, elementul latin, odinioară cel mai numeros al Peninsulei, au fost absorbit în cea mai mare parte de cătră popoarele conlocuitoare și că grecii moderni se silesc acum a asimila până și resturile, încă destul de însemnate, câte și-au păstrat limba națională. Ni se pare că mijlocul cel mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
provensală, în Belgia, sub pătura subțire de cultură franceză, subzistă două naționalități deosebite, după disparițiunea Imperiului bizantin și a celui turcesc, adecă după o mie cinci sute de ani, vedem încolțind, cu toată lunga dominațiune străină, toate națiunile vechi ale Peninsulei tracice: albaneji, români, bulgari, sârbi, greci, unele scăzute la număr, altele crescute; dar toate vii. Ceea ce n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea otomană vor face ungurii prin societăți de maghiarizare? În Rusia, dacă s-ar cutremura absolutismul ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
otomane au fost și sunt pîn-în ziua de azi, în cele mai multe cazuri grecii. Chiar ambasadori ai Porții de naționalitate greci au trădat fără mustrare de cuget interesele suveranului lor căruia-i depuseseră jurământ de credință. Graeca fides nulla fides. Românii Peninsulei Balcanice sunt cunoscuți din evul mediu ca romaioctoni, ca esterminatori de greci. Pentru a fi ceea ce au fost părinții lor n-au nevoie de alt decât să rămâie români. Cineva nu poate renega ceea ce nu-i al său; un român
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care desparte pentru moment Austria de România, cu toată îndărătnicia ce se opune la București în contra deciziunilor Conferenței de la Londra, credem că e o necesitate politică ca între Viena și București să existe relațiuni bune. România e singurul stat al Peninsulei Balcanice care nu e slav; singurul care nu-și întemeiază toată speranța, tot viitorul, toată existența pe sprijinul Rusiei. După cel din urmă război Bucureștii s-au putut convinge cât plătește amiciția rusească, cum diplomația rusească răsplătește ajutorul dat la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
are nici cea mai depărtată intențiune de-a-i știrbi independența, în orișice privire ar fi. Convingerea aceasta o au chiar bucureștenii. Oricât de mare - ar fi neîncrederea pe care ocuparea Bosniei și Herțegovinei a produs-o între popoarele slave ale Peninsulei Balcanice, nici cei mai aprigi adversari ai noștri din România n-au afirmat că am fi având de gând a anexa părți ale Regatului sau c-am fi aspirând măcar a exercita o influență, asupra politicei lui precum a exercitat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne înșeală nici măcar amabilitatea din Belgrad și știm unde ar înclina Serbia dac' ar trebui s-aleagă ca din senin între Austria și Rusia. Oricât de slavofilă ar fi deocamdată politica noastră internă, ea nu va câștiga nici o inimă în Peninsula Balcanică și, daca e vorba să căutăm a câștiga amici pe acolo, desigur nu ne vom îndrepta privirile nici la Cettinie nici la Belgrad, ci numai la București. Austria și România au marele interes comun de-a mănține pana pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de generația următoare ca o rămășiță fără de înțeles a trecutului. Din contra icoanele bisericești persistă pe cât timp poporul ține la confesiunea religioasă moștenită și de aceea și în trecut în numele religiei s-au întreprins invaziile rusești în Principate și în Peninsula Balcanică, precum mii de alte crime și nedreptăți s-au comis în cuprinsul istoriei omenirei în numele religiei și sub pretexte religioase. Suntem siguri că dacă n-ar exista comunitatea religioasă cu rușii, nu s-ar afla nici urmă de iconărie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o victorie a Casei de Austria. C-o Transilvanie mulțumită vrem Dacia? Dar modești ne cred maghiarii. O, noi mergem mai departe. C-o Transilvanie mulțumită vrem Imperiul Roman al Orientului. Căci o formă oarecare trebuie să ia în viitor Peninsula Balcanică daca e vorba să nu cază pradă cuceririlor din răsărit. Dar va fi o confederație dunăreană, dar un Imperiu Roman al Orientului, lucrul îmi e indiferent. Dintre popoarele coordonate superioritatea va fi a aceluia care va munci și va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din civilizațiile egeene, măreția de la un erou care nu era grec. Civilizațiile miceniene, care pun primele pietre în edificarea Greciei clasice, se află în jurul Cretei; primii cretani erau orientali influențați de Egipt; civilizația miceniană atinge apogeul în jurul anului 1250 î.e.n.; peninsula este invadată de triburi precum dorienii, ionienii, eolienii, care îi resping pe micenieni și pun bazele începuturilor Greciei; acești invadatori erau asiatici, indo-europeni. Zeii greci erau marcați de slăbiciunile omenești. Termenul "religie" nu poate fi înțeles ca în cazul monoteismelor
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
apolinică propagată de Socrate. Educația morală era în mare suferință, orientarea vieții era greșită. Bazele teoretice ale unei noi educații a tineretului erau necesare. Populația Atenei descindea din ramura ioniană, cea mai înzestrată din cele patru ramuri elenice coborâte în peninsulă. Condițiile geografice, politice, economice făcuseră posibilă dezvoltarea gândirii grecești începând cu secolul al V-lea î.e.n., în special sub guvernarea lui Pericle. Se dezvoltau arhitectura, sculptura, științele, artele și filosofia. Atena era o cetate democratică, dar la treburile cetății participau
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
prin căutarea În toate domeniile a celor mai bune modele occidentale pentru a le adapta Japoniei. După mai puțin de o jumătate de secol, În 1905, marina de război niponă a administrat o Înfrângere usturătoare forțelor navale rusești În largul peninsulei coreene! Din rațiuni mai ales istorice și geografice, natura și mediul Arhipelagului sunt dificile, ostile chiar. E nevoie de aproape două ore ca să ajungi cu avionul de la Tokyo la Seul, capitala Coreii de Sud, unde militarismul nipon nu prea a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Roger Arnaldez, care compară monoteismele iudaic, creștin și musulman), și continuând cu spiritul religiilor semite, iar apoi, si mai vag, cu spiritul locului, dat fiind că cele trei religii se nasc într-un spațiu apropiat, adică în nord-vestul și centrul Peninsulei Arabe. Un alt motiv al asemănărilor este considerat faptul că traducerile Coranului au fost influențate de cele ale Bibliei, si aceasta nu numai în spațiul cultural românesc. Există un stil al textelor religioase, maiestuos, adesea arhaizant, care a fost impus
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În Evul Mediu, la curtea regilor sicilieni erau binevenite tehnicile și cunoștințele din China și Arabia, ca și din Normandia. În perioada Renașterii, Florența era un centru de comerț și producție, ca și Veneția; mai târziu, amploarea comerțului maritim din Peninsula Iberică, Țările de Jos și Marea Britanie a mutat acolo centrul schimburilor de informații. Chiar și acum, când difuzarea informațiilor este aproape instantanee, sunt mai multe șanse ca ideile noi și folositoare să apară în centrele în care oameni aparținând unor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu spun o vorbă, ci o privire, ca să-l deosebești și să-l recunoști. Contextul cultural în care se formează acești fasciști este foarte diferit de cel tradițional. Acești zece ani de istorie italiană care i-au adus pe locuitorii Peninsulei să voteze în favoarea lui „contra” la referendum i-au produs - prin același mecanism profund - și pe acești fasciști a căror cultură este identică cu cea a partizanilor lui contra la referendum. De altfel, ei sunt câteva sute sau mii; iar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Organizația Tineretului Liberal din Prahova. În 1946 este arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național Liberal. Arestat a doua oară în 1952, este întemnițat și trimis în coloniile penitenciare de la Poarta Albă, Coasta Galeș, Peninsula Valea Neagră, Borzești. După eliberare (1954) practică avocatura intermitent, căci este reținut și eliberat de încă două ori, în 1956 și în 1957. Din 1964 revine și în viața literară, fiind mulți ani președinte al Clubului Umoriștilor Prahoveni. După decembrie
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
puteri ostile. Principalul antagonism s-a manifestat cu lumea arabă care în secolele anterioare își impusese dominația asupra bazinului mediteranean ale cărui țărmuri răsăritene și sudice le controla integral și care își întinsese stăpânirea asupra celei mai mari părți a Peninsulei Iberice și a unor însemnate poziții din Italia meridională. Sub îndrumarea papalității, această energie regăsită s-a orientat precumpănitor, din ultimii ani ai secolului XI, spre Mediterana Răsăriteană cu țelul declarat al eliberării Sfântului Mormânt. În realitate, ansamblul bazinului mediteranean
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
când a fost definitiv abandonat. Implantul feudal latin pe teritoriul Imperiului Bizantin a fost considerabil subminat de un șir de antagonisme: cel dintre feudalitatea latină și populația greacă rurală și urbană subjugată; cel dintre Imperiul Latin și statele ostile din Peninsula Balcanică - Țaratul Vlaho-Bulgar și Despotatul de Epir - și din Asia Mică - Imperiul de Niceea; nu în cele din urmă, de cel dintre biserica latină și cea ortodoxă, puternic stimulat de contactul direct dintre cele două confesiuni și civilizațiile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XIV, venețianul Marino Sanudo cel Bătrân, a evidențiat chiar nevoia de a acorda prioritate apărării acestei zone, preludiu necesar al reluării acțiunii în Țara Sfântă. Intrarea în scenă a turcilor otomani, instalarea lor în Europa și expansiunea lor rapidă în Peninsula Balcanică au inaugurat era „cruciatei târzii“, în denumirea specialiștilor acestei perioade. Pe măsură ce înfruntarea s-a fixat în acest spațiu, perspectiva cruciatei la Ierusalim s-a retras tot mai mult în planul proiectelor înainte de a deveni o iluzie absolută. Din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iluzorie chezășie de protecție în condițiile în care principalul pericol pentru cele două principate venea din partea regatului angevin al Ungariei. Caracterul „apostolic“ al acestuia, acțiunea sa misionară, năzuința de a-și consolida și întinde hegemonia politică și ecleziastică în direcția Peninsulei Balcanice au provocat rezistența anticatolică pe care o constatăm în cultura medievală românească, pătrunsă de moștenirea religioasă a Bizanțului. Cadrul social și politic în care s-a dezvoltat această cultură nu prezintă analogii cu Occidentul decât dacă le căutăm cândva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
balcanică“, „sud-estul“ sau „estul Europei“, „Europa centrală“, „spațiul carpatic“, „spațiul carpato-danubiano-pontic“ și altele. Uneori s-a ajuns la situații (absurde) ca România să apară în atlase pe planșe diferite: partea de nord în Europa centrală, iar partea de sud în Peninsula Balcanică 1. Firește, o opțiune sau alta a fost de multe ori influențată - când n-a fost vorba de ignoranță - de factori de natură politică și mai puțin de natură geografică. Nu ne propunem să detaliem problema; ar fi nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la gurile Dunării. România se află în cuprinsul acestui ținut, strâns legată de Carpați, șira de munți care străbate Europa centrală. Prin adânci linii de fractură, ca și prin cel mai de seamă fluviu al Europei, România este despărțită de Peninsula Balcanică, în care adesea, dar pe nedrept, este reprezentată în atlasele străine. Țara noastră nu e legată de Europa centrală numai prin arhitectura pământului, ori prin condițiile climaterice, ci și prin mare parte din evoluția ei istorică. Se află însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Al. Rădulescu, concluziona în urma unei analize a literaturii de specialitate din Europa: „... putem trage concluzia că majoritatea lucrărilor geografice recente consideră România Mare ca un fragment al Europei centrale - părăsind astfel pentru totdeauna ideea de a plasa țara noastră în cadrul Peninsulei balcanice. E un drept care ni s-a refuzat prea mult timp și privim cu toată recunoștința pe cercetătorii apuseni care ni l-au anunțat“3. În contextul celui de-la doilea război mondial, atât de nefavorabil României, Gh. Brătianu afirma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]