1,061 matches
-
material și condiții de igienă"15. Din păcate, în perioada interbelică, sectorul locuințelor sociale, în general, și al orașelor-grădină, în special, nu s-a dezvoltat în așa măsură încât să ofere familiilor modeste o alternativă la parcelările defectuoase. Afectate de penuria locuințelor pe care o generase războiul, constrânse să-și procure ele singure locuințe, aceste familii vor cădea pradă persoanelor fără scrupule asociate adesea cu marile societăți imobiliare. Acestea, după ce achiziționau terenuri, păduri, ferme etc. în jurul orașelor, apoi în satele din jurul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
războiului a corespuns tocmai agitației asociațiilor de locatari, șocați de rapacitatea proprietarilor față de cei care abia se întorseseră de la război și erau lipsiți de resurse. Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea demonstrase că în perioadele penuriei de locuințe era foarte rentabil pentru proprietari să închirieze locuințele insalubre fără să investească în întreținerea lor. Louis Loucheur dezvăluia însă, în raportul său din 1923 privind criza locuințelor, raționalitatea profundă a acestor măsuri: "Era vorba de a evita creșterea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politicile urbane au o influență decisivă atunci când este vorba de integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o dominantă a problemei urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa ambiția de a aborda penuria de locuințe, apropierea claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de lucru. În această perioadă de expansiune a economiei franceze, dezvoltarea industriei și a sectorului terțiar era focalizată în metropole. Adăugat tinerilor care căutau locuințe pentru a nu mai sta cu părinții, afluxul celor de la sate a împins la extrem penuria de locuințe și a forțat această populație să-și afle refugiu în hoteluri, în camere pline ochi, în tot felul de domicilii de ocazie. Să adăugăm că imigrația rurală nu dispunea, decât în cazuri extrem de rare, de venituri care să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Centrale pentru Echiparea Teritoriului (SCET), urgența și nevoile unui număr mare au impus necesitatea creării marilor ansambluri. "Statul, administrația, aleșii se confruntau cu situații de urgență, trebuiau să răspundă unei multitudini de contradicții: necesitatea de a găzdui valuri de populație, penuria de materiale, de tehnicieni, lipsa de experiență a colectivităților locale și a organismelor care se ocupau de construcție etc. Urgența era principala constrângere"111. Acest fapt este subliniat și de Annie Fourcaut: în 1955, modificarea decisivă a politicii locuinței în favoarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să parieze pe destinul său, și aceasta în condițiile exigențelor schimbării. În această perspectivă, planificarea urbană servea la depășirea modalităților obișnuite de a face urbanism. Ea nu se mai mulțumea să aducă la zi răspunsurile la situații de criză, la penuria de locuințe, la problemele dotărilor colective: căi de circulație, spații verzi etc. Ea trebuia mai curând să se înscrie într-o prospectivă veritabilă, care să permită determinarea viitoarelor trăsături posibile ale societății urbane și să se decidă în funcție de ele. Nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tendința este mai degrabă de degradare a condițiilor de locuit ale celor mai defavorizați, un aspect pe care, după părerea profesioniștilor, nici opinia publică și nici guvernul nu l-au analizat cu atenția cuvenită 359. De fapt, odată restrânsă marea penurie din perioada postbelică, penurie care afectase "muncitorii normali"360, problema locuinței a fost redusă în cursul anilor 1970 la cea a persoanelor care au probleme cu locuința. Pentru această categorie a persoanelor lăsate pe seama creșterii, a celor excluși prin forme
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de degradare a condițiilor de locuit ale celor mai defavorizați, un aspect pe care, după părerea profesioniștilor, nici opinia publică și nici guvernul nu l-au analizat cu atenția cuvenită 359. De fapt, odată restrânsă marea penurie din perioada postbelică, penurie care afectase "muncitorii normali"360, problema locuinței a fost redusă în cursul anilor 1970 la cea a persoanelor care au probleme cu locuința. Pentru această categorie a persoanelor lăsate pe seama creșterii, a celor excluși prin forme diferite ale pieței, părea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
MUNTEANU 64: „S-a discutat anul acesta în presa literară, cu oarecare insistență, despre poezia de dragoste, mai precis vorbind - despre inexistența unei asemenea poezii. Cum s-a întâmplat și cu alte prilejuri, tot cititorii au semnalat mai stăruitor această penurie. Câțiva critici i-au dibuit apoi pricinile, încheindu-și sârguincioasele lor investigații cu concluziile și îndemnurile cuvenite. Iar poeții - luați se vede cam pe neașteptate - au căutat să facă față în pripă acestei situații. Situație cât se poate de paradoxală
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
personaj șters, schematic, stereotip. Îi vom obiecta dimpotrivă că opera lui a pus în mișcare prea mulți chiaburi, în cazul când nu toți sunt bine individualizați, nu «trăiesc» sau când unii se repetă și devin inutili”. O posibilă explicație privind penuria de volume de critică literară o dă George Munteanu 76 în preambulul cronicii literare la volumul lui Traian Șelmaru: „Chiar și numai prin simplul fapt al apariției ei, recenta culegere de articole și studii critice a lui Traian Șelmaru (Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural de orașe. Sub pătura de zăpadă colcăiau mizeria, deznădejdea, zădărnicia și o devastatoare epidemie de tifos. Situația era dramatică: un milion și jumătate de refugiați, un milion de soldați ruși; penurie de alimente și locuințe, lipsă de combustibil și 100.000 de morți de tifos. Elita bucureșteană (membrii Regimului care reușiseră să fugă) a devenit și mai strîns unită la Iași. Politica a devenit într-o măsură și mai mare o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și chiar să Încurajeze tăcerea pe această temă. și nu se Înșela prea tare. În anii ’40, germanii nu aveau habar cum Îi vedea restul lumii. Nu realizau ce făptuiseră, ei și liderii lor, fiind mai preocupați de neajunsurile personale (penuria de alimente, de locuințe etc.) decât de calvarul victimelor din Întreaga Europă. Ba chiar pozau ei Înșiși În victime, considerând procesele criminalilor și celelalte confruntări cu ororile naziste o răfuială a aliaților victorioși cu un regim defunct 3. Cu câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Până la sfârșitul anului 1946, Norvegia și-a refăcut Însă cea mai mare parte a rețelei rutiere și feroviare, iar În cursul anului următor (cum se Întâmpla și În restul Europei de Vest și În marea parte a Europei de Est) penuria de combustibil și comunicațiile inadecvate nu mai constituiau o piedică În calea redresării economice. Pentru contemporani, cea mai frapantă a fost tocmai capacitatea de refacere a Germaniei. Populația locală a pus umărul cu o hotărâre impresionantă la reconstrucția țării nimicite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dovedea de o complexitate dezarmantă. Era clar, la Începutul lui 1947, că deciziile cele mai dificile nu fuseseră Încă luate și nu mai puteau fi amânate mult timp. În primul rând, problema fundamentală a proviziilor alimentare nu era Încă rezolvată. Penuria de hrană era generalizată, cu excepția Elveției și Suediei. Numai rezervele UNRRA, făcute În primăvara anului 1946, i-au salvat pe austrieci de la Înfometare În cele 12 luni care au urmat. Aportul caloric În zona britanică a Germaniei a scăzut de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Început una dintre cele mai fierbinți și uscate veri din toate timpurile. Era clar că recoltele vor fi distruse, În unele locuri pentru al treilea an consecutiv: față de recolta amărâtă din anul precedent, producția agricolă a scăzut cu o treime. Penuria de cărbune a fost compensată parțial prin importuri americane (34 de milioane de tone În 1947). Tot din America și dominioanele britanice se putea achiziționa și mâncare. Dar toate aceste importuri trebuiau plătite În valută forte, de obicei dolari americani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Polonia sau Iugoslavia. Chiar În Danemarca și Norvegia, un alegător din opt a fost inițial sedus de alternativa comunistă. În vestul Germaniei, autoritățile aliate se temeau că nostalgia pentru zilele bune ale nazismului și reacția stârnită de programele de denazificare, penuria de alimente și epidemia de infracțiuni minore i-ar putea favoriza pe sovietici sau neonaziști. Din fericire pentru statele occidentale, În primăvara anului 1947 partidele lor comuniste Încă propovăduiau calea modernă, democratică, adoptată În 1944. În Franța, Maurice Thorez Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
indispensabile și ajutând astfel Europa să depășească momentul critic din 1947. Patru cincimi din grâul consumat de europeni În perioada 1949-1951 provenea din zone În care circula dolarul. În lipsa ajutorului Marshall, e greu de Înțeles cum ar fi fost depășită penuria de combustibil, de alimente și de bumbac fără a provoca o criză politică. Fiindcă economiile vest-europene ar fi continuat cu siguranță să se dezvolte și fără sprijin american, dar numai Înăbușind cererea locală, reducând serviciile sociale recent introduse și Înrăutățind
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
spionaj, Împrăștiat peste tot În lume, pe lângă funcționarii din colonii: o grea povară birocratică și administrativă, chiar și după retragerea englezilor din India. Pentru a merge Înainte În aceste circumstanțe extreme, britanicii s-au supus voluntar la privațiuni, acceptând o penurie fără precedent - ceea ce explică o trăsătură frapantă a acelor ani: victorioasă, mândra Anglie părea mai cenușie și mai tristă decât acele țări continentale mai devreme Învinse, ocupate și devastate. Totul era raționalizat, limitat, controlat. Pesimist notoriu, redactorul și eseistul Cyril
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dezastru rapid abandonat - dar acest exercițiu de maoism avant l’heure, la numai 80 km est de Viena, spune mult despre spiritul vremii. În acest timp, la fel ca În zonele baltice recent sovietizate, consecința reformei agrare comuniste a fost penuria instituționalizată În țări În care mâncarea fusese până atunci ieftină și din abundență 3. Ca răspuns la aceste erori palpabile, autoritățile au introdus legi În stil sovietic ce incriminau „parazitismul”, „speculația” și „sabotajul”. Cum spunea dr. Zdenka Patschová, judecătoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
orientare politică. Opțiunile extremiste de orice fel erau excluse explicit din viața publică, iar tinerii scriitori ca Böll ezitau să se implice În politica de partid (spre deosebire de generația care avea să urmeze). Debușeurile culturale nu lipseau, cu siguranță: până În 1948, penuria de hârtie fusese depășită, rețelele de distribuție reconstituite, peste două sute de publicații literare și politice circulau În Zona Vestică a Germaniei (deși multe aveau să dispară după reforma valutară), iar proaspăta Republică Federală se putea lăuda cu o varietate surprinzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În filmul lui Vittorio de Sica Miracolo a Milano (Miracol la Milano, 1951), o mulțime fără adăpost cântă „Vrem un acoperiș deaspura capului, vrem să credem, noi și copiii, În ziua de mâine”. Modelele de consum În Europa postbelică reflectau penuria prelungită de pe continent și impactul durabil al Marii Crize și al războiului. Raționalizarea a ținut cel mai mult În Marea Britanie: pâinea s-a distribuit pe cartelă din iulie 1946 până În iulie 1948, cupoanele de textile au fost folosite până În 1949
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cereale În zone total inadecvate, unde puțina recoltă obținută era plină de buruieni. Într-un amestec tragicomic de planificare centralizată și corupție locală, comuniștii din KÎrghîzstan Îi Îndemnau pe țăranii colectivizați să cumpere produse de la băcănie pentru a Îndeplini norma. Penuria alimentară a provocat revolte În orașe de provincie (printre care Novocerkassk, În iunie 1962). După recolta dezastruoasă din 1963, În ianuarie 1964 URSS importa cereale din Vest. În același timp, microfermele private pe care Hrușciov le Încurajase sporadic aveau un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dacă acest lucru se Întâmpla, bunurile fie nu erau În cantități suficiente, fie nu aveau calitatea corespunzătoare. Iar sistemul de distribuție și vânzare a puținelor bunuri disponibile era atât de prost organizat, Încât lipsurile autentice erau agravate artificial de o penurie indusă: blocaje, tactici de acaparare a pieței, corupție și - la alimente și alte produse perisabile - pierderi exagerate. Ineficiența frapantă a comunismului fusese parțial camuflată În primul deceniu postbelic de reconstrucție și solicitările ei. Dar, spre Începutul anilor ’60, după ce Hrușciov
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În primul deceniu postbelic de reconstrucție și solicitările ei. Dar, spre Începutul anilor ’60, după ce Hrușciov afirmase că Occidentul va fi „depășit” de comunism, iar proclamațiile oficiale susțineau că tranziția spre socialism s-a Încheiat, prăpastia dintre retorica partidului și penuria zilnică nu mai putea fi mascată de Îndemnurile zilnice la repararea pagubelor provocate de război sau la o producție sporită. Iar ipoteza că responsabili de marșul șchiop al comunismului erau sabotorii - culaci, capitaliști, evrei, spioni sau „interesele” occidentale - era acum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comună și planificarea centralizată să fie moderate de o autonomie locală sporită, uzul unor indicatori financiari și relaxarea controalelor. Argumentele economice, la urma urmei, erau incontestabile: fără astfel de reforme, sistemul comunist avea să alunece În stagnare și sărăcie, „potențând penuria”, cum a spus Kornai Într-o lucrare celebră. Numai În Ungaria, Kádár a răspuns criticilor Îngăduind un cât de cât o reformă reală: Noul Mecanism Economic inaugurat În 1968. Fermelor colective li s-a acordat o autonomie substanțială; nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]