6,187 matches
-
identificat, pe care-l recunosc ca aparținându-mi și pe care acum Îl pierd; - stări de anomie socială; - conflicte, eșecuri, stări complexuale. Tot În cadrul identității se discută raporturile mele ca persoană cu mine Însumi Acestea sunt: rapoarte exterioare, constând În perceperea propriului meu trup, și raporturi interioare, constând În reflectarea persoanei mele interioare În sfera propriei mele conștiințe. De aici decurge și dubla natură a persoanei mele: ființa exterioară care este trupul, sfera somatică și ființa interioară, adică sufletul, viața psihică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
putem controla opțiunile, dar nu avem control asupra consecințelor acestor opțiuni. Valorile, supozițiile, dorințele, imaginile, credințele, prejudecățile, schemele aperceptive învățate, stereotipiile și obișnuințele socioculturale, reprezentările noastre sunt determinate de condiționarea, paradigma noastră (modelul în care „vedem” lumea, în termeni de percepere, înțelegere, intrepretare), sunt în mare măsură programate de experiențele noastre din trecut. Indivizii percep lucrurile în mod diferit, fiecare privind prin unica lentilă a experienței personale. Este foarte greu să anulăm influența acestor experiențe, condiționări trecute (determinismul genetic, determinismul fizic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familie pentru a aduce venituri în gospodărie. Doar 7,4% afirmă că învață, deci merg la școală în mod constant, în timp ce procentul celor care spun că își petrec timpul la școală este dublu. Explicația acestei diferențe constă în modul de percepere a școlii de către copii, în sensul că cei care afirmă că își petrec timpul învățând sunt probabil mai conștiincioși/conștienți de importanța școlii. Cea mai mare parte a timpului, copiii romi incluși în eșantion și-o petrec în activități recreative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
suportului social este acela de a integra social individul, de a-i crește stima de sine, de a-l ajuta să aibă încredere în oameni și de a se simți în siguranță. Unii teoreticieni leagă suportul social de modul de percepere a lumii sociale proprii individului sau de deprinderile și competența socială a individului, în timp ce alții îl consideră o caracteristică a unor rețele sau comunități, și nu a indivizilor. Suportul social reprezintă o resursă centrală pentru dezvoltarea și bunăstarea umană, o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
munca în afara casei, statutul marital etc.). În același timp, cercetătorii au conceptualizat suportul social cognitiv ca fiind percepția conform căreia o persoană este sprijinită de alții, acuratețea percepției nefiind foarte importantă. F.H. Norris și C. Kaniasty (1996) au demonstrat că perceperea adecvată a suportului social disponibil este mai importantă decât simpla existență a disponibilității unui astfel de suport (Dolbier, 2000). În studiile conduse de Cohen și Wills (1985), ce au examinat atât percepția, cât și disponibilitatea suportului, percepția acestuia pare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o narațiune în cadrul unei confesiuni. Dialogul este întotdeauna un procedeu de relativizare a punctelor de vedere, de confruntare a mentalităților și de situare a temei sociale sau morale sub zodia incertitudinii concluziilor. Sinteză între romanul obiectiv, întemeiat pe mimesis, și perceperea subiectivă a realității, întemeiată pe anamnesis, romanele propun o tematică, un tip de conflict și o tipologie umană constante. În centrul tuturor narațiunilor se află un inadaptat la realitate, un nonconformist care refuză regulile jocului social pentru a-și putea
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
aria de observație a autoarei, după voia lor; nimic nu este supus analizei, deși pot fi deduse din context unele portrete psihologice și morale. Situațiile memorabile sunt frecvente, acestea constituind nucleele în jurul cărora gravitează celelalte întâmplări prinse în pasta narațiunii. Perceperea realității cunoaște forme diverse, de la transcrierea directă, nemijlocită a faptului brut până la inserarea, pe alocuri, a unor elemente de fantastic popular. În toate cazurile perspectiva rămâne exterioară evenimentelor, C. știind să-și dozeze atât ironia, cât și efuziunea lirică. De
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
este instrumentul actului motor, întrucât, prin mișcare, actul este inclus în momentul prezent. Mișcarea este integrată în spațiu, este „construită” și poartă în ea mediul, fiind de fapt contopită cu acesta. A observa și manevra o structură necesită capacitatea de percepere și folosire a imaginii fiecărei poziții ce urmează a fi modificată prin intermediul mișcărilor. În funcție de modul în care se desfășoară acțiunea în spațiu, se poate intui semnificația structurii sub raportul formei și al posibilităților de utilizare. În spațiul senzoriomotor se pot
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
desfășurare aleatorie, în pulsiuni instinctive sau afective, variabile după circumstanțele în care este observată. Pentru a surprinde și fenomenologia psihică (hiperactivitatea psihică), și cea motoare (hiperactivitatea motoare), se folosește sintagma agitație psihomotoare. AGNOZIE (< fr. agnosie, cf. gr. a - fără, gnosos - percepere, cunoaștere, de la gnonai - cunoaștere; engl. agnosy) - Tulburare a funcției de analiză și integrare corticală a stimulilor senzoriali care se manifestă clinic prin pierderea capacității de a recunoaște obiectele și persoanele, deși funcțiile senzoriale elementare - cum ar fi cea vizuală, auditivă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
limitelor, a progresului realizat în fiecare etapă, memorarea sistemului de mijloace, utilizarea bagajului motric existent în condiții reale, corelarea acțiunilor în curs de învățare; b) înțelegerea - are la bază trei componente: explicarea și demonstrarea acțiunilor ce urmează a fi efectuate; perceperea și interpretarea corectă a acțiunilor; transpunerea în practică în funcție de posibilitățile de moment (dar să fie cât mai corectă); c) aplicarea - subordonată treptelor metodice care trebuie să aibă în vedere: însușirea, verificarea și aplicarea lor în practică; d) analiza - se realizează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
imobilizarea unei fracturi în poziție favorabilă vindecării. Este utilizată și pentru corectarea unor diformități sau pentru menținerea oaselor unei articulații în caz de luxație. ATENȚIE (< fr. attention, lat. attentio, -onis, it. attenzione; engl. attention) - Proces psihic complex care contribuie la perceperea distinctă doar a anumitor stimuli/impresii veniți/venite din mai multe surse simultan, prin orientarea și concentrarea conștiinței într-o anumită direcție. Activare, tonifiere, mobilizare, orientare selectivă și concentrare focalizată a proceselor psihocomportamentale în vederea unei optime și facile reflectări și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mare cantitate de informații, din care doar o mică parte poate fi exploatată; b) analizatorul vestibular este organul principal al echilibrului. Acest analizator ne informează despre mișcările de rotație și despre pozițiile capului în raport cu poziția corpului; c) analizatorul acustic permite perceperea sunetelor și a zgomotelor provocate de mediul înconjurător. Informația acustică intervine ca un element adițional în cadrul mișcărilor; d) analizatorul kinestezic asigură condițiile pentru a dobândi informațiile referitoare la gradul de tensiune de la nivelul mușchilor, oferind posibilitatea reglării acesteia. Acest analizator
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
-și dezvolte capacitatea de a înțelege principalele componente temporale, în sensul ordinii în care trebuie executate unele gesturi, ce trebuie făcut pentru început și cu ce se continuă, ce reprezintă „înainte”, „acum”, „după” etc. Un alt aspect se referă la perceperea de către copil a duratei intervalelor, cu referire la ce durează mult și ce durează puțin, capacitatea de a face diferențe temporale: oră, zi, săptămână, lună etc. c) Capacitatea de diferențiere kinestezică - organizarea structurilor motrice depinde de sistemul informațional care ajunge
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de execuție, structura unei acțiuni și legătura dintre elementele componente în timpul efectuării acțiunii; permite evidențierea greșelilor ce trebuie evitate în timpul executării acțiunii. Cerințele generale privind folosirea eficientă a demonstrației în kinetoterapie sunt: kinetoterapeutul să orienteze acțiunile asupra elemetelor caracteristice, esențiale; perceperea să fie realizată prin cât mai mulți analizatori; sistemul de mijloace utilizat să fie în acord cu natura afecțiunii și cu capacitatea de înțelegere a subiectului. DEPLASAREA CU AJUTORUL BASTONULUI - Modalitate de deplasare cu ajutorul unui sprijin sub formă de baston, al
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se desfășoară ceva; intervalul de timp cât durează ceva. Este apreciată prin distanța temporală dintre două acțiuni sau evenimente, fiind considerată ca experiența timpului trăit. Stările emoționale deranjante sau cele tensionate și inactivitatea au tendința de a dilata modul de percepere a duratei, pe când stările agreabile și activitățile interesante, plăcute determină efecte contrarii. Conștiința umană realizează o pătrundere reciprocă între trecut, prezent și viitor, fapt pus în evidență prin evaluarea perceptivă a duratei, prin evocarea și prospectarea ei. DURERE (de la durea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stabilirea unui ritm propriu de dezvoltare corporală conștientă. Principiile eutoniei sunt: a) transportul conștient, descris ca pe un mod de comportare degajat, în care energia este disponibilă pentru orice tip de mișcare; b) atingerile conștiente se clădesc pe capacitatea de percepere a propriului corp, dar și a obiectelor din mediul înconjurător, prin intermediul mâinilor și degetelor; c) contactul conștient, dirijarea conștientă, atunci când se stabilesc senzații, trăiri în interiorul și în exteriorul corpului. EUTROFIE (< fr. eutrophie, cf. fr. eu - bine, trophe - hrană) - Dezvoltare armonioasă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
organismului la efort; capacitatea de mobilizare a resurselor psihice la solicitări înalte. Pe plan psihic, indicii de adaptare la solicitări maxime sunt: capacitate ridicată de coordonare senzorio-motrică; nivel crescut al parametrilor atenției; dezvoltarea rapidă a unor procese cum ar fi: percepere rapidă, viteză mare de reacție, capacitate ridicată de analiză a unor situații și de adaptare la diferite condiții, încredere deplină în propriile forțe, dorința de a învinge, motivație clară pentru victorie. N. Alexe (1973) consideră că forma mișcării poate fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
semnalizatorul motric, care are un rol deosebit; treapta a treia permite manifestarea îndemânării în condiții variate și neobișnuite. Se poate spune că cele trei trepte ale îndemânării pot fi caracterizate prin: diferențierea fină a spațiului, diferențierea fină a timpului, îmbinarea perceperii spațiului în raport cu situația existentă. Îndemânarea specială este în funcție de caracteristicile activității sportive și depinde de: tipul de activitate nervoasă superioară; vârsta de inițiere și de specializare sportivă; multilateralitatea și polisportivitatea; măiestria sportivă; viața sportivă. ÎNTINDERE (de la întinde < lat. intendere) - Accident traumatic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fr. langage, cf. it. linguaggio) - Sistem natural sau artificial și convențional de semne, semnale sau simboluri care favorizează comunicarea, prelucrarea și fixarea informațiilor despre realitatea externă, dar și stările psihice ale unei persoane. Se formează în copilărie, având la bază perceperea pe cale auditivă a semnalelor și rostirea lor articulată, prin care pot să-și exprime gândurile și stările afective. Între limbaj și procesele de gândire există o legătură indisolubilă, întrucât noțiunile, judecățile și raționamentele sunt exprimate prin cuvinte reunite în propoziții
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mobilitatea, sensibilitatea anumitor organe sau pentru a evidenția prezența unor anomalii sau a unor formațiuni patologice, cum ar fi: tumori, fracturi, deplasări sau ptoze de organe. PALPITAȚIE (< fr. palpitation, cf. lat. palpitatio) - Mișcare convulsivă a unei părți oarecare a corpului. Perceperea senzației neplăcute a bătăilor inimii, fie datorită unei hipersensibilități de moment (emoții, surmenaj), fie datorită unor reflexe viscerale (aerogastrocolie, afecțiuni pulmonare), unor intoxicații (tabagism) sau unor afecțiuni cardiace sau endocrine. PARALAXĂ DE MIȘCARE (fr. parallaxe de mouvement; engl. movement parallax
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care se centrează, sunt: percepții ale obiectelor, ale însușirilor spațiale, temporale, ale mișcării etc.; c) după prezența sau absența intenției, a scopului și efortului voluntar, sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele complexe ale percepției vizează următoarele aspecte: a) Perceperea însușirilor spațiale ale obiectelor- perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea imaginilor retiniene, gradul de luminare a suprafețelor diferit orientate spre
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale obiectelor, ale însușirilor spațiale, temporale, ale mișcării etc.; c) după prezența sau absența intenției, a scopului și efortului voluntar, sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele complexe ale percepției vizează următoarele aspecte: a) Perceperea însușirilor spațiale ale obiectelor- perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea imaginilor retiniene, gradul de luminare a suprafețelor diferit orientate spre sursa de lumină, experiența perceptivă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
c) după prezența sau absența intenției, a scopului și efortului voluntar, sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele complexe ale percepției vizează următoarele aspecte: a) Perceperea însușirilor spațiale ale obiectelor- perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea imaginilor retiniene, gradul de luminare a suprafețelor diferit orientate spre sursa de lumină, experiența perceptivă tactilo-kinestezică; perceperea poziției (a unui obiect în spațiu și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele complexe ale percepției vizează următoarele aspecte: a) Perceperea însușirilor spațiale ale obiectelor- perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea imaginilor retiniene, gradul de luminare a suprafețelor diferit orientate spre sursa de lumină, experiența perceptivă tactilo-kinestezică; perceperea poziției (a unui obiect în spațiu și a poziției față de alte obiecte), prin intervenția unor repere, cum ar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea imaginilor retiniene, gradul de luminare a suprafețelor diferit orientate spre sursa de lumină, experiența perceptivă tactilo-kinestezică; perceperea poziției (a unui obiect în spațiu și a poziției față de alte obiecte), prin intervenția unor repere, cum ar fi: sus, jos, dreapta, stânga, în față, în spate etc. Este important de urmărit verticala gravitațională percepută vizual și prin stări posturale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]