1,178 matches
-
se face tilt și-ți glăsuiește "țieți" că orice schimbare antrenează ireparabile pierderi " pentru tine, pentru coabitarea cu alții și cu environul, pentru stilul de viață tradițional. Practicamente, pe bursierii întîlniți la Strasbourg i-am îndemnat patafizicește, să ciulească organul perceptiv și la ceea ce merge prost în Vestul Decadent & Cacoșim, neuitând, la recăderea în cloacalul Autohton, să adulmece și ce iaște convenabil la noi: de nu ar fi decât o natură ceva mai puțin poluată, o mare disponibilitate conversațională a omului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care sesizarea inițială a formei era proprie actului cunoașterii umane în general, O. Decroly aprecia globalismul ca o caracteristică a vîrstei copilăriei. Totodată, globalismul înseamnă ceva mai mult decît sincretismul lui Claparède, întrucît pedagogul belgian nu se limita la stadiul perceptiv al activității psihice a copilului, ci avea în vedere o atitudine globală a acestuia față de obiecte, faptele altora și propriile sale acțiuni. Globalismul este în concepția sa un fenomen esențial al psihicului infantil. De aici locul important pe care l-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu auzul fin și sensibilitatea contrariată. Aici este însă vorba de un fapt care depășește sfera anecdoticului, rămânând totuși cantonat în spațiul fluctuant al lui „simț enorm și văz monstruos” întrucât ceea ce definește epoca pentru autor este circumscris unei dimensiuni perceptive : auzul. La finele articolului, semnatarul lui propune niște urechi de cauciuc capabile să reziste acestui zgomot insuportabil. Zgomotul a făcut mereu parte din partitura stradală a cotidianului. Caragiale pare deodată să sesizeze că dina- mis mul vieții urbane este acompaniat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă se amestecă componistic într-o uvertură a exasperării. În orice caz, efectul cocktail-ului sinestezic este deconcertant. Deși prozatorul disprețuia simbolismul, compozițiile sim- boliste în cheie parodică o dovedesc din plin, toată această concentrare perceptivă pusă sub semnul unei hipersensi- bilități care se descarcă în minuția notației se alimentează de la un fond comun al epocii, fond care va servi și explo- rărilor naturaliste și investigațiilor degeneraționsite și de - cadentismului și simbolismului precum și altor „-isme” mai
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
atât dimensiunile statuare, cât și aplombul belicos care va costa viața lui Gregor Samsa. Intimidat, acesta contemplă de jos în sus cizma acestui tată statuar, cizmă care la rândul ei îi pare uriașă, metonimie pe care o facilitează deformarea orizontului perceptiv și care îl înscrie pe tatăl autoritar în economia simbolică a puterii. Este clar că în noua stare de agregare ontologică percepția lui Gregor Samsa a fost dereglată și raporturile cu lumea s-au schimbat. Ce anume face ca acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de pe ei. În jurul hanului, pe corabie, pe insulă acțiunea e redată în imagini cinemascopice, puternic colorate și acompaniate sonor. Scena intrării orbului Pew și a celorlalți în han, de pildă, e proiectată ca o secvență de film cu puternic impact perceptiv : lumina lunii, geamurile galbene, în noapte, conturul colinelor, vuietul și mirosul mării, ghicite undeva, aproape, țăcănitul pașilor și al bastonului personajului, mârâitul rău prevestitor al lui Bill. La fel de bine realizate sunt tabloul portului Bristol și al marinarilor în mișcare, înaintea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
bolii. Nimic din aceasta nu dezvăluie vreo cauză organică subiacentă, ceea ce exclude evoluția demențială. Psihiatrul german remarcă natura episodică a halucinațiilor, dar insistă asupra frecvenței experiențelor vizionare sub formă onirică sau vigilă, și le descrie în termeni de "afecte", "reprezentări perceptive", "intuiții delirante". În ultima versiune a manualului, Kraepelin scrie că paranoia ar trebui să fie limitată tematic și logic la deliruri consistente, deliruri profetice, deliruri grandomane, dar mai ales deliruri persecutorii, pe care le leagă de dispoziția psihopatică (1920: 225-249
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
autonom față de ea, în măsura în care el sintetizează și diferențiază ceea ce fiecare senzație în parte îi oferă într-o formă primară (Védrine 36). Simțul comun acționează în lumea sensibilă la nivelul percepției, ordonând existența în relație cu ea; relativ independent față de fenomenul perceptiv i-mediat, sintetizează datele a ceea ce a perceput și transmite rezultatul în "memorie", în imaginar, orientat și controlat, conform unei subtile colaborări cu funcția intelectivă; totodată, atunci când trebuie să găsească soluții la situații de criză sau doar să dea răspunsuri
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dată când lăsam să cadă pleoapele secvențial în strafulgerarea clipirii devine, într-un astfel de context, unicul peisaj ce se întinde în fața privirilor mele răsturnate spre înăuntru, unicul fond ce se oferă ochilor închiși opturându-le în același timp extensia fascicolului perceptiv. Însă, din centrul unui astfel de mixaj, unde se reunesc nuanțe stinse de culori neutralizându-se reciproc, survine imaginea orbului ce s-a vindecat, apare, precum un astru risipitor de nori galactici, portretul oniric al celui ce și-a recăpătat
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ar apropia aici? Cu frivolitatea acceptării tiraniei destinului sub care mă aflu înnrobit, pășesc în labirintul unei nefericiri ce mă întâmpină inevitabil pe drumul vieții. Resimt cum spațialitatea existenței mele este brusc restrânsă, cum îmi este redusă perspectiva de contact perceptiv și asimilare intelectivă la nivelul de coridor, de potecă încadrată prin ziduri ce opturează clastrofobic. La nivelul conștiinței mele, impactul cu noul mediu generează sentimentul de asfixiere, de sufocare, de secătuire bruscă a izvorului de viață ce îmi genera revigorarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
asemenea, autoarea mărturisește (17, p. 70): . într-o viziune pe care o consideră schematizată, autoarea stabilește trei mari categorii de factori: psihologici, biologici și sociali, în cadrul cărora apar și alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
caracteristică referitoare la posibilitatea individului de a-și asuma responsabilități și de a se integra în societate; 5. Vâscozitatea genetică - gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul sistemului de semnalizare primar, senzorio perceptiv; 6. Inerția accentuată a proceselor nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă prin puține cuvinte, cu fraze stereotipe, redundant, vorbește greoi, efectuează cu mare dificultate operații abstracte, comparații, generalizări; 7. Incapacitatea concentrării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de relaționare, neîncredere. Deficiența mintală ușoară prezintă următoarele caracteristici psihopedagogice: dificultatea proceselor de analiză și sinteză; îngustimea câmpului perceptiv, afectând orientarea în spațiu și capacitatea de a stabili relații între obiectele din jur; constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului se realizează mai lent decât perceperea culorilor; lipsa de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
inclusiv de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, care sunt bine planificate dinainte de către personalul de specialitate. Terapia educațională complexă și integrată se bazeză pe un curriculum structurat pe patru arii de dezvoltare: aria de dezvoltare fizică; aria de dezvoltare perceptivă; aria de dezvoltare intelectuală; aria de dezvoltare personală și socială. Obiectivele și componentele constitutive ale ariilor curriculare sunt completate sau adaptate în funcție de particularitățile fiecărui caz. Printre terapiile educaționale semnificative, la care pedagogul de recuperare își poate aduce o contribuție importantă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aparte îl au spiritul de observație și intuiția persoanei. Spiritul de observație va favoriza intuiția, iar intuiția - la rândul ei va scoate la lumină soluția creativă. Spiritul de observație este corelat cu un complex de aptitudini și atitudini creative: * senzitivitate perceptivă (acuitatea simțurilor, bogăția senzațiilor); * receptivitate la stimuli diverși (vizuali, auditivi, tactili, etc.); * fluiditate asociativă (rapiditatea și bogația asociațiilor gândirii); * flexibilitate spontană (utilizarea de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea de dependențe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de remediu al unui dezechilibru: acela dintre intensitatea scăzută a vieții sociale contemporane și transa unei vitalități individuale debordante. De aici, prin scris, perfuzii de imagine administrate unor tablouri terne, hiperbolizarea și, astfel, ca să nu evităm cuvîntul, dereglarea unor funcții perceptive. Este clar că, În romanul contemporan, familia reprezintă ultima comunitate În care eul autobiografic mai crede că se poate integra. În afara acesteia, societatea, ca spațiu referențial viabil, tinde să dispară din Noile Romane. Ce-a mai rămas din ea, la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
depășirea celor douăzeci de grade În indiferența cărora personajele lui Echenoz sau Toussaint se chinuiesc tot mai mult În relația cu sine și cu un exterior devastator prin lipsa de sens. Așa cum identitatea subiectului devillian este amenințată de propriile idiosicrazii perceptive, personajele lui Christian Gailly suferă de instabilitate din cauze personale, iar nu „de ansamblu”. Chrstian Gailly este un jazz-writer care scrie, pe ritmurile muzicii preferate, despre iubire, prietenie, despre o anume nebunie a omului modern, Într-un stil diferit de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca „structurală”, în care eului i se acordă o importanță mai mare. Acesta nu e conceput ca derivând progresiv din id-ul pulsional, inconștient, și din conflictele acestuia, ci ca având ca bază un aparat propriu, înnăscut, constând din abilități perceptive și intelectuale, orientate de la început spre adaptarea la mediu. După părerea autorului, Eul e o instanță activă prin sine, are o autonomie primară, se schimbă singur, participă activ la rezolvarea de probleme, aduce satisfacții subiectului. Loewinstein (1946Ă încearcă o apropiere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
referințăă; 2Ă gândire magică sau credințe stranii care influențează comportamentul și sunt incompatibile cu normele subculturale (de exemplu, superstițiozitate, credință în clarviziune, telepatie ori în cel de-al „șaselea simț”; la copii și adolescenți, fantezii și preocupări bizareă; 3Ă experiențe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale; 4Ă gândire și limbaj bizar (de exemplu, limbaj vag, circumstanțial, metaforic, supraelaborat sau stereotipă; 5Ă suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă comportament sau aspect bizar, excentric sau particular; 8Ă lipsa de amici
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
respecte, În primul rând, cinci reguli de bază: 1. Inovația sistematică Începe cu analiza ocaziilor și a surselor acestor ocazii, respectiv schimbările; căutarea trebuie să fie organizată și sistematică, deoarece simpla „atenție” nu este suficientă. 2. Inovația este conceptuală și perceptivă; al doilea imperativ se rezumă la „vezi, Întreabă, ascultă”, pentru a nu risca prezentarea unei inovații excelente Într-o formă necorespunzătoare sau neatractivă. 3. Inovația trebuie să rămână simplă și concentrată. Orice lucru complicat produce confuzie, ceea ce amplifică problemele asociate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3. Învățarea corectării distorsiunilor - capacitatea omului de a acționa ca un computer" Miller și Dollard constatau însă că un tip complet diferit de probleme sunt ridicate de capacitatea enormă a omului de a se adapta la forme diferite de distanță perceptivă și motrice. Era evident că răspunsurile relaționale la indicii relaționale, ghidate de feedbackul continuu, nu vor fi extrem de afectate de distorsiuni, doar dacă relațiile nu sunt de fapt inversate ca o reflectare a desenelor în oglindă. Miller și Dollard luau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mitico-ritualic Constatăm că atât ritul, cât și mitul desfășoară limbaje simbolice cu valoare comunicațional-informațională. Definind o situație de comunicare (semioză), demersul mitico-ritualic se caracterizează prin structura duală a mesajului (semn/macrosemn) supus comunicării. Acest tip de mesaj presupune o latură perceptivă/semnificantul și una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
public fără acordul actanților. Nu pot da numele acestor scriitori dintr-o elementară politețe și dintr-un scrupul moral. Poate că eu mă înșel, poate de fapt ei s-au purtat ireproșabil și eu mă aflu într-o gravă disfuncție perceptivă. Poate că ei nu m-au injuriat după o cronică negativă și nu m-au lăudat înainte de ea. Poate că totul este o iluzie. Lăsând gluma deoparte, a lucra cu identitățile reale ale unor personaje din lumea culturală presupune, precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
deslușească tot felul de contururi și culori din care se desprind cu o claritate neobișnuită mai cu seamă figuri și peisaje. Apelînd la diverse descoperiri făcute în psihologia cognitivă, Elaine Scarry merge pînă la a declara anumite obiecte sau formațiuni perceptive drept mai lesne de imaginat decît altele. Florile, de pildă, ar fi cel mai ușor de imaginat obiect din cîte există. Mai departe, autoarea e convinsă că motivul pentru care ne-o putem închipui pe Emma Bovary - cum arată, ce
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]