10,333 matches
-
fiecare contracție cardiacă vizibilă pe ecranul monitorului, la fiecare picătură care curge din perfuziile translucide, atârnate ca niște baloane de săpun pe stative. - Încă două fiole... Trebuie, trebuie să iasă din edemul pulmonar. Evaluez alte opțiuni. Iau tensiunea. Măresc ritmul perfuziei de Nitroglicerină. Cavalerul fără umbră, cu sabia de ceață în spinare, își rotește privirea. Plecați, voi, cavaleri fără chip, cu sabia pe ceață călcând... Chipul bătrânului arată durere și resemnare. Dode a murit singur. Dode are acum aripi de ceață
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
spital de multă vreme...de luni întregi. Se apropia Crăciunul și suferința copilului meu mă sleise de ultima fărâmă de putere. Spitalul de copiii este cel mai urât loc ce poate exista în lume. Pe pătuțuri mici, îngerașii încarcerați în perfuzii, amețiți de medicamente, gemând de dureri neștiute nici măcar nu te privesc. Îi simți că trăiesc doar prin ochii mamelor care sunt veșnic oboșiți, îngroziți de ceea ce ar putea urma... Și Crăciunul se apropia...simțeai asta văzând pregătirile făcute de cadrele
DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364165_a_365494]
-
opuse, Locomotiva prinde viteză și va lovi în mers o cinteză, au și apele ironiile lor, voi nu veți ști, onorați verișori, nu vă ratați timpul, talentul, eu nu accept , glumeț, argumentul, scriu și trăiesc serios și seros, doar cu perfuzii de sânge câinos, las liniștit în urmă istoria, Homer, Vergiliu și Muntele Moria, Trec pe la poștă, iau un pachet, E cioclopedia unui băiat Ce mă admiră de peste ocean, Lacom admir poștărița, n-o am. Cânt 4 Reversul unui zbor, O
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
în singurătatea mea aleasă Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două: Jumătate suspin acasă la noi în grădină, Jumătate înfrânt
SUPREMA AȘTEPTARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368443_a_369772]
-
de aer comprimat, fără culoare, fără miros, fără nimic. Vedeam totul ca pe-o tablă de joc. Lume alergând, sirene de alarmă, poliție, targă, ambulanță, doctori, asistente. Frumoase asistente! Urmăream impasibil această agitație. Sală de operații, pense, foarfeci, bisturiu, sânge, perfuzii, aparate de oxigen, monitoare. Și dintr-o dată liniște. Foarte multă liniște. Undeva, pe la sediul partidului, se adunase multă lume care striga: "Moarte criminalului! Moarte asasinului!" Oare de ce nu mă interesa? L-am văzut pe Gelu, bun băiat! Oare plângea el
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
Acasa > Cultural > Artistic > SINUCIDERE PENTRU O ZI - ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vreau să dorm. Am făcut pipi iar. De la perfuzii faci mai des. Nimeni nu-mi schimbă plosca. Vreau să dorm. Vreau să....vreau.... Să fie singurătatea tămăduitoare? Nu trec de cenușă ci cu putere mă confund cu spațiul dintre mine și pământ. Ce să fie viața mea? Aerul acesta
ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367161_a_368490]
-
mă arde. Senzația de sete mă obosește. Nu mai strig. Nu mai cer. Tac. Tăcerea țipă în mine. Vrea partea ei de liniște. Mă simt udă până la jumătatea spatelui. Îmi este așa de frig încât simt patul cum se mișcă. Perfuzia s-a terminat. - Doamna asistentă, vă rog să veniți puțin. Nu-mi răspunde nimeni. Doamna din dreapta mea mă privește. - Nu cred că te-a auzit. Mai strigă. - Doamna asistentă, vă rog să veniți puțin. Aud pașii aceia apăsați și nervoși
ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367161_a_368490]
-
cred că te-a auzit. Mai strigă. - Doamna asistentă, vă rog să veniți puțin. Aud pașii aceia apăsați și nervoși. - Ce vrei fată? Ce vrei? Aici ești la reanimare nu pe stradă. Ce țipi așa? Ia vezi! - S-a terminat perfuzia și doresc să merg la bucătărie să vorbesc cu doamna Marioara. Suntem rude și nu știe că sunt aici. Să o anunțe și pe mama că... - Ia mai taci. Nu vezi că ești goală, legată și pișată? Unde crezi că
ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367161_a_368490]
-
măcar până la ușă, vă... - Hai mai taci că am treabă. Să văd, ho că mă duc când oi avea oleacă de timp liber. Ia să-ți iau astea de sub tine măcar. Stai așa cuminte. Trage din mâini acele și adună perfuzia. Cearceaful de sub mine și cel de deasupra erau ude în totalitate. adună tot ce era murdar și pleacă. Am rămas în pat goală cu mâinile și picioarele legate. Îmi era și mai frig. Asistentele mă priveau în treacăt. Patul meu
ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367161_a_368490]
-
în singurătatea mea aleasă Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două: Jumătate suspin acasă la noi în grădină, Jumătate înfrânt
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
mine-am plecat în singurătatea mea aleasăși-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă,Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele,Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coaseleSub pașii mei zac înzăpezite iluziile,Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile.Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară,La geam așteaptă moartea inutil ereditară.Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă,Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două:Jumătate suspin acasă la noi în grădină,Jumătate înfrânt
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
care nu cer șpagă de la pacienți pe holurile spitalelor ori pe la lifturi, sunt acei medici care respectă sărmanii, neasigurații și bolnavii. Fumați ? mă întreabă asistentul de pe salvare, întrerupându-mi gândurile la lupta cu sistemul medical. Dau din cap afirmativ, printre perfuziile cu glucoză, băgate prin niște branule, la ambele mâini. Ce rost are întrebarea ? îi răspund. Nu are , spune asistentul, că oricum nu știm ce aveți. E așa, de formă, să treacă timpul mai repede. Timpul trece și mă văd la
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]
-
scrobite Alții ședeau „hopa” pe scaune Unii erau în picioare sprijinindu-se de pereții impersonali Unii beau cești cu ceai slab Marea separare - În acel centru de excelență între ușile deschise și închise oamenii erau rapid conectați la fire, transfuzii, perfuzii și ace Își simți gâtul electric să se dezbrace sau să aștepte acolo în hainele ei de oraș? Era agitată, depășită de fantoma unui grafic pe așternutul scrobit dispozitive rotunde din plastic folosite să ridice sau să coboare pe cei
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
DOAMNE , DE CE EU? Autor: Andrei Toader Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Si totusi Doamne, de ce eu? -Suflete de vânzare- -poveste de pacient- Ce vrea Dumnezeu? Frig. Boli. Sărăcie. Foamete. Spitale infectate. Bătrâni cu perfuzii, copii gripați, tineri bolnavi de cancer, medici nepăsători, internări de depresie la psihiatrie, de multe ori nefondate, cerșetori, oameni săraci și bolnavi sau șomeri, tineri plecați cu forța să muncească pentru stăpâni străni. Și totuși Doamne, ce ai cu mine
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
sf-ului. După două ore de stat la terapie intensivă am fost mutat într-un salon cochet, cu sertare ruginițe și cu un aer închis, de zici că mirosea a cadavru. Șapte zile am stat internat, pansat, cu injecții li cu perfuzii, cu ceaiuri, apa chioara și ciorbe strecurate ori iaurturi. Au trecut două săptămâni de la externare, pana într-o noapte când, brusc, au început să apară gânduri negative, tensiune mare, palpitații puternice și o insomnie cruntă, cu stări de panică accentuată
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
ÎI. ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU?, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. Si totusi Doamne, de ce eu? -Suflete de vânzare- -poveste de pacient- Ce vrea Dumnezeu? Frig. Boli. Sărăcie. Foamete. Spitale infectate. Bătrâni cu perfuzii, copii gripați, tineri bolnavi de cancer, medici nepăsători, internări de depresie la psihiatrie, de multe ori nefondate, cerșetori, oameni săraci și bolnavi sau șomeri, tineri plecați cu forța să muncească pentru stăpâni străni. Si totusi Doamne, ce ai cu mine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
întreba dacă sunt sigur că vreau să mă operez, în timp ce eu printre dureri îi spuneam că doresc ... Citește mai mult Si totusi Doamne, de ce eu? -Suflete de vânzare--poveste de pacient-Ce vrea Dumnezeu? Frig. Boli. Sărăcie. Foamete. Spitale infectate. Bătrâni cu perfuzii, copii gripați, tineri bolnavi de cancer, medici nepăsători, internări de depresie la psihiatrie, de multe ori nefondate, cerșetori, oameni săraci și bolnavi sau șomeri, tineri plecați cu forța să muncească pentru stăpâni străni.Și totuși Doamne, ce ai cu mine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
împodobit, masa îmbelșugată, familia reunită, micile discordii...anulate. Așa e...de obicei. Răsfoiesc albumele...am și altfel de poze... Uite, una, la maternitate, în Ajun de Crăciun. Eram toată un zâmbet! Și ce dacă la mână aveam „un fluturaș” pentru perfuzii? Unii copii sunt mai nărăvași, până nici nu se nasc. Am împodobit, cu sora mea, salonul...cu crenguțe de brad, cu beteală, globuri. Am așezat pe masă saloane și portocale pentru colindători și vizitatori. Eram puține în salon: eu...mai
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
nu am un coșmar...dar așa era. Ei vorbeau, la o cafea... „Doamne, Dumnezeule Mare, în mâinile Tale, Bunule, e viața mea! Ai milă!”...atâta gând am avut...și m-am mai trezit în ultima zi a anului. Atunci, cu perfuziile după mine, pe semnătura lui, fostul soț m-a luat acasă. “Cum se cheamă...părinții-oameni ai îngerilor? Zii, literato, că tu le știi pe toate!” Așa îmi zise, trântind portiera. Nu voi uita acele Sărbători...tăcute și triste. Eu, în
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
pe semnătura lui, fostul soț m-a luat acasă. “Cum se cheamă...părinții-oameni ai îngerilor? Zii, literato, că tu le știi pe toate!” Așa îmi zise, trântind portiera. Nu voi uita acele Sărbători...tăcute și triste. Eu, în dormitor, cu perfuziile agățate de clanță. El, în sufragerie, cu “perfuzii” de 50 de grade...prună curată...și muzica dată la maxim. “Ți-o fi sete? Ți-o fi foame? Du-te și ia-ți! Îndoapă-te! Azi ai voie!”...așa zicea și
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
acasă. “Cum se cheamă...părinții-oameni ai îngerilor? Zii, literato, că tu le știi pe toate!” Așa îmi zise, trântind portiera. Nu voi uita acele Sărbători...tăcute și triste. Eu, în dormitor, cu perfuziile agățate de clanță. El, în sufragerie, cu “perfuzii” de 50 de grade...prună curată...și muzica dată la maxim. “Ți-o fi sete? Ți-o fi foame? Du-te și ia-ți! Îndoapă-te! Azi ai voie!”...așa zicea și râdea alcoolul în el...ca toți dracii. Cred
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
pentru mine...și pentru el...și pentru familia mea...pentru toți viii și morții pe care-i știam. Și Dumnezeu mi-a dat putere și mângâiere...și n-am mai auzit nimic...nimic. Am avut doar voința de a opri perfuzia, când s-a terminat. “La mulți ani! La mulți ani!....” Mă uit acum în oglindă. Sunt 9 ani de atunci. Dumnezeu mi-a dat alte bucurii și alte necazuri, dar și tăria de a trece prin ele. Închid albumul...și
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
și cu un instrument. Lumea nu denunță ordinăria care s-a întâmplat în sufletul omului. Peste tot au intrat microbi. Duceți-vă acum în spațiul medical să vedeți. Vă dau un gest: eram cu mama la operație și stătea cu perfuzii și au descoperit-o și au dus-o în lift la control și i-au dat pătura la o parte. Am întrebat: de ce îi dai domnule pătura la o parte, pentru că răcește? Dar eu pentru ce sunt aici? - mi-a
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
plâng, dar acesta parcă râde de noi! Sincer să fiu, chiar nu cunosc cauza acestei minuni de nota... super zece! Proaspăta mămică, extenuată de travaliu și de spaima cutremurului, leșină. Cadrele medicale interveniră prompt și o restabiliră. O puseră pe perfuzii și o asistentă rămase în permanență lângă patul său. Imediat cei doi gemeni fuseră duși la incubator sub observația asistentelor până ce tânăra mămică își va recăpăta forțele. În acest timp viitorul tătic se afla pe coridor, iar în secundele seismului
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
se afla un bărbat tânăr, cu fracturi și luxații ale oaselor ambelor picioare, fără să prezinte organe interne strivite ori chiar rupte, precum se pare că aveau celelalte victime ale accidentului rutier. Ea cunoștea instrumentarul și toate accesoriile necesare efectuării perfuziilor cu ochii închiși. Cand doctorul Dobrescu cerea cu vocea lui plăcută și liniștitoare, Anca era deja în mână cu instrumentul solicitat ori cu tampoanele pe care ea le da întrebuințarea exact unde și când era necesar, fără alte indicații. Masca
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]