6,879 matches
-
medievale. Lucrarea Minne und Liebe. Ein Beitrag zur Begriffsdeutung und Terminologie des Minnesangs (1940) este premiată de Institutul Goethe din München. Pe aceeași linie de preocupări se situează alte studii de medievistică și de literatură comparată, rămase în paginile unor periodice. Colaborează cu recenzii, prezentări de scriitori germani și articole despre Germania anilor ’40 la „Universul literar”, „Meșterul Manole”, „Curentul”, „Chemarea vremii”, „Vremea”, „Revista limbii și culturii germane”, „Dacia rediviva”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Symposion”. Un curs de istorie a literaturii germane
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
postliceal și superior, fiind constrâns să exercite diverse funcții, precum aceea de impiegat de mișcare CFR (1960-1962). După absolvirea facultății a fost redactor la „Scânteia tineretului”, la „Radio Teleșcoală”, la „Tribuna României”. Începând cu decembrie 1989 editează, din proprie inițiativă, periodicul lunar „Curierul românesc”, preluat ulterior de Fundația Culturală Română, unde funcționează în calitate de secretar general de redacție. A debutat în 1956 la „Viața Buzăului”, colaborând apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața studențească”, „Convorbiri literare”. Prima lui carte de versuri, Măștile
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
bucureștean jucând rolul de laborator-pilot al întregii lucrări. O lucrare complexă, de anvergură, asumată încă din anii ’70 de un colectiv condus de Cornelia Ștefănescu, iar în prezent de Michaela Șchiopu, este Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1914). În 1980 s-a încheiat primul volum, pentru ca în 2002 să se ajungă la al șaptelea volum. Foarte apreciate în străinătate, ele au meritul întâietății în cercetarea comparatistă, la alcătuirea lor lucrând cercetători din toate generațiile. În cadrul Institutului au
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Nicolae Bârna, inclusă în colecția „Opere fundamentale”, sub auspiciile Fundației Naționale pentru Știință și Artă a Academiei Române. Un colectiv coordonat de Al. Săndulescu și format din Stancu Ilin, Nicolae Mecu, Ionel Oprișan, Corina Popescu, Despina Tomescu, Mihai Vornicu a cercetat periodicele vremii, punând la punct cea mai completă bază de date despre B.P. Hasdeu. Printre instrumentele de lucru elaborate în Institut trebuie trecute și monografiile de reviste din secolul al XIX-lea și de la începutul celui de-al XX-lea, la
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
1919). A slujit același scop și ca inspector general al artelor din Basarabia (1920) și mai ales ca prefect de Soroca, deputat și senator, demnități deținute succesiv după 1921. În răstimpul petrecut în Basarabia, a mai scris și la alte periodice din zonă („Răsăritul”, „Glasul Bucovinei”, „Viața Basarabiei”, „Gazeta Basarabiei”, „Pagini basarabene”) sau din vechiul Regat („Țara noastră”, „Universul”, „Gorjanul”, „Curentul magazin”, „România literară”, „Convorbiri literare” și multe altele). În 1940 este silit să revină la București, unde, ca redactor-șef
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
și recitator) de poezii patriotice și ocazionale. După război a trăit ascuns în București, în condiții grele, dar în 1956 a fost arestat, sfârșindu-și zilele ca deținut politic în închisoarea din Aiud. Cele mai multe dintre versificările publicate de I. în periodice în primii douăzeci și cinci de ani de activitate sunt lamentații afectând incurabile tristeți autumnale sau nesfârșite suferințe erotice, într-o rostire convențională, de multe ori stângace. Deși se simte pe alocuri vibrația unor trăiri reale, versurile sunt lipsite de consistență, arareori
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
atrăgând atenția prin vreo metaforă sau vreo imagine mai reușită. Unele poezii sunt pur descriptive, intenționând să surprindă specificul anotimpurilor sau al unor peisaje. Titlul comun de Carte poștală, sub care se înscriau diferite grupaje de catrene în multe dintre periodicele vremii, i-a adus autorului o mică faimă. Treptat el se axează pe versificarea unor aspecte privind realitățile basarabene, în strofe sugerând o atmosferă apăsătoare, care vor alcătui ciclul Icoane din Covor basarabean (1943). Ponderea în această culegere o dețin
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
genului, ceea ce obligă la redefiniri succesive ale conceptului de roman. Alături de scrierile teoretice, în cadrul operei lui I. trebuie remarcate și culegerile de eseuri (Drumuri literare, Texte și întrebări, 1979), alcătuite în special din articole publicate de-a lungul vremii în periodice. Paleta tematică - spectacolul de teatru (Peisaj teatral. 1944-1947 analizează, bunăoară, reprezentații precum Domnișoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Ifigenia în Aulida de Euripide), arta filmului (Cuvântul în film, Pulverizarea „noului val”, Filme de serie, Cultură
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională poate fi», e astăzi mai actuală ca oricând.” Același autor își arată încrederea în avântul dat literaturii de Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga (Tinerețea în istoria românească). Periodicul publică versuri de Radu Stanca, Al. Ceușianu, Vasile Netea, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul, Viorel Șuluțiu, Corneliu Albu. Proză semnează Victor Papilian, Al. Ceușianu, Horia Petra-Petrescu, Nicolae Albu ș.a. Al. Ceușianu este și autorul unei piese radiofonice într-un act, Petiția
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
la Louvain (Belgia) între 22 decembrie 1967 și 24 octombrie 1972, ca revistă de poezie plurilingvă, în limbile franceză, neerlandeză, engleză și română, sub egida Institutului „Mihail Eminescu”. Director fondator și redactor responsabil este Mihail Steriade. Intenția inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-au tipărit în total douăsprezece numere. Sunt publicate aici în primul rând traduceri în limbile franceză și neerlandeză din poezia eminesciană
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
total douăsprezece numere. Sunt publicate aici în primul rând traduceri în limbile franceză și neerlandeză din poezia eminesciană. Scriitori reprezentativi ai perioadei interbelice, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, Adrian Maniu, sunt incluși și ei în paginile periodicului cu poeme alese și transpuse în franceză de Mihail Steriade. Redactorul responsabil, care își promovează aici și propriile poezii, sprijină cu generozitate începuturile lirice ale unor studenți, adolescenți și copii din România, dintre care unii au confirmat mai târziu: Adi
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
JALEȘ, Const. (pseudonim al lui Constantin Mateescu; 7.I.1906, Craiova - ? ), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Timp de douăzeci de ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor al ziarelor craiovene „Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
publicist și traducător. După studii în teologie și litere la Universitatea din Kiev, I. se dedică unei cariere de publicist (conturată mai precis după 1922), colaborând cu articole literare, traduceri, versuri, proză, articole de ideologie creștină, socială ș.a. la numeroase periodice, între care mai importante sunt „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „România literară” (1939-1940, la care a fost și redactor). Devine ziarist profesionist și lucrează în redacțiile unor ziare în care îi apar sute de texte politice, sociale
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
Vazov, Elin Pelin, N. Rainov, Ch. Hristov ș.a. Mai sporadice au fost transpunerile din și referințele la literatura ucraineană (un volum din G. Gașenko, tălmăciri din Taras Șevcenko), cehă (Jan Neruda, Vladislaw Vancura) sau polonă. Multe dintre traducerile apărute în periodice sunt însoțite de prezentări ale autorilor (de care se ocupă și cu alte prilejuri). Din alte spații culturale, a mai transpus în română fragmente din Omar Khayyam, Grazia Deledda și alți scriitori italieni, din literatura spaniolă, estonă, precum și câteva grupaje
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
și anume aceea a limbii literare românești. Această problemă este abordată în ultimă instanță în sutele de studii, comunicări și articole, semnate și cu pseudonime, printre care se numără I. Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, studii apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc”, „Cum vorbim”, „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
și amorsarea unor polemici cu „Gândirea” și cu alte reviste pe tema tradiționalismului. Prezența „iconarilor” se face remarcată prin colaborările lui Mircea Streinul și Iulian Vesper, dar și ale lui Traian Chelariu, care traduce din literatura germană. Bogate informații oferă periodicul despre romanitatea sud-dunăreană (Th. Capidan, Traian Cantemir). Alți colaboratori: Constantin Loghin, Gr. Nandriș, I.U. Soricu, Eugen Pohonțu, Carol Drimer, I.E. Torouțiu, Eugen I. Păunel. M.Pp.
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
înclinația pentru istoria ideilor, a ideologiei literare. Lucrarea - prevăzută, cum rar se întâmplă, și cu un indice tematic - a fost mult folosită la vremea sa și datorită faptului că marea majoritate a articolelor erau scoase pentru prima dată din paginile periodicelor și editate - cu scrupul filologic - în volum. Istoria literaturii române (I, 1969; Premiul Uniunii Scriitorilor) are în vedere, la rândul ei, mai cu seamă ideologia literară și culturală, surprinsă în contextul istoriei politice și sociale românești și europene. Cele cinci
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
militar (1927-1928), lucrând totodată că redactor și cronicar plastic la „Rampă” și scriind pentru „Vremea” cronică dramatică (pe care o va susține două decenii). E prezent, și sub diverse pseudonime (Vivian Bell, Don Juan, Don Jose, Don X), în numeroase periodice: „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Ultimă oră”, „La Roumanie nouvelle”, „Le Moment”, „Contimporanul”, „Viața literară” ș.a. Se afirma că unul dintre fruntașii tinerei generații, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu. Împreună cu Petru Comarnescu și Constantin Noica, editează, în 1929-1930
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
ca funcționar la Fundația Culturală, este redactor la „Frontul plugarilor” (1947-1948) și consilier cultural în Ministerul Educației și Învățământului (1948-1951). Debutează cu câteva schițe publicate în „Bilete de papagal” (1928). Va continua să colaboreze cu proză și articole la numeroase periodice, între care „Ultima oră”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Izbânda” (Chișinău), „Cuvântul”, „Frize” (Brașov), „Pământul”, „Politica vremii”, „Școala română”, „Căminul cultural”, „Graiul copiilor”, „Gazeta literară” ș.a. A condus „Express-Ismail” (1929) și a fost redactor la câteva ziare și reviste: „Orientări
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
se stabilește în Franța, informând presă poloneză despre viața culturală pariziana. Temporar stă și în România, unde se căsătorește cu profesorul Petre Sergescu, rector al Politehnicii din București. Publică numeroase articole, recenzii și traduceri, popularizând literaturile franceză și română în periodice din Polonia („Bluszez”, „Dzien Polski”, „Glos narodu”, „Kobieta Wspólczesna”, „Kurier Warszawski”, „Pamie˛tnik Literacki”, „Przegla˛d wspólczesny”, „Slowo Polskie”, „Șwiat”, „Tygodnik Ilustrowany”, „Tygodnik Powszechny”, „Z.ycie Literackie” etc) și din străinătate („Leș Amis de la Pologne”, „Horyzonty”, „Gazeta Niedzielna”, „Le Monde
KASTERSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287705_a_289034]
-
în mod declarat: colaboratorii „sunt, dacă se poate spune așa, kalendiști în sensul că se manifestă cu toată libertatea, în cea mai puternică libertate de a fi ei înșiși, neconstrânși de rigorile nici unei formule sau preferințe a revistei” (10-11/1943). Periodicul reunește în paginile lui scriitori consacrați alături de nume pe cale de a se afirma. Poezie publică Lucian Blaga, Anișoara Odeanu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, Barbu Cioculescu, Eugen Jebeleanu, Radu Pătrășcanu, Geo Dumitrescu, Ben Corlaciu ș.a. Proză
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
producții literare. În primul număr se afirmă orientarea publicației, care aspiră să devină „o punte de legătură între Franța și România, un tablou viu al celor ce se petrec în Țările Române”. Se vorbește, de asemenea, despre caracterul eclectic al periodicului, care nu va face distincție între școlile literare, combătând „polemicile violente și elogiile hiperbolice” și cultivând un aspect „demn și occidental”. În general, se evidențiază o direcție filofranceză și antigermană printr-o serie de intervenții teoretice: C. Al. Ionescu-Caion scrie
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
unitatea de credință a „creștinătății“, astfel cum se autodefinea biserica romană 2. • Pentru vasta literatură referitoare la cruciate, v. A. S. Atiya, The Crusade. Historiography and Bibliography, Bloomington, 1962; bibliografia ulterioară e prezentată și discutată în sintezele mai recente și în periodicele de specialitate. • A. Carile, Per una storia dell’Impero Latino di Costantinopoli (1204-1261), seconda edizione ampliata, Bologna, 1978, p. 29-30. Tot mai mult, în cursul secolului XII, cavalerii au făcut apel, pentru a traversa marea, pentru a-și asigura proviziile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aici. Cu trecerea vremii, aflăm cărți grecești tipărite și la tipografiile românești 55 și, mai târziu, la tipografiile ziarelor grecești 56. La rândul său, presa de limbă greacă în România a avut o evoluție sinuoasă în veacul XIX. 31 de periodice grecești 57, majoritatea cu o existență efemeră, acoperă un interval cronologic de aproape șase decenii, primul fiind „Zefirul Istrului“, al cărui număr de debut vedea lumina tiparului la București, în data de 30 august 184158. Cele mai multe apar la București (17
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dus la încropirea unei tipografii proprii, la care se tipăreau, alături de ziar, cărți grecești, franțuzești, românești (Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 35). În 1873, mai toate foile grecești au tipografii proprii, dând și anunțuri pentru prestări de servicii tipografice. Lista de periodice grecești o aflăm la anexa 1 din lucrarea Olgăi Cicanci, Presa de limbă greacă din România în veacul al XIX-lea, București, Editura Omonia, 1995, p. 157-158, fără de care nu am fi putut aborda aici acest subiect. • Vezi Nestor Camariano
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]