1,460,996 matches
-
în stare să le explice clar și convingător înțelesul. Undeva pe deal, deasupra lor, o vioară picura acordurile triste ale cîtecului Lorena. Unioniștii răniți gemeau și se văitau și boceau clănțănind din dinți pe cîmpul înghețat, iar unii strigau numele persoanelor iubite. Inman a dat o raită nocturnă pe cîmpul de luptă, doar ca să vadă roadele eforturilor acelei zile. Unioniștii zăceau claie peste grămadă, în mormane însîngerate. Trupuri dezmembrate în toate chipurile pe care le poate concepe mintea omenească. Un om
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
absolut rămîne adînc încrustată în natura umană. Mulți dintre noi simțim nevoia imperioasă de a crede cu tărie în ceva ce ne transcende, condiționîndu-ne echilibrul interior, de a ne devota fără precupețire unui ideal, unei idei-forță, unei viziuni sau unei persoane. În definitiv, orice pasiune devoratoare, absorbantă, obsesivă, repliată asupra ei însăși și (uneori fără acoperire în realitate) conține aspirația spre absolut: aceea a lui Icar, a vechilor martiri creștini, a misticilor de toate confesiunile, a Apostolilor Binelui și Fericirii universale
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
președintele Irakului și vreau să negociez” * Unul dintre scenariștii autohtoni este Ion Cristoiu. Invitat la la Realitatea TV, televiziunea al cărei director a fost în timpul războiului din Irak, analistul a declarat în direct și la o oră de vîrf că persoana capturată nu e Saddam Hussein, ci una dintre sosiile acestuia * Două dintre ziarele centrale cele mai importante, ADEVĂRUL și Evenimentul zilei, ignoră scenariile, dînd credit versiunii oficiale. Independent unul de celălalt, ambele cotidiane, au titrat că Saddam a fost prins
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
să ofere suficiente detalii din care să reiasă, fără putință de tăgadă, că el e cel cu pricina * Mai nou, în presa centrală din România se semnalează că au dispărut documentele procesului Ceaușescu. Fără doar și poate că există destule persoane care au tot interesul ca documentele procesului să dispară. Dar dacă ziarele n-au făcut o greșeală căutînd unde nu trebuia, și documentele cu pricina s-au volatilizat, procesul Ceaușeștilor va putea fi reconstituit și fără ajutorul Justiției. Cît despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
putea ca acest jurnal să fi apărut prea devreme în viziunea unora. El ar putea declanșa un imens scandal în viața publică românească. Notațiile reprezintă, cel mai adesea, transcrierea unor conversații mai mult sau mai puțin intime, legate de terțe persoane, iar dezvăluirea acestor conversații poate pune în situații foarte inconfortabile persoanele în cauză. O notație de tipul: „aflu de la X că Y a făcut o mare porcărie” are toate șansele să schimbe raporturile dintre X și Y, care ar fi
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
unora. El ar putea declanșa un imens scandal în viața publică românească. Notațiile reprezintă, cel mai adesea, transcrierea unor conversații mai mult sau mai puțin intime, legate de terțe persoane, iar dezvăluirea acestor conversații poate pune în situații foarte inconfortabile persoanele în cauză. O notație de tipul: „aflu de la X că Y a făcut o mare porcărie” are toate șansele să schimbe raporturile dintre X și Y, care ar fi putut să devină între timp dintre cele mai cordiale. Categoric, autorul
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
făcut o mare porcărie” are toate șansele să schimbe raporturile dintre X și Y, care ar fi putut să devină între timp dintre cele mai cordiale. Categoric, autorul unui jurnal are tot dreptul să facă public ceea ce gîndește el despre persoanele cu care intră în contact, dar mă întreb în ce măsură este fair să reproducă discuții intime care vizează un terț. Mai ales că, de cele mai multe ori, persoanele implicate în astfel de situații fac parte din același cerc. România tranziției văzută prin
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Categoric, autorul unui jurnal are tot dreptul să facă public ceea ce gîndește el despre persoanele cu care intră în contact, dar mă întreb în ce măsură este fair să reproducă discuții intime care vizează un terț. Mai ales că, de cele mai multe ori, persoanele implicate în astfel de situații fac parte din același cerc. România tranziției văzută prin prisma Jurnalului Monicăi Lovinescu oferă un peisaj dezolant în care oamenii se mișcă spasmodic în direcții diferite, se ciocnesc între ei și apoi fiecare o ia
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
lui Florin Ciubotaru este un factor unificator. Un vas comunicant care echilibrează tensiunile. O punte! Ion Grigorescu Adică Grigorescu Ion, așa cum îi place artistului să-și spună, sfiindu-se ca un recrut la vizita medicală în fața ideii de a fi persoană publică, oferă tot ceea ce este mai interesant într-un continuu spectacol al scindării. Pe de o parte, narativ și iconolog, el îl caută pe Dumnezeu cu o obstinație și cu o umilință aproape de masochism, iar, pe de altă parte, își
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
presa culturală din România, așa dar cu aproape toate reacțiile stîrnite la noi de cartea dnei Alexandra Laigniel-Lavastine, ca și cu alte lucruri din presa anilor ’30. De asemenea, dl Maurin știe bine culisele afacerii Lavastine din Franța, numind unele persoane care s-au aflat în spatele autoarei cărții Uitarea fascismului. Sînt destule nuanțe în text și cîteva erori. O contribuție complementară pe aceeași temă este, în același număr de revistă, aceea a dlui Mac Linscott Ricketts. * În revista Spiritul critic („revistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
omenesc, atent la existența individuală și la expresia ei nemijlocită în spațiul comunitar, Occidentul catolic a întreținut o relație strînsă cu reprezentarea mimetică și cu exprimarea artistică individualizatoare. Spațiul eclezial este populat aici copios cu nenumărate ,,chipuri cioplite”, iar chipul persoanelor determinate, fie ele capete încoronate sau numai frunți miruite, este imortalizat permanent în materiale durabile cum ar fi marmura sau bronzul. Dacă în Răsărit prevalează cultul cristic sau, mai exact, natura divină și mîntuitoare a lui Iisus, în Apus accentul
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
stat un protest al partidului său referitor la un talk-show în care participanții ar fi luat în derîdere Ziua Națională. Ca să vezi! Mai nou, dl Agathon ne predă lecții de istorie. Îmi închipuiam că PSD, guvernul ori alte instituții și persoane își pot folosi dreptul la replică atunci cînd jurnaliștii furnizează informații greșite ori false și care se cuvin corectate, dar, în nici un caz, ca să critice interpretarea de către jurnaliști a evenimentelor. Ineditul scandalos al intervenției dlui Agathon de aici provine. D-
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
și cu stînga sacoșa de proaspete achiziții, ca să mai ai cu ce să răsfoiești cărțile expuse, îți trebuie altă alcătuire anatomică. Opt brațe cu ventuze, ca la surorile noastre întru cerneluri, ar fi de un real folos. De altfel, unele persoane s-au descurcat bine sub palton, întrucît, am aflat de la Neculai Constantin Munteanu la o emisiune a postului Europa liberă, la ieșirea de la Gaudeamus, în sonoritățile latinești ale optimistului cîntec, o doamnă distinsă a fost prinsă cu cartea-n sac
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
scurt episod de acum cîțiva ani) întrebați de sănătate. Ceea ce poate însemna că se simt bine-merci. * În numărul trecut al revistei, un cititor ne întreba de ce nu se face o selecție atunci cînd, la televiziune, sînt chemați să modereze emisiuni persoane agramate și aculturale. Răsfoind zilele trecute programe t.v. editate de cotidiane, Cronicarul a descoperit (fără surprindere) că redactorii din presa scrisă nu sînt neapărat mai citiți decît cei din mass-media. Cînd indică, de pildă, actorii și (doar uneori) pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
despre ele? Lista e completă?) 9) Filme cu o distribuție internațională? Ar fi nemaipomenit! Prima întrebare care îmi vine, însă, în minte este: în ce limbă? Spaniolă? Franceză? Germană? Engleză? Astfel de filme, însoțite de un comentariu, făcut de aceeași persoană (sau de mai multe), ar duce la o mai bună înțelegere. În mod clar, o astfel de persoană ar trebui să fie „cultivată”, astfel încît să poată aprecia simbolismul textelor. - O bună traducere, credeți că ar prinde corect specificul național
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
vine, însă, în minte este: în ce limbă? Spaniolă? Franceză? Germană? Engleză? Astfel de filme, însoțite de un comentariu, făcut de aceeași persoană (sau de mai multe), ar duce la o mai bună înțelegere. În mod clar, o astfel de persoană ar trebui să fie „cultivată”, astfel încît să poată aprecia simbolismul textelor. - O bună traducere, credeți că ar prinde corect specificul național al prozelor sale? - Da, cititorul unei bune traduceri a lui Eliade va ajunge, inevitabil la „specificul românesc”, la
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
ca acest lucru să se întîmple. S-ar mai putea înlesni înțelegerea dacă înainte de fiecare reprezentare s-ar oferi cîteva explicații despre ideile și intențiile scriitorului. După cîteva astfel de reprezentări va exista un program în care trei sau patru persoane vor comenta ideile lui Eliade și metodele literare din diferite puncte de vedere. - Credeți că ar trebui „operată” o selecție a textelor sale literare care să fie date circuitului internațional sau/și o selecție a limbilor în care să fie
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
lucra la o revistă de paranormal” (spiritus.go.ro). O asemenea trecere de la adjectiv la substantiv e destul de firească; mai șocantă - dar motivată tocmai de frecvența cuvîntului - e substantivizarea sa (cu o clară deplasare semantică, prin metonimie) ca masculin, desemnînd persoane: „paranormalul, cică, punea mâna pe tine și te făcea bine, indiferent de ce boală ai fi suferit” (online.ro/timpolis/587); „numeroși vrăjitori și paranormali răsar din anonimat, pentru a cunoaște o clipă de celebritate” (lumivirtuale.ro). Inovația e recentă, percepută
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
asupra ei înseși, apare incredibila secvență „asupra sieși”: „numai cine se concentrează asupra sieși, aici și acum, înțelege necesitatea schimbării modului de gândire și acțiune, găsește liniștea interioară” (eva.ro); „schimbarea personală este lucrul cel mai greu pe care o persoană îl poate face asupra sieși” (racovitan.com); „lucrarea pe care fiecare o face asupra sieși” (sfaturiortodoxe.ro); „pentru a atrage atenția asupra sieși” (orizontliterar.ro); „plierea spațiului asupra sieși” (stiintasitehnica.ro); „tehnica acționeaza asupra naturii, așa cum natura acționează asupra sieși
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
acesta cartea bună ar fi absorbită, și-ar atinge scopul pentru care a fost scrisă, ar câștiga și editorul și nefericitul de autor, care, acum, în afara satisfacției morale, nu are absolut nici una. Se mai crede - grav este că și de către persoane cât de cât avizate - că mirosul proaspăt de cerneală tipografică al cărții sale îi este suficient. În parte, e adevărat, însă, din păcate, nu ține și de foame. În privința difuzării, ne aflăm de-a dreptul în haos. Cititorul profesionist de la
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
teze, grupate în nouă secțiuni, demontează mecanismele de alienare ale societății contemporane prin conceptul tutelar și original de “spectacol” (cu accepțiuni diferite - deși nu izolate - de cele comune: “Spectacolul nu este un ansamblu de imagini, ci un raport social între persoane, raport mijlocit de imagini” - teza 4). Limbajul cărții este în mare măsură marxist și marxizant, încă de la prima teză, care parafrazează ideea cu care se deschide Capitalul: “Toată viața societăților în care domnesc condițiile moderne de producție se prezintă ca
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
aduce volumele viitoare. Pentru că la franchețea și voluntarismul Ninei Cassian totul este posibil. Lăsînd gluma la o parte, acest jurnal din anii de început ai comunismului este un formidabil document privind viața cotidiană în Olimpul proletcultismului. Este incredibil cum o persoană cultivată precum Nina Cassian, cu o serioasă și complexă pregătire artistică (pe lîngă studiile filologice de la Universitatea București a frecventat cursuri de teatru, pictură, muzică și compoziție), care a debutat editorial în anul 1947 cu un volum de factură avangardistă
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
că ignoram în mare măsură ce se întîmpla. Oricît ar părea de neverosimilă această ignoranță, am constatat-o și în cazuri mai crase: o parte a poporului german a ignorat existența masacrelor în masă, a lagărelor de exterminare. Mai multe persoane mi-au declarat aceasta și nu mă îndoiesc de sinceritatea unor asemenea afirmații întrucît însăși scriitoarea Ana Novac, care a fost timp de un an internată la Auschwitz mi-a mărturisit că n-a avut habar că atîția oameni erau
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
pe care îi așteaptă să demisioneze, în loc să-i dea afară. Dacă avea cunoștință de existența incompatibililor din minister de pe vremea cînd conducea numai Agenția Națională de Control, dl Blănculescu ar trebui să spună de ce a tăcut. Mai există și alte persoane despre care dl Blănculescu nu vorbește? Și cum se explică această muțenie? Are cumva d-sa ordinul să-și țină gura? În aparițiile sale tot mai numeroase pe la posturile de televiziune, șeful A.N.C. îmi amintește de fostul ministru de
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
se identifice istoria orală, își au și ele tipicul lor. Eroii sînt oameni foarte bătrîni, neinteresați de ideea scrierii de memorii, ieșiți din sfera publică și, în general, cu o existență marginală, cel puțin în momentul realizării interviului. Așadar, sînt persoane care n-au nici un motiv să mintă cu bună știință, nu simt nevoia să protejeze pe cineva (ba chiar sînt tentați să vorbească despre alții), iar între ele și evenimentele povestite se așterne un interval de timp aproape mitic. Uneori
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]