1,080 matches
-
o irizare roz-violeta și să descoperi, pentru a câta oară, picturalul unui spațiu matrice, cu ochiul tău, sunt câteva din treptele lucrării pe care o făptuiește, “scriindu-și” Mediterara, VIORICA TOPORAȘ. Thalassa! Însușindu-și-o de la Marsillia la Istanbul, apollinica pictoriță îi decantează esențele, răsărindu-le firesc în fluiditatea culorilor de apă, în alternanța ritmurilor cromatice, când vii, tumultoase, dense, abrupte, când lente, reflexive, revărsându-se în tușe ample, sugerâng structuri, pe cât de ascunse, pe atât de fremătătoare. Acuarelele ei dovedesc
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Pentru pace partea sa? Doar chiaburul poartă-n el Gânduri de-astea de mișel. Georgeta SAUCIUC - Daruri. În: Iașul Nou, nr.5-6, oct. 1951 Știu că tare fosta-i supărată, Ai lucrat vreo două zile-n șir Și-apoi pânza, pictoriță fată, De necaz ai rupt-o după fir. (...) Și-a rămas cu mâna la bărbie Bătrânica ta, clătind din cap, Când ai spus că ai dori să fie Un tablou cum altul n-ai mai dat, Că-n celule reci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
citit ceva la o emisiune pentru copii și mi s-au publicat câteva poeme într-o revistă (nu mai știu titlurile sau în ce revistă). La doisprezece ani eram deja convinsă că sunt "artistă" nu prea știam însă de care, pictoriță sau poetă. LV. De ce ai plecat din New York? RF. Plecarea din America a fost hotărârea părinților mei. Tata a fost la război și după ce a fost demobilizat în Anglia, a hotărât să rămână acolo. (Era englez; dar plecase de tânăr
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru a-și pune în valoare talentele, pentru un mod confortabil de viață. Multe dintre reprezentantele curtezanelor și ale pseudocurtezanelor au rămas în istorie ca poete de valoare, scriitoare, savante, dansatoare deschizătoare de drumuri în artele coregrafice și ale spectacolului, pictorițe și caligrafe originale, actrițe de teatru și de film. Le prezentăm sub forma unor medalioane din perspectiva istoriei anecdotice și a legendei. Contrastează cu "lumea bună" a curtezanelor și a pseudocurtezanelor, a femeilor celebre și fatale, categoria comună a prostituatelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erau aristocratice. Fetele- flori / hua primeau din copilărie o educație aleasă pentru a se face plăcute și admirate ca dansatoare, cântărețe, pentru arta conversației. În adolescență erau inițiate în arta amorului. Unele curtezane au rămas în istorie ca savante, poete, pictorițe, caligrafe. Astfel, a rămas în istorie erudita Ban Zhao (35-101 d.H.) care a lăsat posterității Istoria Dinastiei Han, lucrare de referință pentru istoria Chinei din această perioadă, și Sfaturi pentru doamnele de curte ce câteva secole a reprezentat un îndrumar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
alt "fapt divers", petrecut în timpul ocupării Tronului Dragonului Galben de către manciurieni, a fost și amestecul unei concubine celebre a generalului Wu Sankui Chen Yuan Yuan care a continuat să faciliteze înaintarea manciurienilor pentru detronarea ultimului împărat Ming. Frumoasă, talentată ca pictoriță, poetă și muzicantă, curtezana generalului l-a incitat pe răsculatul Li Zicheng care râvnea și el la Tronul Dragonului Galben, a răpit-o pe frumoasa curtezană și a dus-o în haremul său. Generalul a vrut să coopereze cu rebelul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întrucât a acceptat, a gratificat-o cu o casă luxoasă, cu bijuterii valoroase. Între timp, Victorine a aflat că este fiica lui Marie Laurent, internată la spitalul de boli nervoase Salpêtrière, pe care o vizita prietena americană a lui Manet, pictorița Julia Stanhope- Morgan (în realitate, pictorița Mary Cassatt), că s-a născut la Paris, că "mătușile" care au adus-o la Paris erau servitoarele mamei ei, că tatăl ei a fost Baudelaire și a cărui moarte a tulburat-o. Celebrul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu o casă luxoasă, cu bijuterii valoroase. Între timp, Victorine a aflat că este fiica lui Marie Laurent, internată la spitalul de boli nervoase Salpêtrière, pe care o vizita prietena americană a lui Manet, pictorița Julia Stanhope- Morgan (în realitate, pictorița Mary Cassatt), că s-a născut la Paris, că "mătușile" care au adus-o la Paris erau servitoarele mamei ei, că tatăl ei a fost Baudelaire și a cărui moarte a tulburat-o. Celebrul scriitor a fost extrem de marcat de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
eseuri în „Floarea de foc”. Mai colaborează sporadic la „Vremea”, „Vitrina literară”, „Calendarul”, „Credința” și „Azi”, în ultima dând la iveală ciclul liric Contingent 1916. Prieten cu Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Petru Comarnescu, căsătorit o vreme cu pictorița și poeta Margareta Sterian, S. participă la întemeierea grupării Criterion, în cadrul căreia ține mai multe conferințe, dintre care trei despre „mistica nouă” (Léon Bloy, Jacques Maritain și Paul Tilich), conferințe rostind și la microfonul Societății Române de Radiodifuziune. Tot acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
a-mi fi facilitat posibilitatea de a vedea lucrări aflate în depozitul muzeului. Mulțumesc Lilianei Vârban, custodele muzeului Storck, un avizat partener de dialog și, de asemenea, familiei Storck care mi-a dat posibilitatea de a reproduce câteva dintre lucrările pictoriței Cecilia Cuțescu-Storck. Nu în ultimul rând, mulțumesc prestigioasei edituri "Institutul European" de a fi acceptat publicarea acestei cărți și pentru răbdarea pe care au avut-o cu autorul. Argument În articolul său, "Asupra picturei moderne, mai ales în Germania și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
funcțiilor sacerdotale ale unor obiecte (dintre care cel mai important este tronul pe care se așază oaspeții care citesc) poate face trecerea spre atelierul Ceciliei Cuțescu-Storck, aflat la parterul casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de pictoriță, reproducând ambianța unei sere sau a unei păduri tropicale. Ca și în alte situații, am ales o dublă ipostaziere a fenomenului, atât din perspectiva literară, cât și din perspectivă pictural-arhitectonică, ca fațete ale aceluiași fenomen prin care locuinței estetului-artist i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din caracterul enigmatic care se degajă din atitudinea ambiguă a personajului, ale cărui fantezii rămân destinate intuiției"181. Așa cum variațiunile florale de spectru larg, care servesc și ornamental, sugerează horticultura rafinată a serei, infirmând insertul realist într-un cadru natural, pictorița se dispensează de reperele istoriste sau moderne și în privința veșmântului pe care-l poartă femeia. Sugestia simbolistă a unei feminități arhetipale, rezultat al unei alchimii, vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ceciliei Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, fac referire la posibile surse de inspirație pentru pictura sa, la o serie de teme care vor deveni recurente în opera sa plastică. Fisurile, accidentele datorate delabrării vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse în diferite postúri și compoziții alegorice. Cecilia Cuțescu- Storck pictează cu privirea tablouri apocaliptice, însă atenția sa se fixează cu precădere asupra gesticulației și a unui transfer al elementelor figurative în motive sugestive, împinse către abstracție, pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vedeam desenându-se figuri în gesturi de rugăciune, cavaleri medievali în zale, alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând mâinile spre cer; vedeam valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck, casă în care soții Storck vor locui, parterul devenind chiar atelierul pictoriței. Jurnalul consemnează anii 1897-1899, petrecuți într-una din capitalele secession-ului german, München-ul, în plină efervescență secesionistă. Pictorița este o vizitatoare asiduă de muzee și expoziții și, cu siguranță, aici face cunoștință cu tendițele moderniste din arta plastică. La München
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck, casă în care soții Storck vor locui, parterul devenind chiar atelierul pictoriței. Jurnalul consemnează anii 1897-1899, petrecuți într-una din capitalele secession-ului german, München-ul, în plină efervescență secesionistă. Pictorița este o vizitatoare asiduă de muzee și expoziții și, cu siguranță, aici face cunoștință cu tendițele moderniste din arta plastică. La München se aflau, printre alții, și pictorii români Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Ștefan Popescu și Frederic Storck. În jurul datei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Brangwein. Hangarele "[...] cu carcasele învechite, sau jumătate reparate, păreau fantomele unui schelet de animal apocaliptic, desprinzându-se fantastic pe fondul cerului. Aici s-a inspirat probabil Brangwein pentru aquafortele sale"455. Perioada pariziană se desfășoară între 1899 și 1906, iar pictorița își manifestă prețuirea față de Lucien Simon, Charles Cottet, André Dauchez, pe care, împreună cu René Ménard, critica îi numește "la bande noire". Opera plastică a Ceciliei Cuțescu-Storck pare a avea o arhitectură muzicală; există laitmotive, o cursivitate tematică, așa cum se face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
împreună cu René Ménard, critica îi numește "la bande noire". Opera plastică a Ceciliei Cuțescu-Storck pare a avea o arhitectură muzicală; există laitmotive, o cursivitate tematică, așa cum se face remarcată o coeziune armonică la nivelul întregii ei opere, poate și pentru că pictorița reușete să facă să rimeze afinitățile cu influențele pe care o serie de modele artistice le exercită asupra artei sale. Analiza câmpurilor de influență care își relevă magnetismul subtil într-o primă fază de formare a artistei sugerează un traseu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuțescu-Storck creează un raport armonic, un "ritm", așa cum se intitulează un alt tablou al ei. În grup, toate personajele sunt legate printr-o gestualitate care vizează o circularitate armonică. Cel de-al patrulea, asupra căruia pare să se focalizeze atenția pictoriței, este și cel care închide circuitul. Una dintre femei o sprijină pe genunchi, și cu o mână o susține pe cea care se află aproape întinsă, iar cealaltă întregește arcul armonic al cuplului gestual printr-o nuanță de atenuare, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în atemporal a acestor gesturi-atitudini a căror semnificație este eliberată astfel de imediatul contingențelor. Putem așeza această potențare a gestualității și sub influența picturii prerafaelite care, de asemenea, este sesizabilă în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, lăsând la o parte faptul că pictorița era familiarizată și cu pictura Renașterii. Și în celălalt panou decorativ, Taina, avem un grup de trei femei, numărul pe care artista îl privilegiază. Cecilia Cuțescu-Storck subliniază puternica relație dintre ele tot la nivelul gesturilor investite cu semnificație simbolică. Cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și anume Cor de îngeri, lucrare expusă cu ocazia celei de-a paisprezecea expoziții a Secession-ului între 15 aprilie și 27 iunie 1902, dedicată în exclusivitate personalității lui Beethoven și sculpturii lui Max Klinger, înfățișându-l pe marele compozitor. Pictorița preferă gradarea unui gest integrat unei armonii care evocă mai puțin paralelismul menționat de Hodler cât un efect de rezonanță, de empatie, ilustrat la fel de bine de compoziții precum Mila sau Taina. O altă influență, cea a picturii lui Gauguin, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alternativă în această pictură, fiind obținut și prin ruperea de un context istoric propriu-zis. Personajele apar în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un Panou decorativ al pictoriței. Cecilia Cuțescu-Storck pictează cinci femei într-o atitudine grațios coregrafică, în jurul unor arbori stilizați în stilul Art Nouveau-lui. Trei dintre ele poartă veșminte albe, una se sprijină de o alta închipuind o relație matern-surorală, cele trei din mijloc au o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativă murală de mai mari dimensiuni care împodobește unul dintre zidurile parterului casei familiei Storck. Intitulată Dragoste profană și dragoste spirituală, aceasta este construită ca un diptic și răspunde unei economii simbolice a întregului ansamblu pe care-l constituie atelierului pictoriței. Pictura admite o lectură narativă bazată nu atât pe o narațiune după care se inspiră, cât pornind de la distribuția diferitelor grupuri din tablou și a relațiilor simbolice care se stabilesc între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
formează un fel de arabesc pozat la suprafață"466. Chiar dacă decongestionează pictura sa murală, Cecilia Cuțescu-Storck nu renunță la ceea ce era esențial, la nota simbolist-alegorică a compoziției și la ceea ce ține de decorativismul scenei, fapt care readuce în discuție tentația pictoriței de a se lăsa subjugată de stil(izare), cu atât mai mult cu cât destinația decorativă este mai pronunțată. O parte dintre aceste personaje par purtătoarele unui mesaj, o foaie pe care se află scris ceva semnalează existența unui text
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]