1,594 matches
-
dragonul, Paradisul pierdut ...) care constituie un fond comun al întregii umanități. Le regăsim la fiecare persoană, din toate timpurile și de pretutindeni, alături de amintirile personale. Vehiculate în fabule, mitologie, basme și legende, arhetipurile se manifestă în vise, deliruri și artele picturale." (Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. arhetip). 191 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994. 192 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Bisericii (sau mai degrabă a unei părți din ierarhia sa) între acceptarea unor părți inter pretabile din viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca : bilocația (prezența simultană a unei persoane în locuri diferite), fenomene „energetice” (lumini, căldură raportate în jurul mormântului), teme picturale necanonice, dimensiunea „psihologizantă” a scrierilor sale. Există și se manifestă cu putere dorința fierbinte a pelerinilor de a crede, de a se atașa de un „regim devoțional” mai intens, mai plin de emoție, de figura unei personalități pe care o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai puțin dur. De la intelectual ca lucrător manual specializat, acrobat al mîinii, degetului și încheieturii. Corpul caracterului, ochiul literei. Mîna, antebrațul, corpul celui care scrie. Exercițiu corporal, dorința de a rezista. Practica graficii este încă separată în Occident de practica picturală a Orientului, noi am obținut o caligrafie aerisită, fără pensulă și hîrtie fină, și facem diferența între pictura-peisaj și scrierea unui poem. Dar să mîzgălești neciteț e tot un efort muscular și cerebral deopotrivă. Hedonism, mortificare, sau amîndouă. Eforturile scrierii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Am un temperament de ghilotinat, de vagabond irecuperabil. Am să crăp cu nostalgia Parisului livresc. Orice mondenitate de acolo mi se pare mai respirabilă. Și apoi, eu am fost întotdeauna sedus de lumea proustiană. Unde mai pui natura mea nostalgică, picturală, "rusească" (dar dinspre Crimeea, dinspre Odessa!)... La Muzeu mă simt foarte bine, dar nu mă raliez deloc cu înțelepciunea comodă, pragmatică și alunecoasă a lui Ciucă (Valentin n. red.). Am apelat la acea toleranță intelectuală, amîndoi, ca să nu conflictualizăm pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un adevăr, să surprindă cu exactitate "o fărâmă de viață", după cum se exprima Liviu Rebreanu. Oricare ar fi finalitatea demersului, cuvântul este de fiecare dată instrument (dar din mai multe truse): tehnic sau științific, dacă e cazul, sculptural, poetic sau pictural (în tușă fermă, deloc sofisticată), filosofic și adesea teologal, în fine "chirurgical" și poate acesta este termenul cel mai potrivit pentru un scriitor care nu epatează (căci nu-și propune asta), ci "operează". Dacă putem afirma că experiența de viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Prut în Dicționarul de Artă Modernă și Contemporană, despre lucrările lui Adrian Podoleanu. Luciano Marziano, în prefața catalogului Expoziție de pictură și grafică românească, le descrie ca fiind „redate într-o gamă cromatică ce denotă frecventarea asiduă a unei tradiții picturale de înaltă calitate“. Pentru pictura românească contemporană, alături de foarte puțini alți pictori, Adrian Podoleanu a înnobilat acuarela ca mijloc de exprimare, așezând-o alături de celelalte tehnici considerate majore și imbatabile. Arta lui se înalță pe un fond de aleasă cultură
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
beatitudine, un adevăr nedescoperit de mine, dar acum înțeles pe deplin și... însușit. Am observat efectele iubirii în acțiune în chiar timpul desfășurării pujei. Ca niciodată parcă, spiritele erau destinse, libere sau eliberate, iar devoțiunea a fost nu doar una picturală, ci exprima, într-adevăr, voința inimilor înflorite. Muzica, ecoul devoțiunii a fost îngerească, iar Dan Huideș și Nirmal Bakti, la înălțimea îngerilor! Afară, coroana solară își presăra ploaia fină de steluțe aurii și luminoase asupra sahasrarelor noastre deschise la maximum
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
său artistic. Se simte atras de natură și de curând a arătat într-o manieră deosebit de personală și arta naivă. Peisajul se naște în pictura naivă a lui Gustav Hlinka ca un gen deosebit" Prof. Titus Crișciu ziarist „Registrul său pictural, cu deosebire peisajele și naturi moarte, au determinat bune aprecieri din partea cronicarilor de specialitate. În ceea ce privește contribuția la strălucirea artei naive caraș-severinene nu putem trece peste participările sale cu lucrări la saloanele internaționale de artă naivă de la București, Reșița, Pitești, Iași
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
riguros pro tocol, fiindcă musacaua trebuie așteptată la gura cuptorului, nu să te aștepte dânsa pe tine; iar peste tot repertoriul de până acum și care va mai urma, trebuie să facem loc de cinste ghive ciului, impresionantă, odoriferantă și picturală operă a geniului tracic, balcanic, străvechi și multiplu În compoziția lui etnică, ca și În compoziția unui ghiveci, În care toate legu mele ajunse la maturitate deplină Înspre sfârșitul verii, deci cu virtuțile lor integrale, se grămădesc ca să și facă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
locală narate la experiențe ale colectivității etnice ori general umane. Alteori, acestea au rostul de a realiza, glisando, prin contrapunct, fluxul (re)trăirii unor realități care trebuie cunoscute și lăsate ca moștenire generațiilor de astăzi și de mâine. Viziunea aproape picturală asupra unei lumi apuse (scene, ceremonii, ritualuri, peisaje, povestiri de sine stătătoare, unele antologice), eleganța și prospețimea imagistică, explozia de viață, tristețea calmă și veselia sănătoasă din aceste compoziții ne duc cu gândul la miniaturile flamande ale fraților Paul, Jehannequin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întregii creații a artistului: " Indiferent de temă, fie că e vorba de rememorarea unor personalități ale istoriei, sau pur și simplu de surprindere a unui ochi de cer, de lumină, de transparență, lucrările lui V. Lungu, unite prin plasticitatea lor picturală, vădesc aceeași caldă bucurie în fața materiei. Fluiditatea acuarelei sau temperei, ingenios asociată cu consistența guașei, contribuie în mare măsură la sugerarea unor frumuseți variate aparținând "Bărăganului" sau "Obcinelor". Filipciuc Ion evocator al plaiurilor natale (6.III.1942), Costișa, com. Frătăuții
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a lăsat nici o amintire agreabilă, dimpotrivă, am avut senzația unei cazărmi de batalion disciplinar. Aeroportul din Quito mi s-a părut cochet. Era așezat în oraș, dispus într-o depresiune generoasă, care permitea vizitatorului să se bucure de imagini picturale ale unei localități pașnice, cu clădiri viu colorate, cu străduțe curate și armonios așezate. În memoria mea, escala din Ecuador a rămas ca o splendidă dimineață însorită, unde localnicii se bucurau de o nouă zi, în ritmul lor molcom, lipsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
iar George Călinescu a afirmat că „Pallady este un poet de mare rafinament...un poet care scrie cu penelul”. Părinții lui Pallady, boieri moldoveni de seamă, au ridicat casa aici în via din Bucium prin 1855. Th.Pallady descoperitorul Buciumului pictural cu lumina lui difuză care nu știi de unde vine...spunea despre casa de aici: „Am avut o casă în Bucium...sus pe deal deschisă spre toate zările...” Se zice că maestrul Pallady ar fi spus cândva despre el: „Abia la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
răgazul și singurătatea odihnitoare, evadând dintre zidurile orașului supraîncălzit și dintre osaturile amorfe ale cotidianului banal. Ei descoperă și văd ceea ce numai în închipuire văd. Pădurea e poezia sufletului deschis la umbra înaltă de sub cheile bolții albastre, este și dimensiunea picturală într-o dinamică lirică la întrecere cu zborul păsări și cu plutirea sincopată a fluturilor pastelați. Întorși acasă din brâul verde ideal al urbei, ieșenii parcă au un alt ritual al înțelegerii frumosului și a vieții libere, ei își deschid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sumbre și false imagini. Vin ploile de primăvară, doar ele spală culorile triste ale zidurilor, ale sufletelor. Tainica alchimie devine enigma pe care o presimțim, o căutăm, o asimilăm. Orașul și culorile sale ca într-o uriașă țesătură cu rafinamentul pictural al impresionismului, în completare și cu finețea firului din ie transparentă, până la urmă totul oglindit darnic colorat, fidel și infidel după cum invazia solară sau a fulgilor de zăpadă cotropește temeinicia și fragilul orașului, cu străzile lui într-un nesfârșit labirint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ceea ce înseamnă frumosul și farmecul din jurul lui. 40 Mă uit lung prin sticla geamului la albul ireal de afară, iarna e bogată în zăpadă, cristalele de chiciură de pe ramurile copacilor imită cea mai fină broderie, cerul albastru oglindește generos formele picturale ale reliefului de jos. De unde atâta magică frumusețe a naturii? Mult mai binefăcătoare ar fi fost o plimbare printr-un asemenea peisaj de basm. Și totuși, subjugat ideilor rămân în lumea lor, continuându-mi gândurile în mersul lor complicat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
al lumii operei lui” (p. 66). Imaginea vechii așezări moldave, târgul Hușilor, nu e omisa în comentariile cuprinse în capitolul Cronici selective, având în vedere că pictorul Viorel Huși „și-a propus un ambițios proiect de a făptui o monografie picturala a Hușilor, tentativă care-l singularizează printre confrați” (Theodor Codreanu, 1997). Dar cine cunoaște urbea Hușilor așezată că într-un căuș de palmă unde tumultul molcom al orașului se pierde sub valurile dealurilor, va înțelege altfel eternizarea peisajelor în „clipă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din cartea Mozaic a lui Ioan Ștefan, caracterizată ca „o carte a sincerității absurde”. Într-un text intitulat Gânduri, Dragoș Sihastru (desigur, e vorba de un pseudonim) deschide, în numele noilor idealuri, lupta împotriva generației consacrate: „Gândiți-vă numai la descrierile picturale din romanele moarte ale fecundului d. Sadoveanu, la comerțul practicat în stil broșural de d. Petrescu, la cenușa ce-a rămas din Jar-ul d. Rebreanu și veți accepta din tot cugetul avalanșa cărților expuse în vitrini de tineri dezinteresați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287037_a_288366]
-
luni ale anului, când pe vârf de munte nu mai ajunge nici un vizitator și nici un alt frate de la schiturile din vale. În ciuda pauzelor descriptive care sunt presărate peste tot în această ultimă porțiune a Autobiografiei, într-o serie cu adevărat picturală, valea adâncă dintre munți și poiana frumoasă de la Dălhăuți, pajiștea verde de sub copacii roditori și via schitului Trăisteni, și în sfârșit, izvoarele repezi și bogatele livezi de la Cârnu, textul se încheie cu un fel de dare de seamă despre gospodărirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
deoarece cartea românasacă a pătruns ca apa vie, reabilitatoare în școală și tânăra generație a crescut cu adevărul cuprins în manuale, monografii, plachete, opere literare etc. Majoritatea basarabenilor, cu nesaț au studiat literatura națională, istoria românilor, geografia Țării, patrimoniul muzical, pictural, arhitectural, muzeistic, integrându-se tot mai profund în spațiul cultural al neamului. Politica fariseică antinațională și inumană a regimului comunist de la Chișinău s-a manifestat în toate domeniile, politică, finanțe, poliție, mass-media, biserică, școală, cultură chiar și medicină. Societatea a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
se interiorizează în ciclul intitulat chiar astfel (Interior), în sensul că nu mai pictează natura, ci reproduce ornamentele propriei camere: „căprioara de porțelan”, „peștii roșii”, o „miniatură persană”, lalelele din „sfeșnicul subțirelui pahar”, „o icoană cu busuioc”. Tot prin virtuți picturale se menține și ciclul Elegii, în care frunzele se fac „de aur vechi” și mesteacănul „își stoarce părul despletit la lună”. Mari consecințe în creația lui P. are descoperirea „țărmului clasic”. Intuită cu mult înainte, Hellada i se revelează direct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
reprezentative, stabilind între lucru și cuvânt un raport prin care cuvântul să poată provoca o idee despre lucru. „Sistemul primar de producere a limbajului uman nu a putut deci consta, cum experiența și observațiile o demonstrează, decât într-o redare picturală mai mult sau mai puțin completă a lucrurilor denumite, redare permisă de organele vocale a fi efectuată printr-un sunet imitativ al obiectelor reale. „Această zugrăvire imitativă s-a extins din treaptă în treaptă, din nuanță în nuanță, prin toate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
realității; în fața sfidărilor morale ale acesteia, el se „apără” printr-o lirică „a insurgenței” (Ioan Holban). Alături de asemenea poeme ale unei lucidități contrariate de nonsensul criminal al istoriei, există „piese” suficiente lor înseși, cu miză pur estetică și valență strict picturală. „Poet al stărilor extreme” (Liviu Leonte), T. este și unul al „discursurilor” lirice extreme, căci de la „aproape pastel” (titlul unei poezii) la „aproape pamflet”, el parcurge - cu o mare siguranță și cu bune rezultate - toată gama. SCRIERI: Planetă la marele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele. Uneori, înăuntrul privirii noastre, narațiunea ca avertizare, dezvăluire, trădare, convingere, legitimare, mediere, normă, catharsis sau mit, atinge un fel de limită și dispunerea narativă a imaginilor începe să funcționeze. Vedem în imagini un discurs în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]