4,896 matches
-
Scaraoțchi trage-se cu tunul ... La ora două-a plănuit Preabunul Să-nceapă-n mânăstiri cutremurarea: În schituri și prin peșteri ea, lucrarea Utreniei să spele ca săpunul ... Iar de la patru, Sfânta Liturghie Se-ntinde ca un foc peste păduri, Pinii nu ard, Hristos e-n lemnărie: Culege roua laudei din guri Și mai ridică altă stăreție Pentru bărbații aspri, buni și puri ... A doua-icoană mult miraculoasă ... A doua-icoană mult miraculoasă Se cheamă „Portărița”-a fost salvată Pe vremea de iconoclasm
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
Lui pentru Israel ține în veac!” EZRA, 3.11 ORAȘUL HICKORY-NC este situat într-o zonă pitorească “Mountain View” din statul Carolina de Nord, așezat pe o suprafață de 72,7 km " de dealuri atrăgătoare, cu păduri de foioase și pin, cu întinse pășuni brăzdate de terenuri agricole - așezământ împodobit cu oaza de apă “Lake Hickory”, creat în 1927 de oamenii destoinici ai comunității prospere prin ridicarea unui baraj peste râul Catawba și însumează 169 de km de linie de coastă
HICKORY, CAROLINA DE NORD – UN ORAŞ BINECUVÂNTAT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343592_a_344921]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VARA Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Călătorind pribegi pin anotimpuri Deodată ne-am trezit în toiul verii, Clepsidra risipește încinsele nisipuri Spre ceasurile reci ale-nserării. Săgeți de fericire din zorii dimineții Mistuiesc focuri în inimile noastre, Și-asemeni unui val din marea vieții Ne-mprăștiem în picături albastre
VARA de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340150_a_341479]
-
DEȚINĂTORI 1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 202,74 202,74 2 SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3+10) 199,77 199,77 3 RASINOASE 148,89 148,89 4 MOLID 9,41 9,41 5 - DIN CARE: IN AFARA AREALULUI - - 6 BRAD 9,74 9,74 7 DUGLAS - - 8 LARICE - - 9 PINI 129,74 129,74 10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 50,88 50,88 11 FAG 3,92 3,92 12 STEJARI - - 13 -PEDUNCULAT - - 14 - GORUN - - 15 DIVERSE SPECII TARI 39,57 39,57 16 - SALCAM - - 17 - PALTIN 16,27 16,27 18 - FRASIN - - 19 - CIRES - - 20 - NUC - - 21 DIVERSE SPECII MOI
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
4 5 6 - 4 2 2023 199,77 129,74 16,27 13,39 9,91 9,74 9,41 6,83 3,92 0,56 - 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - Din tabelul de mai sus se poate observa că proporția cea mai mare o are pinul silvestru (65%), urmat de paltin de munte (8%), diverse tari (7%), mojdreanul (5%), bradul (5%), molidul (5%) și celelalte specii au proporții reduse. Structura claselor de producție este prezentată în tabelul următor: Structura claselor de producție Tabelul 3.3.1.3. Anul amenajării
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
altitudinea, temperaturile se reduc, intensitatea radiației solare sporește, vânturile sunt mai intense și mai frecvente, cantitatea de precipitații și umiditatea atmosferică cresc. Se constată că majoritatea arboretelor se situează la altitudini cuprinse între 401 - 600 m, favorabile speciei de bază: pinul silvestru. În concordanță cu altitudinile înregistrate, se constată că pantele versanților sunt în general foarte repezi, 31 -40^g (v. tab. 4.2.2.2). Repartiția suprafeței pe categorii de pantă Tabelul 4.2.2.2. Categoria de pantă Suprafața (ha) % < 16^g 2,47 1 16-30^g 6,10 3
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
modul de regenerare, 9 % din arborete provin din sămânță, 88% din plantații și 3% din lăstari. Valoarea medie a consistenței este de 0,78. 100 % din arborete au consistența cuprinsă între 0.7 - 1.0. În continuare se prezintă principalele specii din compoziție. Pinul silvestru este principala specie ca pondere în cadrul unității de producție analizate, având un procent în compoziție de 65 %. Având o clasă de producție medie de 3.2, iar consistența medie este de 0.80, la vârsta medie de 55 de ani
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
depind în mod direct de sursa de proveniență, majoritatea speciilor forestiere autohtone crescând și dezvoltându-se cel mai bine din sămânță. În concordanță cu obiectivele social-economice, funcțiile pădurii și structura actuală a acestora, în care specia autohtonă de valoare este pinul silvestru în proporție de 65% în compoziția arboretelor, pentru toate subunitățile de producție și protecție a fost adoptat regimul codru. ... 5.2.2. Compoziția-țel Compoziția țel definește structura pădurii sub raportul proporției speciilor. În cazul arboretelor studiate, care îndeplinesc funcții multiple
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
în cel mai scurt timp. ... 8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală În cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari au fost semnalate cazuri de uscare anormală pe o suprafață de 46,35 ha, fenomenul manifestându-se slab (arborete de pin silvestru). Ca măsură de gospodărire în arboretele cu fenomene de uscare menționăm punerea sub observație a arboretelor și extragerea la timp a exemplarelor uscate sau în curs de uscare prin tăieri de igienă. Aceasta se va realiza prin identificarea anuală
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
și de obicei o pereche cuibărește în aceeași zonă mai mulți ani la rând. Cel mai adesea perechea își face un cuib nou în fiecare an, acesta fiind situat la înălțime într-un copac mare (în special fag, stejar sau pin), pe o ramură laterală. El este confecționat din crengi proaspete, care au încă frunze. Aceste crengi cu frunze verzi sunt adăugate permanent în timpul cuibăritului, pentru camuflarea cu succes a cuibului în coronamentul arborelui. Femela depune o pontă formată din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
puternic înclinați și predispuși la eroziune liniară și areală. Ocupă o suprafață de 306,64 ha, cea mai mare suprafață din cadrul sitului, în partea mediană a acestuia. Cu o fertilitate mijlocie spre scăzută, antrosolurile au fost acoperite cu plantații de pini în scop antierozional în partea centrală a sitului, păduri în partea central-sudică și pășuni în amestec cu arbuști în partea central-nordică. În clasa cernisoluri (CER), condiționate de climatul temperat continental moderat, regăsim doar tipul faeoziom, care are acumulare de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
migrarea coloizilor de humus și argilă din orizontul A în orizontul B. Faeoziomurile au o textură mijlocie (lutoasă) sau mijlocie fină (luto-argiloasă), slab diferențiată pe profil. Faeoziomurile din sit sunt ocupate în momentul de față de păduri și plantații de pin în partea de est și pășuni în partea nordică. Totuși, datorită fertilității bune, ele pot fi cultivate cerealier. Analizând harta solurilor, se poate observa cum distribuția tipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfoclimatice locale. Astfel, în arealul de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
la eroziune. UAT Luna are suprafața cea mai mare din cadrul sitului, 336.68 ha, ceea ce reprezintă aproape 50% din aria protejată. Aici întâlnim cea mai mare suprafață acoperită cu pădure, adică 172.38 ha, în mare parte corespunzând plantațiilor cu pini, și care străjuiește partea nordică a sitului, până pe culmea interfluvială. Următoarea categorie de folosință a terenului este asimilată arbuștilor și vegetației arbustive, cu aproape 84 ha. Arbuștii ocupă sectoarele marginale pădurilor și fac trecerea spre pășuni și terenurile arabile
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
doar în jud. Mureș), Fraxinus excelsior, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides, Robinia pseudacaccia, Gleditsia triacanthos, Larix decidua, au dus la distrugerea totală a pajiștilor stepice pe suprafețe mari, afectând Habitatele 40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice și 6240* Pajiști stepice subpanonice. Plantația de pin nu reprezintă habitat favorabil herpetofaunei și speciilor de fluturi din sit. Impactul presiunii este localizat pe mare parte a sitului Coasta Lunii. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F03.02.01 Colectare de animale (insecte) A.2 Detalii Impactul presiunii este localizat pe
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
actuală B01.02 Plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi) C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform Anexei A.3.21-c Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate - B01.02 C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Întreaga suprafață a sitului, inclusiv perimetrele acoperite cu plantație de pin de pe suprafața rezervației C.3 Medie (M) C.4 Detalii Plantările intensive de Pinus nigra, Fraxinus ornus (acesta doar în jud. Mureș), Fraxinus excelsior, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides, Robinia pseudacaccia, Gleditsia triacanthos, Larix decidua, au dus la distrugerea totală a pajiștilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în jud. Mureș), Fraxinus excelsior, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides, Robinia pseudacaccia, Gleditsia triacanthos, Larix decidua, au dus la distrugerea totală a pajiștilor stepice pe suprafețe mari, afectând habitatele 40 A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice și 6240* Pajiști stepice subpanonice. Plantația de pin nu reprezintă habitat favorabil herpetofaunei și speciilor de fluturi din sit. Impactul presiunii este localizat pe o mare parte a sitului. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F03.02.01 Colectare de animale (insecte) C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform Anexei A.3.21-d
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
actuale (descriere) Intreaga suprafață a habitatului speciei cuprinsă în situl Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Pinul cu care s-a încercat stabilizarea frontului de cuestă din situl ROSCI0040 Coasta Lunii nu aparține tipului natural fundamental pentru stațiunea respectivă și din fericire nu s-a extins în mod natural. Sporadic se mai continuă și în prezent unele
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în special în zonele învecinate cu plantațiile de salcâm și frasin. Plantațiile cu specii alohtone invadează habitatele de pajiște reducând suprafața lor și compoziția în specii ierboase. Frasinul este periodic replantat prin acțiunea silvicultorilor pe zonele de pajiște. Plantațiile de pin negru, deși nu se extind ca suprafață, continuă să reducă și să fragmenteze habitatul de pajiște prin închegarea coronamentului ce duce la reducerea insolației la sol și schimbarea pH-ului solului. Pe lângă extinderea speciilor alohtone în pajiște, există și
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
actuale (descriere) Întreaga suprafață a habitatelor speciilor cuprinsă în situl Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Pinul cu care s-a încercat stabilizarea frontului de cuestă din situl ROSCI0040 Coasta Lunii nu aparține tipului natural fundamental pentru stațiunea respectivă și din fericire nu s-a extins în mod natural. Sporadic se mai continuă și în prezent unele
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în special în zonele învecinate cu plantațiile de salcâm și frasin. Plantațiile cu specii alohtone invadează habitatele de pajiște reducând suprafața lor și compoziția în specii ierboase. Frasinul este periodic replantat prin acțiunea silvicultorilor pe zonele de pajiște. Plantațiile de pin negru, deși nu se extind ca suprafață, continuă să reducă și să fragmenteze habitatul de pajiște prin închegarea coronamentului ce duce la reducerea insolației la sol și schimbarea pH-ului solului. Pe lângă extinderea speciilor alohtone în pajiște, există și
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
fiind în întregime în fondul forestier (ceea ce ferește habitatul de suprapășunatul industrial cu ovine), starea de conservare a pajiștilor stepice este foarte bună, chiar dacă suprafețe considerabile au fost distruse în anii 60 ai secolului XX prin plantări de pin negru și mojdrean (ultima specie în jud. Mureș). În viitor sunt de evitat plantații noi forestiere intensive. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
întregime în fondul forestier (ceea ce ferește habitatul de suprapășunatul industrial cu ovine), starea de conservare a tufărișurilor de migdal pitic este foarte bună, chiar dacă suprafețe considerabile au fost distruse în anii 60 ai secolului XX prin plantări de pin negru și mojdrean (ultima specie în jud. Mureș). În viitor sunt de evitat plantații noi forestiere intensive. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
speciei de plante: Crambe tataria și populațiilor speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gortyna borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica Incendiile profunde, de sol, care distrug rizomii și bulbii plantelor perene trebuie evitate. Ele pornesc ușor, din păcate, de la plantațiile de pin negru în timpul verii. Dacă acestea se produc, trebuie evitată extinderea lor în pajiștile stepice cu Crambe tataria, prin crearea de centuri lipsite de material combustibil pe lățimi de circa 30 m, în verile foarte secetoase. Se va interzice incendierea
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în arealul habitatelor de interes comunitar. Habitatele vizate: 6240* Pajiști stepice „subpanonice” 40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice În anii 60 ai secolului trecut, suprafețe mari ale habitatului au fost distruse de către plantațiile intensive efectuate, cele mai distrugătoare fiind cele cu pin negru și mojdrean (ultima specie, numai în jud. Mureș). Se vor împiedica cu orice preț în viitor extinderea prin proiecte silvice „ameliorative” a suprafețelor de plantații forestiere intensive, acest lucru fiind esențial pentru supraviețuirea habitatelor. Prioritate: mare B01.02 Plantații forestiere
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
sitului. Prioritate: medie M02 Schimbarea condițiilor biotice 1.3.4 A/R Controlul și prevenirea incendiilor în vederea asigurării conservării habitatelor comunitare Incendiile profunde, de sol, care distrug rizomii și bulbii plantelor perene trebuie evitate. Ele pornesc ușor de la plantațiile de pin negru în timpul verii. Dacă acestea se produc, trebuie evitată extinderea lor în pajiștile stepice prin crearea de centuri lipsite de material combustibil pe lățimi de circa 30m, în verile foarte secetoase. Prioritate: mare J01.01 Incendii 1.3.5 A Controlul și
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]