1,404 matches
-
de echipă. „Nu vă simțiți bine domn’ inginer? Aveți ochii deosebit de injectați...!! În mod sigur, din pricina nesomnului...!! Tony Pavone, zâmbi crispat, concentrîndu-și voința și Încercînd să facă un spirit de glumă. „Aveți grijă, să nu construiți zidul imitând „Turnul din Pisa...!!” arâtă el cu capul către sticlele de vin golite. Simțind pierderea memoriei și În mod deosebit echilibrul vertical, fără a mai scoate o vorbă, se depărtă făcându-le cu mâna În semn de rămas bun. Pe jumătate leșinat, abordă un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a clarității fără echivoc a judecății lor zdrobitoare - zdrobitor e un cuvînt pe care-mi place mult să-l folosesc - Îmi vine să strig la mine Însumi, asemeni lui Ezra Pound, cînd era Închis În cușca lui de șobolani din Pisa, “Renunță la vanitatea ta de doi bani, am zis renunță la ea.” Pound era un Scriitor cu S mare. Dar gata cu toate astea. Ființișoara care eram pe vremea aia Încă nu avea nici cel mai mic habar despre asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
aștepta în fierbere. Îmi spunea că individul acela mă căutase în fiecare zi. Întrebase în fiecare zi de mine, până la exasperare. Nu m-am dus la nici o secție de poliție. Dar a venit el. Și a început iar să mă piseze cu tot felul de întrebări. Mă enervam ușor și eram violent. Abia mă abțineam să nu-i plesnesc una peste gură. Observasem că privirea lui era lipită de mica mea panoplie, în care așezasem două pistoale de-ale lui bunicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la centrul lumii și iarăși s-a întors, de prost ce era, la underground, adică pe ulița Economilor ca să păzească puii de găină afară pe bancă pe când intrau ei într-un fel de coș de nuiele ca să se hrănească cu pisat, iar găinile nu puteau să ajungă acolo și se învârteau a proasta pe afară. Na' vedeți, domniile dumneavoastră, cu ce se ocupă proza, cu daraveri de-astea în care desigur că or fi să fie și "istoria, tradiția și cultura
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Banat", numai că asta nu-i treaba prozei să spună, ea nu cu astea se ocupă, ci cu povești cu moșu Tonăs și cum stă el pe scăunuțu' de afară din uliță și se uită cum se strecoară puii la pisat și nici că te-ai gândi că a fost el pe vremuri pe ulițele din Ameríca pe care au pășit ai lui Al Capone. În final, da-ți-mi voie să reiau câteva vorbe pe care le-am scris despre
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ce este? Mă uit În jur, privesc la talk-show-urile de pe toate programele, Încerc să mă dumiresc de ce mâna de tineri bine căptușiți financiar și mai mult sau mai puțin intelectual s-au Împiedicat de niște cuvinte și stau și le pisează În disperare. Că nu sunt singurii, este alt aspect pe care-l vom dezbate, dar de ce mă mir, pentru că se spune și eu chiar cred că tinerii sunt mai descuiați și mai limpezi la minte. Dar aici filează ceva = o
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
dimineață și n-are chef să-și rețină loc la hotel. Merge direct la combinat. Îi stă în gînd să se certe cu cei de acolo. După ce că le-a rezolvat problema filtrelor, îi mai fac și greutăți! Mereu l-au pisat cu chemări: să vină Vlădeanu! În sfîrșit! se bucură inginerul Tibor, întîmpinîndu-l cu mîna întinsă. Nici un telefon, nici o explicație pentru ce n-ați venit... Să ratați o așa ocazie!... Și-aveam o palincă!... Obosit, Mihai se uită indiferent la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
chef. La culcare însă, Cristina s-a așezat în fotoliul lui și, umblînd la pachetul pus pe birou, l-a rugat să-i arate cît a scris. Apoi Mihai i-a povestit de prietenia cu cîinele, iar fetița l-a pisat pînă tîrziu, spre miezul nopții, cu tot felul ele întrebări și s-a bucurat la gîndul că la vară vor merge din nou la Sînzieni, "și-am să mă joc toată ziua cu Cristinica; îi duc toate păpușile mele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Înverșunare. Ed plăti și porni cu mașina spre Queen of Angels. *** Bud White tocmai ieșea. Se Întîlniră la lift. White vorbi primul: — Mai dă-o dracului de carieră și lasă fata să doarmă! — Ce cauți aici? N-am venit să pisez la cap un martor. Las-o În pace! O să mai ai ocazii. — Am venit Într-o simplă vizită. — Exley, fata te-a citit. Nu poți s-o cucerești cu niște ursuleți de pluș. — Tu nu vrei să se lămurească odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
tună el amenințător, vreau să fie și Vittelius de față. Este singurul de la care primesc ordine. — O să vină și Vittelius, încearcă să-l calmeze germanul. Până atunci, lasă-mă te rog în pace, se burzuluiește instruc torul. Nu mă mai pisa întruna, că nu-mi văd capul de treburi. Pusio mai încearcă: — Gladiatorii tăi intră abia spre sfârșitul programului... Și nu trebuie să mă ocup de încălzirea lor? răbufnește și mai aprig Rufus. Vrei să cadă secerați de întinderi musculare când
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
arenă tineri din rândul spectatorilor și i-au înarmat. — De ce? întreabă Pusio lăsându-și obosit brațele în jos. Simulează manevrele unei oștiri în mers, răspunde plic tisit Rufus. — Ce fel de manevre? — Cască și tu ochii și nu mă mai pisa atâta, replică Rufus nervos. Germanul nu așteaptă să-i zică a doua oară. Sare cu agilitate pe buștean. Instructorul clatină întristat din cap. Atâta a mai rămas din tradiția militară pe care romanii de odinioară o credeau izvorâtă din virtute
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și muzicale, Atalanta fugiens, un banchet de ouă filosofale, de dragoni care-și mușcă coada, sfincși, nimic nu-i atât de luminos precum cifra secretă, totul e hieroglifa unui alt lucru. Îți dai seama, Galileu aruncă pietre din Turnul din Pisa, Richelieu joacă țintar cu o jumătate din Europa și toți se-nvârt cu ochii căscați să citească signaturile lumii: degeaba pălăvrăgiți voi, să i-o spuneți lui mutu’ că ce e greu cade, aici dedesubt (sau aici deasupra) se ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Adună ingredientele pentru o plăcintă ciobănească. Își zise că, pînă ce plăcinta va fi pusă la cuptor, Julia va fi acasă. Asculta radioul În timp ce gătea, dar lăsă sonorul Încet; și În tot timpul În care fierse apa, prăji carnea tocată, pisă cartofii, stătu Încordată, Încercînd s-o audă pe Julia vîrÎnd cheia În broasca de la ușa de la parter. CÎnd mîncarea fu gata, nu știu dacă s-o aștepte pe Julia sau nu. O Împărți În două farfurii pe care le puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de tine, spuse Alec. O să pună stiloul ăsta, probabil, Într-o ramă, după ce-or să ne găsească. GÎndește-te și așa, Duncan. Hai, Duncan. Duncan mai ezită o clipă, apoi deschise penarul Împotriva voinței lui, și scoase stiloul. Alec Îl pisa mereu să-i dea și lui stiloul, și acum Îl luă de la Duncan cu o plăcere vădită, preocupîndu-se să deșurubeze capacul, examinînd vîrful peniței și cîntărindu-l În mînă. Luă și trusa de scris, și, apoi netezi hîrtia, Încercînd să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
parcă voci care strigă: lăsați lumii soarele, lăsați lumea soarelui! Și glasul meu strigă alături de ei: lăsați-mi turnul Eiffel, ca din înălțimea lui să fiu mai aproape de stele, să privesc cerul albastru poleit cu soare! Lăsați-mi turnul din Pisa, să trec pe lângă el și să mă bucur de teama că s-ar putea nărui peste mine! Lăsați-mi Arcul de Triumf, să trec pe sub el, să mă simt un erou. Lăsați-mi cascada Niagara să-mi învălui visele în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
păstrat cartea? Sigur că da, se află în biblioteca mea... Așadar, am citit pe tren această carte și mi-am spus: „Ce poet mare!“. Mi-am mai spus că mi-ar plăcea mult să îi învăț limba. Odată reîntors la Pisa, m-am înscris la Facultatea de Litere, acolo unde exista un curs de limbă și literatură portugheză. M-am înscris imediat. La finalul anului universitar am luat cea mai mare notă la examenul final. Mi s-a oferit o bursă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
fi tentat să facă exact invers. Transmiterea cunoștințelor e destul de slabă, televiziunile sunt stupide, istoria e ascunsă chiar și în școli, astfel că nu putem avea o generație total ruptă de istoria sa. Biografie » Antonio Tabucchi s-a născut la Pisa, în 1943, pe data de 23 septembrie - ziua primelor bombardamente americane asupra orașului. În 1962, pleacă la Paris pentru a studia filosofia. Îl descoperă pe poetul portughez Fernando Pessoa, după ce citește traducerea în franceză a poemului Tabacaria. Entuziasmul său îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
unde omuleți cât o păstaie cu două mâini, două picioare, ochișori cât gămălia și glasuri pițigăiate? Ei bine, nu-i minciună. Piticii trăiesc nestingheriți în căsuțele lor din crenguțe uscate. Când vara-i pe sfârșite, fac o sumedenie de treburi. Pisează rădăcini și buruieni în niște piulițe mici, de piatră. Dau alunele pe răzătoare. Fac marmeladă de afine roșii. Și câte și mai câte! Luați-l, de exemplu, pe Hörbe. Hörbe „uscase ciuperci și plante. Pusese la sărat vârfuri de rădăcini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
întreabă vânzătorul pe cumpărătorii de o „anumită vârstă“ ai revistelor „people“, „Asul Verde“ fiind un ziar unde se amestecă reportaje la mănăstiri, cu icoane făcătoare de minuni și virtuțile sucului de coajă de lămâie rasă, hiper-, superi și megamarketingurile îi pisează pe sărmanii oameni să-și cheltuie și ultimul ban în „febra Crăciunului“, au simțit javrele de la multinaționale că terenul este încă virgin. Numai că 100 de euro cheltuiți la Ploiești nu echivalează cu 100 de euro de la Geneva, sumă pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Carmina. Ce? Ploaia. Da, da, ieri, alaltăieri, la dracu, tot una, cum să deosebești o zi de alta, când toate sunt la fel, insipide. Te-am așteptat atunci când ploua. Aș fi vrut să vii atunci, sau să telefonezi măcar. Mă pisezi mereu cu telefonul acesta! Pentru mine nu reprezintă nimic. Și apoi nu trecuse decât o zi. Da, știu, ce importanță avea, dacă era să-mi consult conștientul puteam fi sigură că nu vii. Dar o doream dincolo de logică, știi? Dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
În schimb, dacă mă las la voia Întâmplării, ie o minune, ie pagini și pagini care le umplu fără să știu. Chiar tu, Carlos, mi-ai dat ca sigur că io m-am născut scriitoreasă. — Uite ce ie, Ricardo - a pisat Pumita -, În locu tău, io aș asculta decât dă sfatu meu. Tre să fii cât poți dă atent la ce să edită. Gândește-te la Bustos Domecq, ăla care ie dân Santa Fe și i-au publicat o tărășenie, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
după-amiaza aceea, a fost mutilat un număr vechi din Grafic; chiar În noaptea aceea, efigia baronesei, pusă În relief de fidelitatea unui dobermann pinscher, a prezidat insomnia tânărului. O săptămână mai târziu, Ricardo mi-a zis: „O franțuzoaică nebună mă pisează cu telefoanele. O să mă văd cu ea, doar m-o lăsa În plata Domnului.“ După cum vedeți, vă repet ipsissima verba spuse de persoana În cauză. Schițez prima noapte de amor: Ricardo sosește la reședința cu pricina; urcă vertical, cu ascensorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la fiert, timp de una până la două ore, apoi punem găina în tavă cu ulei peste care turnăm un sos cu usturoi și roșii făcut din mujdei - usturoi, suc de roșii, sare, piper și un pahar de vin. Usturoiul se pisează și se amestecă cu sucul de roșii, sarea, piperul și vinul. Se pune găina la copt, și din când în când, o udăm cu acest sos. GRĂTAR DIN PIEPT DE RAȚĂ CU SIROP DE ARȚAR Pieptul de rață se dă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Henri repeta operațiunea. Și tot așa, până ce, în circa o oră, cei doi au reușit să ridice cinci blocuri turn, de formă rotundă și de câte 25 de etaje fiecare. - Chiar seamănă cu niște turnuri - a comparat cineva. - Turnul din Pisa - s-a făcut precizarea. - Da, dar în poziție perfect verticală - a observat Henri. După toată această trebușoară, am fost îndemnați: - Acum, că s-au răcorit, puteți să gustați. - Putem gusta pe săturate? - Desigur, doar pentru asta le-am făcut. Și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
care-mi dădea speranțe, apoi altele zece care făceau ca proiectul să-mi pară o utopie. Până la urmă s-au adunat. Toate astea de-aici. Există autori cărora le-am cerut câte zece variante de titlu, pe alții i-am pisat la cap să-și scurteze povestirea. Acum grupul Ficțiuni Reale continuă să existe, chiar dacă și-a îndeplinit misiunea imposibilă - cartea de hârtie. Nu mai există reguli, în afară de cea care te obligă să respecți limita de cinci sute de caractere, cu tot cu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]