1,380 matches
-
identifică grupele omogene din punct de vedere al specificului și intensității performanței elevilor. În ceea ce privește validarea soluției cluster obținute, aceasta se realizează cu ajutorul analizei discriminant. 4.1. Variabile și metode utilizate pentru descrierea performanței elevilor Analiza se realizează la nivelul eșantionului PISA 2006. Datele au fost înregistrate la nivel de țară, în analiză considerându-se țările membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) precum și alte țări partenere. Țările membre OECD sunt: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Bulgaria, Chile, Columbia, Croația, Estonia, Hong Kong China, Indonezia, Israel, Iordania, Kârgâzstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macao-China, Muntenegru, Qatar, România, Federația Rusă, Serbia, Slovenia, Taipei-ul Chinezesc, Thailanda, Tunisia, Uruguay. Sursele de date sunt cele de pe site-urile oficiale ale OECD, EUROSTAT, OECD PISA, precum și din Anuarele Statistice ale diferitelor țări. Sistemul inițial de variabile ce descriu performanța elevilor: 1. Număr elevi de 15 ani din țara observată; 2. Scorul obținut de elevi la științe; 3. Scorul obținut de elevi la identificarea problemelor științifice
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai mult de 4 ore (%); 16. Ponderea elevilor care acordă studiului individual mai mult de 4 ore (%); 17. Ponderea elevilor care vor să urmeze o carieră în domeniul examinat (%); 18. Ponderea elevilor care sunt evaluați în limbă națională(%). 19. Indicele PISA de dezvoltare economică, socială și culturală. Prelucrarea statistică a datelor se realizează cu ajutorul programului SPSS. Deoarece variabilele sunt exprimate în unități de măsură diferite, valorile acestora se standardizează, astfel încât să se egalizeze efectul variabilelor măsurate pe scale diferite. 4
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai mult de 4 ore (%) .655 Ponderea elevilor care acordă studiului individual mai mult de 4 ore (%) .868 Ponderea elevilor care vor să urmeze o carieră în domeniul examinat (%) .460 Ponderea elevilor care sunt evaluați în limbă națională(%) .571 Indicele PISA de dezvoltare economică, socială și culturală .711 Sursa: Rezultate obținute în SPSS prin ACP Un alt indicator al adecvării variabilelor pentru analiză îl constituie matricea de corelație anti-imagine. Fiecare valoare (tabelul nr. 2) de pe diagonala acestei matrice arată măsura
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
revine la un elev; 13. Ponderea elevilor care acordă studiului la școală mai mult de 4 ore (%); 14. Ponderea elevilor care acordă studiului individual mai mult de 4 ore (%); 15. Ponderea elevilor care sunt evaluați în limbă națională(%). 16. Indicele PISA de dezvoltare economică, socială și culturală. Variabilele reținute în analiză se grupează pe 2 componente principale, care explică 67.396% din varianța totală. 4.3. Identificarea grupelor omogene din punctul de vedere al performanței elevilor folosind analiza cluster Alegerea metodei
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
variabilelor categoriale, dar și a celor continue; alegerea automată a numărului de clusteri; capacitatea de a determina influența fiecărei variabile la formarea clusterilor. 4.3.3. Rezultate obținute prin analiza cluster Pentru țările care au participat la programul de evaluare PISA 2006 au fost înregistrate 16 variabile care descriu dimensiunile performanței elevilor, selectate cu ajutorul ACP. După selectarea variabilelor semnificative care descriu performanța elevilor, țările au fost grupate cu ajutorul analizei cluster, pe baza acestor variabile, în clusteri cât mai omogeni posibil și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
grupuri, se folosește Ftestul pentru Wilks’s Lambda. Se observă că cele 16 variabile selectate prin ACP diferențiază clusterii între ei pentru un nivel de semnificație 05.0 . Ponderea elevilor care sunt evaluați în limbă națională(%) -.075 -.015 -.176(*) Indicele PISA de dezvoltare economică. socială și culturală -.100 .086 .140(*) Sursa: Rezultate obținute în SPSS prin analiza discriminant Mărimea coeficienților indică puterea de discriminare a variabilei predictor. În cazul primei funcții cea mai mare putere de discriminare o are variabila Scorul
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
discriminare o are variabila Scorul obținut de elevi la științe. Valorile negative ale coeficienților din tabelul nr. 14 reflectă caracteristici de performanță ale tărilor opuse în raport cu cele pentru care se obțin coeficienți pozitivi. În studiul performanței elevilor la nivelul eșantionului PISA 2006, funcția discriminant clasifica 100% din totalul cazurilor (tabelul nr. 15). Concluzii Ultimii ani au fost marcați de apariția a numeroase concepte în ceea ce privește definirea, clasificarea si evidențierea modalităților de amplificare a performanței, astfel că studierea elementelor conceptuale și metodologia evaluării
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
calitatea procesului de educație sunt factori care influențează dobândirea de performanțe școlare. Este important de analizat interdependența dintre acces, absolvire și admitere, așa încât rezultatele absolvirii determină cantitativ și calitativ pe cele ale admiterii. Pentru realizarea profilului performanței elevilor la testele PISA se utilizează metoda analiza componentelor principale pentru extragerea variabilelor relevante în descrierea performanței elevilor iar prin analiza cluster se identifică grupele omogene din punct de vedere al specificului și intensității performanței elevilor. În ceea ce privește validarea soluției cluster obținute, aceasta
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
performanței elevilor iar prin analiza cluster se identifică grupele omogene din punct de vedere al specificului și intensității performanței elevilor. În ceea ce privește validarea soluției cluster obținute, aceasta se realizează cu ajutorul analizei discriminant. Analiza s-a realizeazat la nivelul eșantionului PISA 2006. Datele au fost înregistrate la nivel de țară, în analiză considerându-se țările membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) precum și alte țări partenere. Țările membre OECD sunt: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Chile, Columbia, Croația, Estonia, Hong Kong China, Indonezia, Israel, Iordania, Kârgâzstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macao-China, Muntenegru, Qatar, România, Federația Rusă, Serbia, Slovenia, Taipei-ul Chinezesc, Thailanda, Tunisia, Uruguay. Sursele de date sunt cele de pe site-urile oficiale ale OECD, EUROSTAT,OECD PISA, precum și din Anuarele Statistice ale diferitelor țări. Sistemul inițial de variabile ce descriu performanța elevilor: Număr elevi de 15 ani din țara observată; Scorul obținut de elevi la științe; Scorul obținut de elevi la identificarea problemelor științifice; Scorul obținut de
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
acordă studiului la școală mai mult de 4 ore (%); Ponderea elevilor care acordă studiului individual mai mult de 4 ore (%); Ponderea elevilor care vor să urmeze o carieră în domeniul examinat (%); Ponderea elevilor care sunt evaluați în limbă națională(%); Indicele PISA de dezvoltare economică, socială și culturală. Prelucrarea statistică a datelor s-a realizeazat cu ajutorul programului SPSS. Având în vedere dimensiunea setului de date, alcătuit din 57 de țări observate după cele 19 de caracteristici și natura datelor, s-a utilizat
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
puncte) (%); Număr calculatoare ce revine la un elev; Ponderea elevilor care acordă studiului la școală mai mult de 4 ore (%); Ponderea elevilor care acordă studiului individual mai mult de 4 ore (%); Ponderea elevilor care sunt evaluați în limbă națională(%); Indicele PISA de dezvoltare economică, socială și culturală. Variabilele reținute în analiză s-au grupat pe 2 componente principale, care explică 67.396% din varianța totală. Alegerea metodei de reprezentare vizuală a performanței elevilor depinde de obiectivele urmărite prin cercetare, de abordarea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
obiectele din același grup să fie similare, în timp ce obiectele din grupuri diferite să fie cât mai diferite posibil” (Kaufman L., Rousseeuw , P.J., Finding groupsin data: An introduction to cluster analizis, 1990, p.1). Pentru țările participante la programul de evaluarea PISA 2006, au fost înregistrate 16 variabile ce descriu dimensiunile performanței elevilor, selectate cu ajutorul ACP. După selectarea variabilelor semnificative care descriu performanța elevilor, țările au fost grupate, cu ajutorul analizei cluster, pe baza acestor variabile, în clusteri cât mai omogeni posibil și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
obținut de elevi la științe. Valorile negative ale coeficienților din Tabelul nr. 14 Coeficienți ai matricei de structură reflectă caracteristici de performanță ale tărilor opuse în raport cu cele pentru care se obțin coeficienți pozitivi. În studiul performanței elevilor la nivelul eșantionului PISA 2006, funcția discriminant clasifica 100% din totalul cazurilor. (tabelul nr.15) În urma clasificării s-au remarcat soluțiile posibile cu 9,6,4 și 2 clusteri, determinate prin analiza cluster, dintre care cea cu 4 clusteri este cea optimă din punctul
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
care, dacă le trimiți la pension "învață franțuzește, pronunțînd gras litera r, întocmai ca la Paris". Buffon, zice Odobescu, "a auzit grauri vorbind nemțește, latinește și elinește". Aflînd că graurii vizitează periodic orașele, preferîndu-le pe cele italiene, Roma, Florența sau Pisa, încă o dovadă a chemării lor artistice, mi-am închipuit un graur ghinionist poposit la București în septembrie 2004, poate chiar pe balconul meu, însoțindu-mă apoi pe traseele zilei, un graur pe care obligațiile profesionale ale speciei îl pun
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
cu privirea înfipta într-un grup de aurolaci care stătea/ pe o bancă din partea cealaltă a bulevardului" (Hamei Sutra). "Divaghez sau sunt inca liniștit n-o să mă sinucid/ decât după ce lumea se va distruge și/ moartea va fi// M-am pisat pe strada// Cei care se masturbează sunt niște flori/ pe strada/ Am plâns pe strada// Am văzut vrăjitoarele nopții înfigându-si sticle de cola/ în fund pe strada" (Manifest anarhist). Biografism voalat Ioana Vlasin își povestește voalat, aluziv diferite episoade
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
Arad, str. Pionierilor bl. 56 sc. D ap. 17 330 PFEIFER MONICA GEORGETA (n. 1951) Arad, Str. Dreptății nr. 25, bl. 714, ap. 20 țel. 279315 21533 PINTILIE ANCA CARMEN Arad, str. Cărămidarilor bl. L3 sc. A ap. 8 20608 PISAU ERIKA SIMONA Arad, str. Liliac nr. 6 21531 POP CLAUDIA EMILIA Arad, str. Prunului nr. 5 339 POP MARIA (n. 1951) Curtici, Str. Cloșca nr. 3, bl. I, sc. A, ap. 6 țel. 465441 11618 POPA DORINA RODICA (n. 1950
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Cătănia, Caltanissetta, Enna, Messina, Palermo, Ragusa, Siracusa și Trapani Malta(*) Zona B (serotipul 2) Italia Abruzzo: L'Aquila cu exceptia tuturor Municipalităților ce aparțin Unității Locale de Sănătate din Avezzano-Sulmona Lazio: Viterbo, Romă, Rieti Marche: Ascoli Piceno, Macerata Toscana: Massa Carrara, Pisa, Grosseto, Livorno Umbria: Terni și Perugia Zona C (serotipurile 2 și 4 și într-o măsură mai mică 16) Spania: Islas Baleares Franța: Corse du sud, Haute Corse Italia: Sardinia: Cagliari, Nuoro, Sassari, Oristano. Zona D Grecia Întregul teritoriu grec
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 17 noiembrie 2004 privind recunoaşterea zonelor de protecţie şi de supraveghere în ceea ce priveşte boala limbii albastre pentru luarea unor măsuri de protecţie a teritoriului României faţă de aceasta boala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164750_a_166079]
-
Cătănia, Caltanissetta, Enna, Messina, Palermo, Ragusa, Siracusa și Trapani Malta(*) Zona B (serotipul 2) Italia Abruzzo: L'Aquila cu exceptia tuturor Municipalităților ce aparțin Unității Locale de Sănătate din Avezzano-Sulmona Lazio: Viterbo, Romă, Rieti Marche: Ascoli Piceno, Macerata Toscana: Massa Carrara, Pisa, Grosseto, Livorno Umbria: Terni și Perugia Zona C (serotipurile 2 și 4 și într-o măsură mai mică 16) Spania: Islas Baleares Franța: Corse du sud, Haute Corse Italia: Sardinia: Cagliari, Nuoro, Sassari, Oristano. Zona D Grecia Întregul teritoriu grec
ORDIN nr. 119 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind recunoaşterea zonelor de protecţie şi de supraveghere în ceea ce priveşte boala limbii albastre pentru luarea unor măsuri de protecţie a teritoriului României faţă de aceasta boala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163713_a_165042]
-
violet cristalin în 20 ml etanol 95%. Se dizolvă 0,8 g oxalat de amoniu în 80 ml apă distilată. Se amestecă soluțiile. Iodul Lugol Iod 1 g Iodură de potasiu 2 g Apă distilată 300 ml Cristalele solide sunt pisate într-un mojar. Se adaugă apă și se agită până la dizolvare într-un recipient închis. Soluția de colorare cu safranină Se alcătuiește soluția: Safranină O 2,5 g Etanol 95% 100 ml Se amestecă și se stochează. Se diluează: 1
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
Articolul 1 Se acordă titlul de parc industrial Societății Comerciale "PISA - Parcul Industrial Sebes-Alba" - Ș.A., denumită în continuare societate-administrator, având numărul de înregistrare la Oficiul registrului comerțului J-01/65/13.02.2002, codul unic de înregistrare 14448099, cu sediul social ��n municipiul Sebeș, str. Valea Frumoasei bl. 4 AB, parter, județul
ORDIN nr. 607 din 11 decembrie 2003 privind acordarea titlului de parc industrial Societatii Comerciale "PISA - Parcul Industrial Sebes-Alba" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154830_a_156159]
-
violet cristalin în 20 ml etanol 95%. Se dizolvă 0,8 g oxalat de amoniu în 80 ml apă distilată. Se amestecă soluțiile. Iodul Lugol Iod 1 g Iodură de potasiu 2 g Apă distilată 300 ml Cristalele solide sunt pisate într-un mojar. Se adaugă apă și se agită până la dizolvare într-un recipient închis. Soluția de colorare cu safranină Se alcătuiește soluția: Safranină O 2,5 g Etanol 95% 100 ml Se amestecă și se stochează. Se diluează: 1
ORDIN nr. 89 din 5 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
AZ.USL 4 - ENNA 0300519 AZ.USL 5 - MESSINA 0300619 AZ.USL 6 - PALERMO 0300719 AZ.USL 7 - RAGUSA 0300819 AZ.USL 8 - SIRACUSA 0300919 AZ.USL 9 - TRAPANI TOSCANA 0300109 MASSA CARRARA 0300209 LUCCA 0300309 PISTOIA 0300409 PRATO 0300509 PISA 0300609 LIVORNO 0300709 SIENA 0300809 AREZZO 0300909 GROSSETO 0301009 FIRENZE 0301109 EMPOLI 0301209 VIAREGGIO TRENTINO-ALTO ADIGE 0300141 BOLZANO-CENTRO SUD 0300241 MERANO-OVEST 0300341 BRESSANONE-NORD 0300441 BRUNICO-EST 0300542 TRENTO UMBRIA 0300110 CITTA DI CASTELLO 0300210 PERUGIA 0300310 FOLIGNO 0300410 TERNI-AREA ORVIETANA 0300510
NORMA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR din 2 februarie 2005 ce menţionează unităţile din reţeaua computerizata ANIMO din Comunitate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166424_a_167753]
-
Aceste aparate macină prin șoc și prin fricțiune sub acțiunea combinată a bilelor sau a barelor, pe de o parte, si rotației tamburului, pe de altă parte. 8) Morile (concasoarele) cu pietre abrazive. 9) Sonete, concasoare (cunoscute că mori de pisat). Sunt o serie de sonete concasoare care se dispun adesea etajate, care sparg materialul până la dimensiunea dorită. 10) Cioplitoarele, mașinile de tăiat în bucăți și dezagregatoarele din industria ceramică. Se denumesc sub aceste nume anumite concasoare speciale care sunt utilizate
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]