1,034 matches
-
să cunoscŭ și păn' într-acéște vremi. Și odihnindŭ Ștefan vodă acolo cu oștile sale și râvnindŭ cu nevoință a să zidi biséreca și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă”." În anul 1882, Teodor Burada a descoperit pisania bisericii și a publicat pentru prima dată traducerea inscripției. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul vestic al edificiului, într-un chenar, având o inscripție în limba slavonă care relatează că acest lăcaș de cult a fost construit în mai
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
acolo cu oștile sale și râvnindŭ cu nevoință a să zidi biséreca și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă”." În anul 1882, Teodor Burada a descoperit pisania bisericii și a publicat pentru prima dată traducerea inscripției. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul vestic al edificiului, într-un chenar, având o inscripție în limba slavonă care relatează că acest lăcaș de cult a fost construit în mai puțin de cinci luni (27 aprilie - 20 septembrie 1490). Textul
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
și morale, ca Rege al unui popor majoritar ortodox. În calitate de creștin practicant și interesat de mântuirea sufletului, el a jertfit din veniturile personale sau ale Coroanei sume importante pentru construcția și restaurarea de altare. Ne stă mărturie în acest sens pisania săpată în marmură de la Catedrala mitropolitană din Iași, unde Regele Carol I a devenit împreună ctitor cu marii și vrednicii mitropoliți Veniamin Costachi și Iosif Naniescu: „Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri”. După cum același lucru îl mărturisește una din cele două pisanii ale Bisericii „Sfântul Nicolae” Domnesc din Iași: „Noi Carol I, Domn și Rege al României pătruns de evlavie și râvnă pentru drept-credincioasa biserică a lui Hristos, hărăzit-am în anul mântuirii 1904 și al Domniei noastre al trei-zeci-și-optulea, catapeteasma, stranele
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Elisabeta. În anii grei ai comunismului aceste portrete au fost protejate și salvate cu mari riscuri și necazuri îndurate de cei care le aveau în grijă și păstorire, preoți sau monahi. De asemenea, înveșnicirea numelui Regelui Carol I ctitor în pisanii săpate în piatră sau marmură a fost o altă formă de omagiere a Suveranului. La aniversarea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I mai multe eparhii și protopopiate au publicat ample lucrări cuprinzând informații valoroase despre lucrarea
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
a cunoscutului vlădica Ioan de Caffa, ce preia păstorirea românilor hunedoreni intrând astfel în conflict cu iezuitul Ioan de Capistrano. Monumentul a făcut obiectul interesului, în special al istoricilor de artă, datorită splendidelor picturi murale ce împodobesc edificiul de cult. Pisania de deasupra ușii naosului a fost realizată în anul 1654 și menționează zugrăvirea bisericii în anul 1634, în vremea "prealuminosului craiu Gheorghe Rakoti cel bătrân". Catapeteasma din lemn de stejar ce desparte naosul de altar, se datează tot în secolul
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara () [Corola-website/Science/336330_a_337659]
-
la facultățile din străinătate copiii ce se vor osebi prin capacitate și inteligență. Iar stabilimentul să poarte în veci numele meu de Varipati Să mi se facă la Schit din acest oraș, unde doresc să fiu înmormântat, un monument cu pisanie, pe care să fie înscris numele meu spre eterna pomenire Fiindcă sunt căsătorit și am trăit cu nevasta mea Casandra totdeauna viața cea mai de model și pentru că nu am făcut copii, de aceia regulezcă acest stabiliment să se formeze
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
fortificațiilor să nu mai conteze prea mult. Totuși, a trebuit ceva timp ca aceste fortificații să fie abandonate. Prima bătălie majoră împotriva unei fortificații de acest tip a fost apărarea Pisei din 1500 împotriva forțelor aliate ale Florenței și Franței. Pisanii au construit în fața zidurilor medievale un taluz, care s-a dovedit rezistent la focul tunurilor și la încercările de escaladare. Al doilea asediu a fost cel de la Padova din 1509. Un călugăr inginer, Fra Giocondo, luând ca exemplu apărarea venețiană
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
chiar lângă Tarigrad. În vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns rămășițele domnitorului și le-a îngropat în Biserică Sfanțul Gheorghe Nou din București. A așezat peste mormânt o piatră împodobita doar cu pajura țării, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candela de argint. Pornind între altele, si de la inscripția de pe această candela (din 12 iunie 1720), Virgil Draghiceanu a făcut în 1914 senzațională descoperire a mormântului voievodal ("cea mai mare răsplată pentru modestă mea activitate
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]