2,544 matches
-
pașii în picioarele goale, m-am trezit numai mușcat de umăr. Zina ieșise probabil la budă ori după un pahar de apă, și văzuse lumină la bucătărie. Peste umărul meu ar fi greu să descifreze ce scriu, răzbunându-mă pe pixul pe care a trebuit să mi-l cumpăr din Constanța, ar fi greu, zic, și dacă ar ști să citească mai bine decât știa ea. Tu scrii chiar tot timpul? se îmbufnează deodată. Când nu scriu, zic, mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
jucând pe o bucată de perete vizibilă din cuibul meu. Sunt și semiîmbrăcat, cu blugii de zi pe sub pătură - dintr-o dorință de a „scoate“ timpul dormit, imediat după trezire sau, dacă se poate, înainte de trezirea deplină, să fiu cu pixul între degete, între dinți, în camera de lucru. Concediul prelungit îmi sincopase ritmul vital: porneam la scris dimineața la zece, în reprize scurte adunam cinci-șase pagini până seara - pentru ca noaptea, ideile cele mai strașnice să se piardă într-un somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dospit în geanta veche neagră. Nici nu mai e lizibil de când episoadele s-au aglomerat, după capriciul memoriei afective, pe câte o față a colii de hârtie care poartă pe recto fragmente din vechiul roman, tăiate în diagonale nervoase cu pixul - lectura cerea efortul ca după fiecare coală scrisă, douăzeci și ceva de rânduri cu semnele lui chinuite, să dea la o parte foaia volantă, s-o treacă sub teanc, lipind-o de palma asudată; la trecerea febrei din momentul concepției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pachet“, unde activitatea intelectuală putea să devină mai febrilă. La noi, înainte de „utilități“ se opriseră prieteniile, telefonul conceput pentru întreținerea lor rămânea mut și prăfuit cu orele, cu zilele. Prietenii mei personali duceau între ei un fel de luptă surdă, pixul negru cu hârtia albă, niște prieteni atât de fideli, încât adormeau și se trezeau odată cu mine, totuși în alte funcții vitale nu erau în stare să mă urmeze. Cu precizie de ceasul gării, la două fără zece fac ochi, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
băbătia din tura de după-amiază), nici fetele lui nu mai scriau. Ultima dată când a fost pe-aici fie-sa cea mare, era într-o zi mai călduroasă, prin vară sau la începutul toamnei, i-a cerut un caiet și pixuri; ar putea să-și dea seama de când nu mai veniseră fetele după caietul în care consemna zilnic din ziua când îl primise. Acum zâmbește la gândul că or să pună mâna niște necunoscuți pe caietul lui roz, ajuns aproape de sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
după plecarea Zinei - am uitat să-ți spun că despărțirea noastră nu se întâmplase la mare. M-am trezit cu ea în camera mea de acasă, într-o noapte rece, după una din zilele mele de neinspirație, pe când rodeam capul pixului, încălzindu-mi un picior cu celălalt. Ziua fusese totuși destul de lungă ca să ajung la cină după ora opt seara și înainte de zece să adorm, cu burta întoarsă spre coșul pieptului. Acum încerc să-mi dau seama de ce Dumnezeu băusem iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
meu, pe cealaltă, al Balcanicului. Bine, deșteapta mea, și ce-ai mai observat? (ea mă privește ascuțindu-și ochii, trece repede peste tonul meu bășcălios, înghițindu-l ca pe ceva material) La voi acolo, zice, condeiul e de uz comun? Pixul, adică, scrie cu el ăla care pune primul mâna? Și asta e bună. Pe amândouă fețele nuanța pastei, un negru violaceu destul de greu de găsit, e aceeași. Mi se întâmpla, în focul unei ocupații când trebuia să trec de la scrisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mâna? Și asta e bună. Pe amândouă fețele nuanța pastei, un negru violaceu destul de greu de găsit, e aceeași. Mi se întâmpla, în focul unei ocupații când trebuia să trec de la scrisul în computer „la pedale“, să nu-mi găsesc pixul, și atunci chiar exploda în mine sentimentul micii posesii (al micului posedat, vorba lui nea Vlad). Domnu’ Vlad, eu îmi pierd o grămadă de idei căutând un pix, mai bine mă duc să-mi iau unul! Păi de ce nu spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să trec de la scrisul în computer „la pedale“, să nu-mi găsesc pixul, și atunci chiar exploda în mine sentimentul micii posesii (al micului posedat, vorba lui nea Vlad). Domnu’ Vlad, eu îmi pierd o grămadă de idei căutând un pix, mai bine mă duc să-mi iau unul! Păi de ce nu spui așa, Tudorică, că tu vrei să iei o pauză! zâmbea bătrânește bossul. Afară, la afumătoare, țin sfat șoferii. Zi, Tudorică, te scot undeva? întreabă unul din ei, văzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
tu vrei să iei o pauză! zâmbea bătrânește bossul. Afară, la afumătoare, țin sfat șoferii. Zi, Tudorică, te scot undeva? întreabă unul din ei, văzând cum îmi îmbrac haina din mers. Nu-nu, trebuie să mă duc să-mi iau un pix, rostesc printre dinți; unde mai pui că în parcul Politehnicii nici n-aveam unde să găsesc, va trebui să ies în șosea, vreun sfert de oră numai bun pentru liniștirea nervilor... Păi (strigă băiatul pe geam după mine), mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
televiziune și... Stați mult în oraș? Am tren după-amiază. Păi nu pot așa, tată, dă-mi tu un telefon și-ți spun tot ce vrei, bine? Îmi aruncă pe masa jegoasă cartea de vizită cu numărul de telefon completat cu pixul și demarează în Matizul roșu, de o culoare prea stridentă pentru orașul care pare tot timpul prăfuit.) Cu siguranță, domnul V. poate să mă înțeleagă cel mai bine, atunci când se scoală obosit de computer, trece la masa de scris, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Cu siguranță, domnul V. poate să mă înțeleagă cel mai bine, atunci când se scoală obosit de computer, trece la masa de scris, unde în graba mare nu găsește instrumentul. Măi Tudorică, face cu o mâhnire jucată, chiar așa, ziua și pixul - ce pixu’ meu facem aicea? Pe dosurile de hârtie, pornirea era de a scrie cât mai mărunt, pentru a nu trebui să-mi stăvilesc prea repede fluxul atunci când suprafața A4 se umplea de rândurile mele dezordonate, mai întâi de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să aflu nimic. Spre după-amiază, se întorcea ca să adoarmă în clasica poziție a fetusului, cu burta pe Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, o ediție populară cumpărată de la ambulanții care sprijineau zidul Universității. Pe cartea ieftină ea începuse să sublinieze cu pixul pagini întregi, fascinată de tezele anti-egalitariste. Seara la șase, o găsesc acasă doar pe mama, robotind în bucătărie, în pantaloni flaușați, colțuni de lână țărănească, bluză neagră pe gât, păruită bine de mâțe. Robotește ca să nu înghețe. În octombrie e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
blocat pe un singur post, mama trebuie să fi simțit că, paralel cu serialul ei, eu concepeam un scenariu personal, la care lucrez luându-mi munca mai în serios decât orice ocupație de peste zi, fără să mai pivotez între degete pixul redus între timp doar la rezervă, după ce i-am zdrobit cu dinții, într-o clipă de neinspirație, corpul de plastic. (Jacobina iese din baia roz, frisonată de apa care în fiecare dimineață curge pe trupul ei de la douăzeci de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
broderie fragilă pe marginea rândurilor din față, ținute la o distanță nesănătoasă de ochi, uitând de munca de traducător. Așa, ce comod e să dai totul pe prostie, se îmbufna Zina când ajungeam la partea asta. Atunci aruncam cât colo pixul zdrențuit, o înghesuiam în perete, o ciufuleam nițel, îi băteam hainele sexy, negre, într-un fel de hârjoană de căței. În nopțile când rămâneam cu ea la taifasuri lungi în bucătărie, cu focul stins, pe urmă în camera ei dispusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
că o femeie brunetă, cu ochelari de baga, vine din când în când la ușa cabinei noastre și ascultă. Așa, spune Erin, când termin ce am de spus. Păi, aveți niște idei foarte interesante aici... Își lovește dinții ușor cu pixul. Mă gândesc... că avem o jachetă cambrată foarte drăguță de la Moschino, cu trandafiri pe guler... — O știu! zic încântată. Și eu mă gândeam la ea! — Pe care s‑o combinăm cu... o fustă nouă din colecția Barney’s... — Cea neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
făcut toate greșelile posibile, spune Clare Edwards din ecran. Ai auzit vreodată de depozite bancare? Cât despre reipotecarea casei, ca să‑ți iei o barcă... Nu, nu știu când se întoarce, spune Suze. Vreți să‑i lăsați un mesaj? Ia un pix și începe să scrie. OK... bine... da. Da. Am să‑i spun. Mersi. — Deci, zic în clipa în care ea lasă telefonul jos, cine era? Și, știu că e o prostie, dar, când mă uit la ea, nu‑mi pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
lor de reculegere provizorie și nemișcètoare înspre noul loc de joacè din mijlocul camerei, Tresèrind, când, printre jucèriile lui, întrezèresc vechea cutie de șah a lui Vlad, o primise de la tatèl lui în clasa a șasea, isi scrisese numele cu pix, în interiorul cutiei, copilul o ridicè cu amândouè mânuțele și o aduce în mijlocul camerei, pe covor, o așazè jos, la baza edificiului, apoi, se întoarce sè aducè altceva din colțul cu jucèrii, eu deschid emoționat cutia de șah, înèuntru, au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
plângi, mamă? * — ...Așadar, ceea ce la Început m-a emoționat și pe urmă m-a amuzat, am Început să o simt ca pe o corvoadă. Mă exaspera și când Îi vedeam scormonindu-și buzunarele după o bucățică de hârtie, după un pix cu mina uscată sau Întorcându-și pe dos bietele poșete Îndelung purtate, ca să găsească ceva pe care să noteze numărul de telefon, ca să mi-l dea. Acolo, cărțile de vizită sunt o ciudățenie. Iar la un moment dat, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aici că aveți ovare polichistice. Așa e? Femeia a dat din cap. Da. Știu asta pentru c-am fost nevoită să-mi fac niște investigații când aveam optsprezece ani... pentru că aveam ciclul foarte neregulat. —Îmmmm, a bolborosit bărbatul sugând capătul pixului. Păi, puteți să rămâneți gravidă și cu ovare polichistice, dar, de vreme ce aveți dificultăți, sunt mari șanse ca tocmai ele să fie de vină. Și există vreo soluție? Alison era disperată să afle. —Să nu ne grăbim, doamnă Rossi, a dojenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dulcețuri de toate neamurile și tot felul de biscuiți și napolitane, ciocolate și bomboane în ambalaje multicolore, nemaiântâlnite pe aici, baxuri de sucuri și fructe exotice, jucării și jocuri pentru copii de toate vârstele, caiete, cărți, truse de creioane și pixuri, pensule și tuburi de vopsele pentru pictură, mingi, rachete de tenis, biciclete, combine muzicale, calculatoare, televizoare, aparate video, casete cu filme și camere video și câte și mai câte. Și cei din schimbul de noapte veniseră să pună umărul, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Extrase apoi dintre file două bancnote de o sută de dolari și i le întinse Mirelei. Să ai cu ce să te descurci până om rezolva-o, și iar răsfoi agenda, până dădu de un calendar pe care socoti cu pixul, da, am să te caut eu, să zicem, peste vreo două luni. Pe întâi martie, da, pică într-o miercuri. Dacă intervine ceva între timp, dai telefon și-mi lași mesaj la secretară. Ține aici. Îi dădu o carte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
peste geanta diplomat pe care o ținea pe genunchi în chip de masă, pe care lucra în timp ce aștepta. Să nu piardă timpul, timpul costă... Răsfoia agenda pe măsuța ei improvizată, cu țigara înfiptă-n țigaret între degetele mâinii stângi și pixul între degetele dreptei: biciul și furca, deh, niște unelte pe care le mânuia cu dexteritate și eficiență, mda, s-a luat cu altele, dar de fapt venise cu niște treburi precise. Avea nevoie de niște acte... — Buletinul tău și certificatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
un colț, cu un carnet În poală. Dacă tot avea de gând să facă pe secretara, trebuia să-și Îndeplinească misiunea cum se cuvenea: să-și țină picioarele Încrucișate elegant și să cocoațe carnetul pe genunchiul Îmbrăcat În pantaloni gri. Pixul plutea pe suprafața hârtiei, În aparență aproape fără să-o atingă. Nu părea pus În Încurcătură de rapiditatea cu care vorbeam. Mi-am spus că ar trebui să fac pauze de respirație măcar Între propoziții. Asta mă va calma. Dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mare risc la urma urmei, familia noastră nu era chiar atât de neprihănită cum fusese înfățișată în scrisoare. Eram chiaburi, deci dușmani de clasă. Acele cuvinte, dușmani de clasă, i-au speriat pe bărbați și i-au făcut să împingă pixurile cât mai departe de ei, se duseseră pe apa sâmbetei familiaritatea și laudele, iar după ce s-au mai liniștit puțin, au încropit ei o scrisoare, însă una care nu mi-a fost de nici un folos.” „Ce era un dușman de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]