5,484 matches
-
la sănătate" (weblog.ro). Evident, sensul cuvîntului este de obicei mai atenuat atunci cînd vorbitorul se referă la sine, și mult mai negativ cînd se aplică altora. De fapt, contextual, se poate referi la stări destul de variate: la crize de plîns și stări de agitație infantilă - "Copiii noștri au personalitate, iar pentru că le ies dinții sunt isterici și nevricoși! Elise a ei la fel face, se crizează, iar medicul ei i-a spus că de la dinți" (desprecopii.com) -, dar și la
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
sicriu o casetă video cu telenovela respectivă și un videoplayer, iar în cavoul de marmură furată de la Rușchița, o masă, și un scaun... - ...Las'să mai vadă și ea din când în când, sărmana, a zis bunica printre hohote de plâns, că tare i-au mai plăcut telenovelele... Da, așa e. De-aceea, mă gândeam să scriu, în memoria ei... Și voi începe cu o posibilă propunere de decor... Deci: e o seară de ianuarie semănând a ajun de Bobotează. În
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
oameni fragili, ale căror temeri i-au permis să prospere. Are, acum, nevoie să-și înghită propria-i slăbiciune, să-și scormonească iluziile dintre care teatrul ambulant din Lindenfeld nu e, nici pe departe, cea mai mare. Doar că, asemeni plînsului ritualic la care ,fericitul" fugar se dedă la intervale fixe, învecinarea cu o scenă care e, pentru cîteva zile, chiar casa lor, îi face pe oameni să caute. Să vrea să mărturisească. În povestea mare stau, ca niște broscuțe de
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
Absurdul Morții este învierea viilor. 2450. Absurdul Vieții constă în mântuirea de păcatul Existenței. 2451. Absurdul Existenței este limita de unde începe cunoașterea Iluziei Vieții. 2452. Absurdul Destinului este împlinirea lui prin necunoașterea Morții. 2453. Absurdul purității unei lacrimi constă în plâns. 2454. Absurdul speranței constă în găsirea propriului său orizont. 2455. Absurdul milei este de a crede în mântuire. 2456. Absurdul liniștii constă în strigătul singurătății din tine. 2457. Absurdul creației este Lumea născută pentru a muri. 2458. Absurdul frumuseții este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
noastre./ Dar altele..." (Confesiuni recuperate). Sau: "zăpada arde sub numere/ se aud cascade ascetice" (La pîndă în perfecțiune). Sau: "plînge zarea cu spirale/ durdulie ca matale" (Vai și ierburi). Sau: " Abstracțiunea îl îngînă/ Figuri de pure geometrii/ Pe marmura cu plîns de lînă/ Cu romburi clare ciclamii" (Din zări hitite). Delirul poartă nostalgii pitagoreice: "apoi auzeam valurile potopului bătînd în ferestre/ și căpușele timpului brăzdau deșertul/ se întrupau în numere sacre" (Confesiuni recuperate). Vocația poetului ar fi de ordin geometric: Pe
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
lui Rilke). Dimineața citise pentru prima oară Poemul Sfârșitului și, aflat încă sub covârșitoarea lui impresie, primise apoi de la tatăl său scrisoarea cu post scriptum-ul referitor la Rilke: ,al doilea șoc al zilei", care l-a făcut să izbucnească în plâns. , Nu m-ar fi uluit mai mult dacă mi s-ar fi spus că sunt citit în ceruri." ,Pentru prima oară în viață mi-a trecut prin minte că sunteți om și că v-aș putea scrie despre rolul neomenesc
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
liber Fără opreliști... Luciul acestei lumi Rece Nu mă atrăsese niciodată Iar acum, nevoită Rătăceam printre oglinzi, Ciobul din inimă Modela realitatea Și fiecare lucru devenea opusul său. Cautam binele Și nu-l găseam În fulgerul imaginilor, Ruga sfinților Și plânsul Le ascundeam În mine Căci metalul oglinzilor Voia să le curme Într-un hohot de râs... ... Când Începuse visul? Nu mai știam Așa cum nu mai știam Nici clipa cand Începuse Să alunece În realitate. Rătăcesc dar prin lumea oglinzilor căutand
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
EROARE de educație! Când, În preistorie, bărbații trebuiau să Înfrunte animalele la vânătoare sau, mai târziu, dușmanii În războaie aveau nevoie, În mod justificat, de un nivel ridicat de agresivitate. Sunt anumite fenomene fiziologice care fac ca emoțiile neeliminate prin plâns să mențină În bărbat un nivel ridicat de agresivitate. Până și În ziua de azi, când condițiile sociale s-au schimbat, băieții sunt Împiedicați să plângă. “Ești bărbat, n-ai voie să plângi!” „E rușine!” Mare eroare . Presiunea emoțională crește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
sigur încotro se duce...” (Vitalul tablou) În Visările serii, surprindem o viziune sinuos-halucinantă, aflată la granița dintre lucid și oniric, concretul și abstractul înfrățindu-se într-o suferință generală, astfel încât imaginarul: „râul vuiește”, „luna țipă”, „dinspre orizont ... strigăt de sirene”, „plânsul văilor”, „lumea se vaită de mult nenoroc...” formează o gradație ascensională, de tip climax. Dacă în primele versificări din acest recent ciclu, tonalitățile liricului sunt grave, de o sobrietate profund sensibilă, accentuând o stare de melancolie, cu învăluiri aureolate de
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
de cais,/ nu înflori mai devreme,/ nu lăsa albul zăpezii să te cheme./ Omătul e floarea unui alt copac/ pe ale cărui crengi,/ mugur de cais, să nu te dezlegi./ Lasă vîntului calea muntelui,/ lasă soarelui calea laptelui/ și streșinilor plînsul caselor./ Altfel, floare de cais, miezul tău dulce/ ca lemnul de cruce,/ ca lustrul de ape,/ nu se va mai coace./ Mielule-copile,/ nu-ți lăsa din zile/ celor ce nu știu/ că vei mai fi viu,/ celor ce-au uitat
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
sirenă privește primul psalm de cobalt! și mi-am plecat capul, apusul de soare a trecut pe o pagină nevăzuta... mirosea a iertare, colțul de sens se oprise într-un triunghi de frunze moarte, si strigam doar cu hohot de plâns, buzele aveau accent de râs regăsit! toamnă semăna cu o febră de dor, ne intrase în minte, răscolind erotic... finețea sărutului liber, joia din os, tremurând până la tâmpla, îmbrățișarea rămasă pe alb, descoperind paralele în sânge, cu argint de tristețe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
unui prieten, care știa tot ce se putea ști despre tatăl meu aflat în închisoare, dar care îmi povestise despre el însuși că nu-și cunoaște tatăl, că este copil din flori. Îmi amintesc cum nu mă puteam opri din plâns, durerea dispariției Tatei amestecându-se cu acea aproape fantastică povestire care-mi spunea că tata era mândru de mine, dar care, în același timp, îmi descoperea nesinceritatea - care mă rănea ca o trădare - a unui coleg pe care îl credeam
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
Fostul fotbalist și-a condus părintele pe ultimul drum. Gică Popescu a fost eliberat joi din închisoare pentru a merge la înmormântarea tatălui său. Aflat la căpătâiul celui care i-a dat viața, fostul fotbalist nu s-a oprit din plâns, iar durerea i se putea citi pe față. El a fost filmat în timp ce își ținea mama în brațe. Constantin Popescu, tatăl lui Gică Popescu a murit în urma unui infarct, în noapte de luni spre marți, în jurul orei 1:00. El
Gică Popescu, împietrit de durere la mormântul tatălui său-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30870_a_32195]
-
Marcu, pe Umberto Cianciolo, pe Anita Belciugățeanu, dar dragostea pentru italiană i-o trezește primul un profesor cu sclipiri de geniu G. Călinescu. Erau vremuri de război, erau unele minți strălucite care se rătăciseră, Rebeliunea, decretele antonesciene, alarmele aeriene, mizerie, plîns, sânge. Directorul Institutului decide ca tânărul student de la Litere, Mircea Popescu, merită o bursă la Roma, să continue acolo anii 3 și 4. Profesorul Al. Marcu îl formase practic pe studentul lui din primii ani de la Litere, student care scrie
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
sfîrșitul orei, răsună într-o atmosferă de disperare generală. După ora de religie, tocilarul Murzik citi rugăciunea „Mulțumim Ție, Atoatefă cătorule” suspinînd de atîta durere. După ore, Savițki, care nu o scosese nicicum la capăt cu Pîhteev-Kakuev, doborît de atîta plîns, se duse să-l caute pe Ippolit, dar acesta nu era de găsit nicăieri. A doua zi, Savițki a fost eliminat din gimnaziu. Pîhteev-Kakuev a primit trei la purtare, cu avertisment, și i-au fost chemați părinții la școală. Tatăl
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
Anca Murgoci Rudele oamenilor dați dispăruți odată cu avionul Boeing 777 care aparținea companiei Malaysia Airlines sunt în stare de șoc. Nu își pot reveni din plâns și speră într-o minune care să le aducă persoanele dragi acasă. Printre cei 239 de oameni dați dispăruți se numără ingineri, un artist, dar și oameni care călătoreau în interes de serviciu. Iată poveștile unora dintre ei! Ju Kun
Lacrimi și durere. Cine erau pasagerii din avionul care este de negăsit by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41759_a_43084]
-
copiilor. - Poți chiar să te joci în nisip, spuse Hoshie și, curioasă, strânse puțin nisip în mână, dar Suzuko se lăsă în genunchi în mica groapă cu nisip, plângând. - E groaznic, groaznic! E prea de tot! - Nu-i nimic de plâns, spuse Hoshie, strângând din buze și încleștându-și pumnii. E o adevărată plăcere. Nu-i așa că-i interesant? Disperat, Takeuchi se duse la biroul de informații. - Știți cumva dacă Nanjo, din cabina cu numărul 185, a coborât deja de pe vapor
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
volumului Plumb, de George Bacovia: „Simbolist. Citadin. Teritorii sufletești obscure, Incertul. Vagul. Nevroza. Maladiva acuitate a simțurilor. Descompunerea materiei organice. Catastrofa. Sinistrul. Tenebrosul. Negrul. De cimitir. Cavoul. Plumbul. Cadavrul. Singurătatea. Pustiul. Obsesivul. Apăsătorul. Monotonul. Zadarnicul. Teama. Ploaia. Lumea în dezagregare. Plânsul. Dezolantul. Depresia. Disperarea. Mania. Izolarea. Imposibila întoarcere. «O, țară tristă. Plină de humor!» Brrr!”. Astfel, fiecărei cărți fundamentale îi este luat scheletul și supus unei analize dezinvolte, operate cu instrumentele criticului și celui care bate mingea la colțul străzii în
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
pieritoare/ și-o clipă de ambră chihlimbar adormit în care-și așteaptă sărutul cel care știe că flacăra este de nelocuit * moarte după moarte și scris după scris stau în suflet cu lira și în mână cu aburul - demiurgie a plânsului lângă plâns demiurgic apă care trece și piatră povești lângă gură străină mijire de zori și tăcere sfioasă - nimicuri, idei trupul pornit pe drumul cucutei lângă tot ceea ce nu voi mai fi niciodată * piele de șarpe neștiutoare de pielea de
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
o clipă de ambră chihlimbar adormit în care-și așteaptă sărutul cel care știe că flacăra este de nelocuit * moarte după moarte și scris după scris stau în suflet cu lira și în mână cu aburul - demiurgie a plânsului lângă plâns demiurgic apă care trece și piatră povești lângă gură străină mijire de zori și tăcere sfioasă - nimicuri, idei trupul pornit pe drumul cucutei lângă tot ceea ce nu voi mai fi niciodată * piele de șarpe neștiutoare de pielea de șarpe care
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
fără de moarte în trupul acesta de uitare și dragoste în care mă deprind să fiu trecător * desigur, iluzie bucurie-a nebunului la schimbarea domniilor desigur, doar amânare dar ce ușor era mortul, dragoste, în coconul tău de mătase * demiurgie a plânsului/ plânge un ochi începutul și altul sfârșitul - patima/ și cântecul patimei timpul/ de primit și de dat apă răbdătoare care sapă după apa sa nencepută.// străinule, tu plâns fântânar * până la un punct e poate ca pe drumul damascului crezi și
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
un veșted penitent, în caverna nopții albe hărăzit să mă sufoc. A plecat privighetoarea, panaceul meu de tril! Și-am rămas, fără de dânsa, mai suspect ca un intrus; Mai pocit de solitudini, mai năuc, mai inutil; Mai cu toance-n plâns de dorul feei care mi s-a dus. Se balanseazî lumea pe-o osie nîucî Se balansează lumea pe-o osie năucă Și landul isihiei necât ni se arată, Părând că ne pândește o bolgie șireată în care orice frunză
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
duce la Efrata, unde a fost îngropată Rahila, acolo este stâlpul de piatră ridicat de Iacov. Nașterea lui Solomon " Și a mângâiat David pe Batșeba, femeia sa." II Regi 12, 24 încă e vreme de post, încă e vreme de plâns, încă e vreme de nesomn; copilul Batșebei e bolnav. S-a mâniat Domnul căci David a nesocotit cuvântul Său și a luat soție folosind sabia. încă e vreme de post, încă e vreme de plâns, încă e vreme de nesomn
Monica Patriche by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/10481_a_11806]
-
post, încă e vreme de plâns, încă e vreme de nesomn; copilul Batșebei e bolnav. S-a mâniat Domnul căci David a nesocotit cuvântul Său și a luat soție folosind sabia. încă e vreme de post, încă e vreme de plâns, încă e vreme de nesomn; copilul Batșebei e bolnav. O, câtă dragoste! Dar și câtă vinovăție. O lume întreagă e pe moarte, o lume care n-a dat în pârg. Fructele dragostei au putrezit necoapte. Sângele înverșunat în iubire - sângele
Monica Patriche by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/10481_a_11806]
-
moarte, o lume care n-a dat în pârg. Fructele dragostei au putrezit necoapte. Sângele înverșunat în iubire - sângele vărsat prin ucidere. Noaptea a tăiat cu sabia întunericului scâncetele de copil. încă e vreme de post, încă e vreme de plâns, încă e vreme de nesomn; O lume întreagă a murit într-un zâmbet de copil. Ai văzut soarele răsfrânt pe fața lui și acum umbrele îl țin în brațe. Plângi și află gustul lacrimilor pruncului. Plângi și află gustul durerii
Monica Patriche by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/10481_a_11806]