KorAP: Find »[drukola/base=plagă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...159 >

3,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

două modalități de vindecare: vindecarea per primam care are loc într-o plagă cu marginile regulate, avivate spontan sau prin puncte de sutură, astfel încât între acestea să nu rămână spații. Cicatricea astfel formată este liniară. vindecarea per secundam survine în plăgile neregulate, contuze, cu margini îndepărtate, de obicei după o perioadă de supurație. Pierderea de substanță este acoperită cu un țesut de granulație ce provine din fundul și marginile plăgii, iar breșa cutanată este acoperită de un epiteliu subțire ce proliferează

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
spații. Cicatricea astfel formată este liniară. vindecarea per secundam survine în plăgile neregulate, contuze, cu margini îndepărtate, de obicei după o perioadă de supurație. Pierderea de substanță este acoperită cu un țesut de granulație ce provine din fundul și marginile plăgii, iar breșa cutanată este acoperită de un epiteliu subțire ce proliferează din marginile plăgii. Cicatricea care se formează este neregulată. Rapiditatea și amploarea acestui proces de vindecare sunt strâns legate de întinderea și profunzimea plăgii : în plăgile superficiale, cum sunt

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cu margini îndepărtate, de obicei după o perioadă de supurație. Pierderea de substanță este acoperită cu un țesut de granulație ce provine din fundul și marginile plăgii, iar breșa cutanată este acoperită de un epiteliu subțire ce proliferează din marginile plăgii. Cicatricea care se formează este neregulată. Rapiditatea și amploarea acestui proces de vindecare sunt strâns legate de întinderea și profunzimea plăgii : în plăgile superficiale, cum sunt excoriațiile, cicatrizarea are loc prin proliferarea celulelor bazale sau ale stratului corneean și granular

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
provine din fundul și marginile plăgii, iar breșa cutanată este acoperită de un epiteliu subțire ce proliferează din marginile plăgii. Cicatricea care se formează este neregulată. Rapiditatea și amploarea acestui proces de vindecare sunt strâns legate de întinderea și profunzimea plăgii : în plăgile superficiale, cum sunt excoriațiile, cicatrizarea are loc prin proliferarea celulelor bazale sau ale stratului corneean și granular al epidermului. în plăgile profunde fenomenele sunt mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fundul și marginile plăgii, iar breșa cutanată este acoperită de un epiteliu subțire ce proliferează din marginile plăgii. Cicatricea care se formează este neregulată. Rapiditatea și amploarea acestui proces de vindecare sunt strâns legate de întinderea și profunzimea plăgii : în plăgile superficiale, cum sunt excoriațiile, cicatrizarea are loc prin proliferarea celulelor bazale sau ale stratului corneean și granular al epidermului. în plăgile profunde fenomenele sunt mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună și umple

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
formează este neregulată. Rapiditatea și amploarea acestui proces de vindecare sunt strâns legate de întinderea și profunzimea plăgii : în plăgile superficiale, cum sunt excoriațiile, cicatrizarea are loc prin proliferarea celulelor bazale sau ale stratului corneean și granular al epidermului. în plăgile profunde fenomenele sunt mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună și umple cavitatea, formând cheagul, și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă care unește cele 2 margini ale plăgii constituind un strat

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
al epidermului. în plăgile profunde fenomenele sunt mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună și umple cavitatea, formând cheagul, și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă care unește cele 2 margini ale plăgii constituind un strat protector împotriva contaminării bacteriene. Dacă după 8-10 zile această crustă se ridică, se remarcă o proliferare epitelială și o micșorare evidentă a plăgii printr-un fenomen de retracție. 12.3.3.2. Fazele vindecării Acestea au fost

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă care unește cele 2 margini ale plăgii constituind un strat protector împotriva contaminării bacteriene. Dacă după 8-10 zile această crustă se ridică, se remarcă o proliferare epitelială și o micșorare evidentă a plăgii printr-un fenomen de retracție. 12.3.3.2. Fazele vindecării Acestea au fost amănunțit studiate: anatomic, histologic și biochimic. S-a constatat că în primele câteva zile nu există activitate intensă în plagă, fenomenele debutând după o perioadă de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
epitelială și o micșorare evidentă a plăgii printr-un fenomen de retracție. 12.3.3.2. Fazele vindecării Acestea au fost amănunțit studiate: anatomic, histologic și biochimic. S-a constatat că în primele câteva zile nu există activitate intensă în plagă, fenomenele debutând după o perioadă de așteptare numită „the lag phase” (4-5 zile). Se instalează o activitate intensă enzimatică și leucocitoză care produce autoliza țesuturilor devitalizate. Hemoragia este oprită, fibrina din sânge și ser se depozitează în plagă. Cel mai

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
intensă în plagă, fenomenele debutând după o perioadă de așteptare numită „the lag phase” (4-5 zile). Se instalează o activitate intensă enzimatică și leucocitoză care produce autoliza țesuturilor devitalizate. Hemoragia este oprită, fibrina din sânge și ser se depozitează în plagă. Cel mai bun termen aplicat acestei etape este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină din plagă constituie elementul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
depozitează în plagă. Cel mai bun termen aplicat acestei etape este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină din plagă constituie elementul esențial constituind faza proliferativă și care în plăgile cu cicatrizare secundară se recunoaște sub aspectul țesutului de granulație. După o perioadă variabilă de timp, activitatea proliferativă în plagă scade progresiv, are loc un proces de retracție, cu apariția

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină din plagă constituie elementul esențial constituind faza proliferativă și care în plăgile cu cicatrizare secundară se recunoaște sub aspectul țesutului de granulație. După o perioadă variabilă de timp, activitatea proliferativă în plagă scade progresiv, are loc un proces de retracție, cu apariția unui țesut de rezistență care crește progresiv. În fine, se

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină din plagă constituie elementul esențial constituind faza proliferativă și care în plăgile cu cicatrizare secundară se recunoaște sub aspectul țesutului de granulație. După o perioadă variabilă de timp, activitatea proliferativă în plagă scade progresiv, are loc un proces de retracție, cu apariția unui țesut de rezistență care crește progresiv. În fine, se instalează faza a 3-a de maturație sau diferențiere care durează câteva luni. Pe durata fazei de proliferare un nou

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
loc un proces de retracție, cu apariția unui țesut de rezistență care crește progresiv. În fine, se instalează faza a 3-a de maturație sau diferențiere care durează câteva luni. Pe durata fazei de proliferare un nou țesut apare în plagă care va înlocui pierderea de substanță cu formarea țesutului de legătură. Fibroblastele reprezintă celulele, cheia, la sintetizarea colagenului și a substanței de legătură intercelulară. Cercetările lui Dunphy au atras atenția asupra importanței substanței fundamentale și colagenului în procesul de vindecare

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
va înlocui pierderea de substanță cu formarea țesutului de legătură. Fibroblastele reprezintă celulele, cheia, la sintetizarea colagenului și a substanței de legătură intercelulară. Cercetările lui Dunphy au atras atenția asupra importanței substanței fundamentale și colagenului în procesul de vindecare a plăgilor care se desfășoară în două etape: etapa productivă (de substrat) care începe după accident și durează aproximativ 5 zile, timp în care sunt elaborate mucopolizaharidele și proteinele solubile , precursori ai colagenului; etapa colagenică care durează până la terminarea procesului de vindecare

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
proces este influențat negativ de carențele vitaminice și proteice, ce se traduc prin tulburări de cicatrizare. Studiul precizează că forța normală de rezistență la tensiune se datorește colagenului și nu multiplicării fibroblaștilor. Observațiile clinice au constatat că, uneori, în cazul plăgilor dehiscente resuturarea atrage după sine o vindecare excelentă. Douglas, în monografia „Vindecarea plăgilor” arată că o incizie făcută în vecinătatea alteia se vindecă mai repede și devine mai rezistentă la tensiune. Explicația acestui fenomen ar fi determinată de prezența unui

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
tulburări de cicatrizare. Studiul precizează că forța normală de rezistență la tensiune se datorește colagenului și nu multiplicării fibroblaștilor. Observațiile clinice au constatat că, uneori, în cazul plăgilor dehiscente resuturarea atrage după sine o vindecare excelentă. Douglas, în monografia „Vindecarea plăgilor” arată că o incizie făcută în vecinătatea alteia se vindecă mai repede și devine mai rezistentă la tensiune. Explicația acestui fenomen ar fi determinată de prezența unui factor care stimulează procesele de reparare în interiorul și în jurul plăgii, astfel că noua

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
în monografia „Vindecarea plăgilor” arată că o incizie făcută în vecinătatea alteia se vindecă mai repede și devine mai rezistentă la tensiune. Explicația acestui fenomen ar fi determinată de prezența unui factor care stimulează procesele de reparare în interiorul și în jurul plăgii, astfel că noua incizie este un stimul. 12.3.4. FIZIOPATOLOGIA PLAGILOR Manifestările fiziopatologice ale plăgilor sunt asemănătoare tuturor traumatismelor în general, dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și devine mai rezistentă la tensiune. Explicația acestui fenomen ar fi determinată de prezența unui factor care stimulează procesele de reparare în interiorul și în jurul plăgii, astfel că noua incizie este un stimul. 12.3.4. FIZIOPATOLOGIA PLAGILOR Manifestările fiziopatologice ale plăgilor sunt asemănătoare tuturor traumatismelor în general, dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de pericolul infecției. Tulburările fiziopatologice sunt cu atât mai ample cu cât sunt interesate organe importante ale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
traumatismelor în general, dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de pericolul infecției. Tulburările fiziopatologice sunt cu atât mai ample cu cât sunt interesate organe importante ale regiunii afectate. Pentru plăgile penetrante ale cavităților (cerebrale, toracice, abdominale etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cerebrale, toracice, abdominale etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise ale părților moi epicraniene fenomenele sunt dominate de hemoragie; în funcție de durata

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise ale părților moi epicraniene fenomenele sunt dominate de hemoragie; în funcție de durata și importanța acesteia pot apare alte modificări patologice. În plăgile penetrante, când

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise ale părților moi epicraniene fenomenele sunt dominate de hemoragie; în funcție de durata și importanța acesteia pot apare alte modificări patologice. În plăgile penetrante, când sunt lezate structuri nervoase, vor apare tulburări legate în mod direct de importanța centrilor nervoși interesați: tulburări neurologice, circulatorii, hematoame, care explică modificările stării de conștiență (semne de suferință a trunchiului cerebral). b. Plăgile gâtului (mai rare); gravitatea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
alte modificări patologice. În plăgile penetrante, când sunt lezate structuri nervoase, vor apare tulburări legate în mod direct de importanța centrilor nervoși interesați: tulburări neurologice, circulatorii, hematoame, care explică modificările stării de conștiență (semne de suferință a trunchiului cerebral). b. Plăgile gâtului (mai rare); gravitatea lor rezidă din profunzimea și importanța organelor secționate (nervi, vase, esofag, trahee, etc.), iar tulburările ce apar depind de tipul leziunilor viscerale (dominate de plăgile arteriale) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragie masivă însoțită de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]