3,039 matches
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > NIȚĂ ALU" DÂRĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Niță alu' Dâră Foșnete-n mâlc prin luminișuri călăuzind poteci ce hașurează-n zori plaiul încă iernat al Măgurei dinspre miază-noapte de Rucăr. Țărani dovedind în nevoiașe lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
făcut viața ușoară, Ne-a fost ca o surioară. Și cum timpul curge iute Către stele nevăzute, Pe la început de vară, Într-o zi, mai înspre seară, Cam peste vreo două luni, Printre munții cei străbuni, Colo-n Giumalău, pe plai, Apăru un mic alai. Sus Călina lung privește Și în grabă se gătește, Iar când se așază-n prag Vede al Moldovei steag Dus cu cinste de-un arcaș. „Vai de mine, mira-m-aș Ca alaiul să nu fie
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Când aici am poposit; Cum, aduși de cântul tău, Sfătuiți de Dumnezeu, Aici, în apus de soare, Ne-am oprit la vânătoare? - Da, răspunde ea sfioasă, Și-l privește bucuroasă. - De aceea-ți dăruiesc Și îți dau și act domnesc, Plaiurile peste care Îți lași cântecul să zboare, Tu și neamurile tale Fiți stăpâni pe astă vale, Și pe munții cu izvoare, Și codrii cu căprioare! Așa-ncât, astă moșie V-o dau vouă pe vecie, Dar să vă-nchinați mereu Mulțumind
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
ce vrei. Sau: Fii om și fă ce vrei. Dar nu poate să spună, așa cum a spus H. R. Patapievici despre România, citez: „Privit prin raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radioagrafia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”, am închiat citatul.(din cartea de eseuri „Politice”, Ed. Humanitas, București, 1996). Sau, tot H.R.P, să spună despre Mihai Eminescu că este
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
Patapievici în cartea sa „Politice” a fost în stare să afirme despre România - țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis - că: „Privit prin raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radioagrafia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării” - acesta nu mai poate fi considerat om întreg la mine și la trup, ci doar o creatură monstruoasă, o bestie triumfătoare care nu
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ODĂ LUI BUREBISTA Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Burebista Cel dintâi și mai mare, tu, rege, Ai făcut plaiul sfânt să se-nchege, Ai zidit temelii de granit Pentru neamul tău falnic ivit. Ai purtat glas de lup peste zări, De la ape, la munte, la mări, Sub un sceptru de legi i-ai adus Ascultându-te, toți s-au
ODĂ LUI BUREBISTA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360664_a_361993]
-
țara noastră o stare de revoltă în rândurile tineretului universitar. În anul în care m-am născut, rușii aveau o vechime de vreo patru ani de când extrăgeau cel mai bun uraniu din lume la vremea aceea, din minele de la Băița Plai, proces care a durat cam până în l960. România, deși fost a patra țara în ce privește pierderile de militari pe care le-a avut în cel de al doilea război mondial, a fost catalogată țară învinsă, numai bună de jefuit. Jefuită de
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
mergeam pe uliță, împiedicându-mă uneori de pietre. Au fost poate cea mai mare bucurie din viața mea... După apariția poeziilor în revista „Pagini de ucenicie”, un titlu superb, pe care epigonii lui Martinov Milan l-au stricat cu denumirea „Plai românesc”, ca și cum ținutul Beiușului n-ar fi fost un plai românesc (par excellence! Sic!). După „succes”, fetele de la cenaclu au sărit pe mine. La figurat, bineînțeles. „Ești demodat Pașcule, nu se mai scrie așa... Acum se scrie vers alb, vers
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
poate cea mai mare bucurie din viața mea... După apariția poeziilor în revista „Pagini de ucenicie”, un titlu superb, pe care epigonii lui Martinov Milan l-au stricat cu denumirea „Plai românesc”, ca și cum ținutul Beiușului n-ar fi fost un plai românesc (par excellence! Sic!). După „succes”, fetele de la cenaclu au sărit pe mine. La figurat, bineînțeles. „Ești demodat Pașcule, nu se mai scrie așa... Acum se scrie vers alb, vers modern, caută să-ți schimbi stilul...” Eu scriam și în
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamnă "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele formațiuni statale românești feudale, voievodatul ce se întindea în Banat între
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
ești trecut, si așteptare ești Plămădita din supunere și nesupunere Din tărie și răbdare, bogată Că o păzitoare investita de zeu, neînfricata Străbați în febra pașilor armonii carpatine Și te înalți că o statuie în fața grindinii și ploilor Stăpâna a plaiului, sclava bucuriei zorilor Ești născătoare a vitejilor adevărați Tu, care nu ești o legendă, ori fiica de împărați Ci o femeie vie, treaza, simpla din Carpați *** Cât despre grâi, măi grăitoare decât orice argumentație mi se pare poezia lui George
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de cuvânt al administrației din Belgorod, a declarat că sărbătoarea Sfântului Valentin nu are nimic de-a face cu tradiția rusească, iar dacă ar accepta-o ar fi ca și când ar introduce sărbătoarea “Vodka Day”. Valentine's day versus Dragobete Pe plaiurile mioritice, sărbătoarea tradițională pentru îndrăgostiți este Dragobetele, fiul Dochiei, un fel de "omolog local" al lui Cupidonși se ține pe 24 februarie. Cu toate că aceasta este trecută în Calendarul ortodox, ea nu este o sărbătoare strict religioasă, ci provine din zona
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
am întrebat eu, speriat de făptura lui în miez de noapte. <Eu sunt Dumnezeu!>- îmi răspunde el. Am rămas înmărmurit, cum adică eu să mă întâlnesc cu Dumnezeu? <Dacă ești tu, Doamne, du-mă pe tărâmul tău să văd visul plaiurilor cerești!>- l-am rugat eu. Și m-a luat de mână și m-a urcat la ceruri pe scări de mătase printre îngeri și serafimi care ne înconjurau cu tot alaiul lor...< Am să te las să trăiești o viață
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
A fost și a rămas până azi unic. Transmitea fior, cânta din adâncul inimii, se dăruia, iubea muzica populară și dăruia cântece instrumentale ce câștigau iubirea tuturor. Am făcut multe turnee cu orchestra care avea în componență instrumentiști de marcă, «Plaiurile Bistriței». Nu povestesc, ci depun mărturie că Ion Drăgoi a fost strălucitor, unic, într-un timp al muzicii folclorice românești urcată la limita de vârf a genului”. Farse măiestrite de Benone Sinulescu, pentru Ion Drăgoi Amintirile lui Benone Sinulescu despre
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu apună. PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din fl inte Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte Peste câmpuri în neștire Vezi căsoaie de nomazi Construiesc, ce nesimțire, Și-n pădurile de brazi. Plai oltean din vremi trecute Cu recolte și păduri Ai ajuns pe neștiute Să fi i răvășit de furi. EU PROPUN Eu propun, propun de ani Domn urmașul unor Bani, Un român care-a luptat Să fi m Marele Regat. Eu
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
dar ea se poate înscrie și pe alte direcții. Cercetarea exactă, corectă, serioasă, conștiincioasă a celor doi autori, prof. Mircea Botiș, respectiv Pr. Radu Botiș, se înscrie cu o autoritate incontestabilă în rândul valoroaselor mărturii despre Maramureșul nostru de suflet, plai senin, de autentic românism, de veritabile tradiții, cutume, obiceiuri, nealterate peste vremi. Dovada clară de statornicie, de consecvență în bine, modestie, frumos și adevăr curat. După o scurtă introducere și după o incursiune în timp, în istoricul orașului Ulmeni, facem
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
s-au așezat laurii atenieni a fost și cel mai “tânăr” dintre participanți, din țară unde frunză arțarului flutură mai presus de altele, Canada. La cei 90 de ani Olimpul și Lira i-au surâs oferindu-i șansă afirmării pe plaiurile unde Bucur își cântă fluierul atât de dulce. Următorul ce a urmat pe podiumul oferit de sufletele celor prezenți a fost Ionuț Țandăra primind premiul “NICHITA STĂNESCU”, pentru bilingvismul versului alb. Andre Breton, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme, Guillaume Apollinaire și
DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAŢIONAL LITERAR “CETATEA LUI BUCUR” de MARIAN DRAGOMIR, CĂLIN DENGEL în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359618_a_360947]
-
DA COZA - APUSUL ÎNGERILOR (POVESTIRI) - EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sâmbătă, 10 septembrie 2011, la ora 12.00, în satul Coza, din Comuna Tulnici, în minunatul plai al Țării Vrancei, a avut loc un eveniment deosebit, o lansare eveniment, care a umplut inimile tuturor celor prezenți cu valuri de energie benefică, atât prin pitorescul zonei, cât și prin emoțiile resimțite datorate întâlnirii cu autorul, care - pentru mulți
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
atât prin pitorescul zonei, cât și prin emoțiile resimțite datorate întâlnirii cu autorul, care - pentru mulți dintre noi - a fost inedită. În legendara Țară a Vrancei, la doar câteva aruncături de băț de Casa Vrâncioaiei - ai cărei fii au apărat plaiurile Moldovei lui Ștefan cel Mare și Sfânt de năvălirile migratorilor, încă se mai întâmplă minuni. Încă se mai nasc oameni care „astâmpără” mânia lui Dumnezeu - cu bună dreptate pornită împotriva noastră - prin sufletul lor nobil și curat, prin simțirea lor
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
cu scrieri la fel de valoroase. Pentru noi, toți cei prezenți la manifestare, a fost o mare bucurie să ne întâlnim, într-un cadru feeric, desprins din vremuri de legendă, cu minunatele personaje ale cărții APUSUL ÎNGERILOR: Valeria, Masim, ca arhetipuri ale plaiurilor vrâncene. Dacă ultima sa lucare s-ar fi putut numi APUSUL ÎNGERILOR de la Răsărit, credem că mult mai nimerit ar fi să se numească - măcar de acum înainte - RĂSĂRITUL ÎNGERILOR de la Apus. Dacă aici, acum, ar fi să scriem un
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
emoția aducerii-aminte, dar mai ales, sporește dragostea de Cuvânt, de neam, de limbă, de pământ și de Cer, deopotrivă. Ceea ce nu e puțin, dimpotrivă. Anthonia Amatti în „Întâmpinare” - cu o deosebită căldură în glas, spune: „Cutreieră flămând și desculț iarba plaiului său basarabean și vrea să devină mai simplu ca ea... E atât de mare binele ce-l aștept - scrie poetul - Că orice suferință-mi pare-o fericire. Plânge cu ai lui: mamă, frați, compatrioți, în aceeași limbă, cântă psalmii și
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
chimicus” despre alimentația sănătoasă, numită de preotul Ioan Mureșan, tatăl autoarei, „carte de folos pentru pâinea trupească și pentru cea sufletească.” Scriitorul Milian Oros a lansat cartea „Bodava”, o prelucrare a legendelor locului, considerată de mass-media „dragoste și revoluție pe plaiuri maramureșene”, cât și romanul „În vremea schimbărilor” în centrul căruia se află evenimentele din decembrie 1989, împletite cu drumul în viață al inginerului militar Mihai Rus originar din Baia Mare, plecat în București, dornic să se întoarcă acasă. După cum se arată
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]