18,065 matches
-
pot face o băbuță senilă sau o poetesă răsuflată, de exemplu, împotriva Piticului? Nimic, doar frecții din astea fără nici un rost pe la Europa Liberă, unde și așa jumătate din scrisorile trimise sînt aruncate la gunoi fără nici măcar să fie deschise plicurile. Și știi de ce? Pentru că jumătate din cei de la Europa Liberă fac un joc dublu, adică primesc lovele atît de la capitaliști, cît și de la Securitate. Asta doar așa, ca să ți dai și tu seama că grupul nostru e singurul care știe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Din fericire însă, tu te-ai prins de la început cu ce se mănâncă meseria asta și te-ai orientat perfect din prima clipă. Și nici nu trebuie să dai seamă nimănui pentru asta. — Pot să intru? întrebă, încercînd să strecoare plicul prin crăpătura ușii. Trebuie să semnați, e recomandată. — Ce zăpăcită mai sînt, se auzi vocea Angelinei, cum am putut să uit? zise scoțînd lănțugul de siguranță, deschizînd larg ușa. — Dormeați? V-am trezit? spuse Poștașul trecînd pragul. — Aș fi vrut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să citească pe buzele lui Timișoara care începu să gesticuleze iritat în dosul geamului, zornăind prin aer un mănunchi de chei. Dacă nu catadicseați să-mi deschideți, pe cuvînt că mi-aș fi luat tălpășița și aș fi scăpat toate plicurile astea la primul coș de gunoi, se oțărî Poștașul dînd să intre. — Să te ștergi bine pe picioare, îi tăie Timișoara avîntul, făcîndu-i semn că înăuntru cineva tocmai spăla podeaua. — Aha, făcu Poștășică, simțind brusc nevoia să facă glume, ți-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sigură că vreți să-mi spuneți mie despre toate astea? zise Poștașul. — Altfel n-aș mai fi deschis subiectul, zise Angelina stăpînă pe sine. — Știu și eu? Mă gîndeam că una e să încredințezi cuiva un secret sigilat într-un plic care trebuie depus simplu la o anumită destinație, și alta e ca cineva să-ți facă oral o destăinuire intimă pe care n-ai voie s-o transmiți mai departe, spuse Poștașul. — Eram sigură că am pe cine să mă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și dacă fusese golit între timp. În sfîrșit apuca cu ambele mîini geanta și o întorcea cu gura în jos deasupra mesei, scuturînd-o bine pînă ce o golea de tot. Foarte rapid, sub ochi i se aduna o movilă de plicuri și tot felul de alte hîrtii care alunecau unele peste altele, riscînd să-i cadă pe jos. Ca să împiedice asta, trebuia să facă un fel de barieră cu brațele în jurul lor și să le adune pe cît era posibil în mijlocul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
adune pe cît era posibil în mijlocul mesei. Abia după aceea putea începe să le aranjeze în două categorii. Știa pe de rost tot ce trebuia să știe, nu era nevoie să-și arunce privirea decît cu coada ochiului pe fiecare plic ca să recunoască adresele care îl interesau. Cu dexteritatea unui crupier le expedia alături, pe fiecare în teancul său, după mărime sau ambalaj. Pe cele care i se păreau interesante le vîra direct în buzunaru hainei, pentru mai tîrziu cînd avea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-și gura în jurul filtrului pe care îl umplea tot de salivă, de parcă atunci ar fi fumat pentru prima dată în viață. Abia după aceea Poștășică începea să dea semne că e pregătit să se apuce de treabă. Scotea la iveală plicurile din buzunarul de la piept și le aranja evantai pe masă, cu francaturile la vedere. Le mai număra o dată, mutîndu-și cu lehamite privirea de la o adresă la alta, deși le știa pe toate pe de rost de multă vreme. Apartamentul Bătrînului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vor mai cădea în mîini? Cum mai merg afacerile lui Milițică și ale lui Timișoara în ultima vreme, care, dacă e să te iei după ce spun ei, abia se tîrîie? Cît de tare e implicat Părințelul în toate astea? Lua plicul, îl lipea de masă cu fața în jos și îl netezea de cîteva ori cu dosul palmei. Apoi îl întorcea pe partea care îl interesa și îi cerceta cu atenție marginile lipite. Aproape pe fiecare muchie găsea fie cîte un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
porți de-acum înainte pică din nu știu ce cauză, spuse Angelina. — Nu e cazul, o asigură încă o dată Poștașul, pregătindu-se să iasă, unde e scrisoarea pe care o aveți pregătită? își aminti să întrebe. Chiar aici, spuse Angelina, strecurîndu-i un plic subțire în buzunarul hainei, să nu-ți închipui c-am uitat, gîndește-te numai la cîte nopți n-am putut să dorm din pricina asta. Puteți avea încredere că poate chiar de mîine-poimîine lucrurile o să revină la normal, spuse Poștășică. — Numai încă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
balanță încă o dată, ca orice ființă rațională. Nu i-au plăcut niciodată lucrurile făcute la repezeală. Deschidea ușa dulăpiorului în care ținea cutiuțele cu ceaiuri, se ridica pe vîrfuri, alegea una, o desfăcea și o ducea la nas. Extrăgea un plic și îl scufunda în apa care începea să fiarbă. În aceeași clipă, un miros suav de ierburi umplea bucătăria. Inhalîndu-l, simțea cum o lene plăcută i se instala în tot corpul înmuindu-i mușchii, dilatîndu-i încheieturile mîinilor și picioarelor. Vreți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
străzii, apoi a traversat piața, s-a socotit cu unul din aghiotanții săi minute în șir, a făcut cîteva semne ca un dirijor de orchestră, după care s-a făcut nevăzut cu întreg alaiul. La trei zile am primit un plic pe care mi l-a înmînat un individ în costum gri, conținea mesajul otrăvit, era clar, se hotărîseră s-o demoleze, trebuia să îmi strîng catrafusele și să mă reprofilez, era groasă de tot. — Dacă te lași păgubaș o să ne
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aveam despre ce era vorba, și cu biserica cum rămîne? am întrebat-o pentru că ea se abătuse de la subiectul ăsta, nu se clintește nimic, ăla care ți-a adus vestea era un întîrziat, era clar, nu mai primisem nimic de la plicul cu vestea proastă, știa ceva ce eu nu aflasem încă, pentru că apele s-au liniștit imediat. — Ciulește-ți bine urechile Roja, simți nevoia să i-o spună, dacă vreodată ți-a trecut prin cap că eu i-am ascuns ceva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
prea știau ce să vorbească cu Va. A venit Mamaia de la Primărie, fetele au privit-o Întrebătoare, ea a clătinat capul a confirmare, fața sa era Înnegurată la fel ca și sufletul său bun. A scos din buzunarul pestelcii un plic, iar din plic o jumătate de foaie de caiet de matematică: Ce-i asta bunică? O scrisoare de la ... Victor, tac’tu care zice că nu te mai lasă la mine, că Îi este dor de tine, că una, că alta
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să vorbească cu Va. A venit Mamaia de la Primărie, fetele au privit-o Întrebătoare, ea a clătinat capul a confirmare, fața sa era Înnegurată la fel ca și sufletul său bun. A scos din buzunarul pestelcii un plic, iar din plic o jumătate de foaie de caiet de matematică: Ce-i asta bunică? O scrisoare de la ... Victor, tac’tu care zice că nu te mai lasă la mine, că Îi este dor de tine, că una, că alta... Va nu a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ți l-ai pus pe frontispiciu, / esențele roiesc în alambicuri / lăsând arar să mai sloboadă picuri / când trebuie aport și sacrificiu. // S-au pus de la ivire pronosticuri / sub ale titlurilor auspiciu; / nu cadențezi grăbit spre beneficiu / formule tip introducând în plicuri.“ Lista este mult mai lungă: „vacarm“, „mapamond“, „cernoziom“, „ascensor“, „eufemism“, „limfatic“, „condensat“, „fenomen“, „fizician“, „neurastenie“, „existențialism“ etc. etc. Dacă toate aceste cuvinte ar fi așezate într-o ordine alfabetică, volumul de versuri al lui Mihai Munteanu s-ar transforma într-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este poem, ci un text mort, a cărui studiere devine irelevantă. Să recitim împreună un cunoscut sonet al lui Eminescu, Afară-i toamnă...: „Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată, / Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; / Ci tu citești scrisori din roase plicuri / Și într-un ceas gândești la viața toată. // Pierzându-ți timpul tău cu dulci nimicuri, / N-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; / Dar și mai bine-i, când afară-i zloată, / Să stai visând la foc, de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se făcuse integral, apare garda de mediu. Aici va fi fabrica, explică Datcu. Dar n-aveți nici un aviz. Ați pus cenușa în calea torenților și vîntul poluează satul. Pentru puțin timp. Fabrica va dezvolta satul, locuri de muncă... Inspectorul deschide plicul și observă 200 Euro în el. Banditul! Cu atît vrea el să... Mai dau 100, plusează Datcu. Încă 300, dacă nu..., nici vorbă. Bine, veniți mîine. Datcu v-am spus că este foarte deștept. A înregistrat totul ca la carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vor crește ghiocei în pragul ușii, va înflori teiul în siropul de tuse. Castani cu struguri albi policandre atârnate de cer, Copoul drumul ce ducea în grădinile îngerilor. Diseară vin să culeg toate petalele scuturate, o să le pun într-un plic, duminică le alegem: ale tale deoparte, ale mele deoparte nu vreau să moară strivite sub cizme. De ce să le alegem? Nu ai spus că am făcut schimb de flori, petalele tale sunt și ale mele, ale mele sunt și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de la cine învăța, peste Prut, Stalin terminase transhumanța, iar colhozurile dădeau roadă cât să umple pe îndestulate pântecele întregii Rusiei. În Harghita, Covasna, Târgul-Mureș, Sibiu, Bihor, sirenele urlau a brațe de muncă, prin satele patriei, delegații împărțeau promisiuni urbane la plic. Pentru bunul mers al "societății socialiste", "oamenii noi" trebuiau să fie animați de visuri și idealuri identice, iar pentru ca această unitate să devină posibilă era necesară o epurare ideologică. Bâlbâitul dorea o generație fără dileme, devotată suflet, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trapez, cu sau fără plasă, ce mai contează? Pe o scenă de împrumut, exbiționarea este cel mult o extrovertire a sângelui căzut pe gânduri. Veniți la iarmaroc, veniți la circ, veniți la teatru, scenă, arenă, tarabă! Împart emoții instant. Deschizi plicul cât să-ți hrănești fantasmele, mâine o iei de la capăt: o altă mască același rol, o altă piesă aceeași mască. Figurant, actor, negustor, ce mai contează? Într-o viață de împrumut, 30 de arginți este un preț mult prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sfida decorul, partea umbrită a obrazului înmugurea cucuta. Lehamete, lașitate, frică, nepăsare, nesimțire, prostie, indolență, etichete atribuite, dispoziții exclusiviste, pădure de lozinci în inima înstrăinatului și nici o Golgotă în sânge. Petru trăia și murea în viață deopotrivă, promisiunea lozului în plic întuneca oglinda, roua dimineții de mai pe limbile ceasului. Într-o fotografie alb-negru, se făcea zi, se făcea noapte: năvodul cu stele stinse fericea cimitirul, Petru cel mai neîndemânatic pescar. Petru număra iluziile, cântărea nimicul, aproxima absența și o lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vei fi pescar de oameni, te vei numi Petru și pe această piatră voi zidi biserică." "Saule, bate vântul a furtună în clepsidră, este vremea zidurilor crescute în inimă, înalță-te, sângele leagă cel mai trainic intențiile." Promisiunea lozului în plic, trei colți și o limbă despicată. 45. Pe hol, un singur felinar stropit cu var și excremente de muște. În jurul luminii, fluturii prinși într-un dans tribal invocau ploaie. Zborul deșira flacăra ca pe un pulover putred, geometria intențiilor intersecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe toți pentru controlul medical și pentru deparazitare. Abia după aceea au putut apărea rudele și cunoștințele care să-i ia În primire. A venit și rîndul tinerei doamne de pe Crasna și al Însoțitorilor ei. Floare le-a Întins americanilor plicul cu adresa omului ei de la Chicago. Slujbași În mai multe feluri de uniforme l-au cer cetat pe față și pe dos, s-au privit Între ei, l-au arătat meșterilor de pendule, au ridicat din umeri. Nu se putea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fel de hîrtie Își făcuse dop la sticla cu atît de prețioasa apă de băut În Întunericul și sub urletele furtunii de pe mare. Umezită, cerneala se Întinsese și era greu de Înțeles vreun cuvînt ori vreo cifră. Americanii au luat plicul, s-au mai sfătuit și cu alții de ai lor, au Încercat să descifreze. Din tot ce trăise ea În Statele Unite, episodul cu cerneala Întinsă pe plic Îi stîrnea mamei Floare cea mai mare indignare și după șaizeci de ani
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și era greu de Înțeles vreun cuvînt ori vreo cifră. Americanii au luat plicul, s-au mai sfătuit și cu alții de ai lor, au Încercat să descifreze. Din tot ce trăise ea În Statele Unite, episodul cu cerneala Întinsă pe plic Îi stîrnea mamei Floare cea mai mare indignare și după șaizeci de ani. Pretindea că știa unde se află bărbatu-său și le tot spunea, „la Cigagău“, dar ăia nu pricepeau. Ba mai mult, au aruncat-o, zicea ea, „În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]