1,106 matches
-
Însă numeroasa familie În Crimeea, o zonă Încă liberă (această libertate a mai dăinuit doar câteva săptămâni). Am călătorit În două grupuri, fratele meu și cu mine plecând separat de mama și cei trei copii mai mici. Trecuse o săptămână plicticoasă de când se născuse epoca sovietică; Încă mai apăreau ziare liberale; tata ne-a condus la gara Nikolaevski și, așteptând Împreună cu noi, s-a instalat la o masă Într-un colț al bufetului pentru a scrie imperturbabil, cu scrisul lui curgător
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
umbla și făcea cu mâna În timp ce trenul Începea să se deplaseze, fără nici o zgâlțâitură care să indice că părăseam pentru totdeauna cenușiul oraș. Dar curând după Moscova, s-a terminat cu tot confortul. În mai multe puncte ale Înaintării noastre plicticos de lente, trenul, inclusiv vagoanele de dormit, a fost invadat de soldați mai mult sau mai puțin bolșevizați care se Întorceau acasă de pe front (li se spunea „dezertori“ sau „eroi roșii“, În funcție de vederile politice ale persoanei respective). Fratele meu și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
papuci, să scap de jartiere și să port gulerul cusut de cămașă - o inovație Îndrăzneață pe vremea aceea. Ușoara mascaradă la care m-am pretat cu indolență a lăsat În mintea mea niște impresii atât de nesemnificative Încât ar fi plicticos să mai continui În această direcție. Povestea anilor de colegiu petrecuți În Anglia este de fapt povestea strădaniei mele de a deveni scriitor rus. Aveam sentimentul că Întreg Cambridge-ul și toate celebrele sale caracteristici - ulmi venerabili, ferestre cu blazoane, turnuri
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dar și cu Diavolul... Greșești? Nu poți? Plătești! Și cu capul uneori. "Dreptatea absolută" de care vorbeai e deasupra a toți și a toate. Pe domn toți îl lingușesc, toți îl mint, mai ales când greșește sau spune prostii. E plicticos să ai totdeauna dreptate. O să-mi cumpăr un măscărici, să aflu adevărul despre mine. Ioane, să nu te prind că mă minți și tu! Îndrăznește, Ioane! Cu riscul de a-ți pierde capul, râde Ștefan. Ai observat Ioane? în întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grave și teme superficiale, există numai privire superficială și privire pătrunzătoare, profundă, indiferent de obiectul ei. Pretinșii serioși nu au acces la profunzime, și nu știu nici să se amuze. Observați că pseudo-amuzamentele lor sunt totdeauna costisitoare și în fond plicticoase (iluzia de a petrece bine le-o dă prețul ridicat, în vreme ce marile amuzamente sunt gratuite, fiind ale inteligenței). Frivolul, prin atenția la detalii minore, fugitive, obține o pătrundere oblică în straturi de adâncime. Sau tratând lejer o temă gravă, „flirtând
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Toată lumea e de acord cu asta ! (Aproape toată lumea ; sunt unii, feriți-vă de ei, care fac pe grozavii și disprețuiesc fericirea.) De fapt, sunt foarte puțini cei care dau importanță cu adevărat fericirii. Aleargă după niște surogate, unele plăcute, altele plicticoase, la care acced sau nu, dar care în cele din urmă se vădesc insipide. În cele din urmă. Aceste „cele din urmă” anulează retroactiv toate agrementele, toate vanitățile, prestigiul și puterea de care vei fi avut parte. Sigur, povestea aceea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
noi, în țară, să auzim de piesa Nekrassov, apoi s-o și citim și să rămânem uluiți de atâta infamie și imbecilitate. Eu unul mă detașasem deja după ce încercasem zadarnic să citesc primul volum, L’âge de raison, din ciclul plicticos și tendențios Les chemins de la liberté și după ce tot zadarnic încercasem să citesc și opul filozofic L’être et le néant. Ca și ideologii comuniști am detestat și eu această cărămidă (într-o oarecare măsură tot ca ei, fără să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
le néant. Ca și ideologii comuniști am detestat și eu această cărămidă (într-o oarecare măsură tot ca ei, fără să o fi citit sau mai exact fără să o fi dus până la capăt), dar din alte motive. E îngrozitor de plicticoasă, pretențioasă, sucită și outrecuidante, ca să folosesc această admirabilă vorbă veche franceză, care înseamnă înfumurare peste măsură. De fapt, o vană speculație, un tratat moftologic (în care, ce e drept, dacă ai răbdare și timp de pierdut poți totuși găsi reflecții
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e preferabil totuși d’avoir tort avec Sartre plutôt que d’avoir raison avec Aron. Dar spune asta într-un context în care recunoaște destrămarea mitului sartrian. Da, Sartre era supradotatul, omul (cândva) de spirit, artistul, iar Aron tocilarul, seriosul, plicticosul. Dar accentele s-au mutat. Sartre nu mai avea tort avec autorité, ci în chip autoritar. Nuanța îl defavorizează. Aron a avut dreptate, și nu fără grație. Iată că în cele din urmă Aron a avut les rieurs de son
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
părere mizerabilă, dar omul nu părea nici ignorant, nici imbecil ; în ultimă instanță era și una, și alta). Dar m-a tulburat. Filozofie ? Termeni de producție ? Păcatele mele ! Era deja seară. Am stat acolo ce-am mai stat, dar devenise plicticos. Am plecat la restaurantul Uniunii Scriitorilor, adică la „Doamna Candrea”. În grădină, la o masă, Petre Țuțea cu un tânăr dramaturg, Paul Cornel Chitic. M-am așezat la masa lor. După salutările de rigoare, Țuțea continuă ce spunea : „Aristotel a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dezbrăcării, toamna pădurii de costume create de-a lungul anilor. Și ce a fost viu sub aceste haine ca un oaspete extrem de iubit, un „dulcissimum convivium”, își ia zborul elegant, ca păsările așezate pe ferestrele hotelurilor de o viață. Prietenii plicticoși, greu de mișcat emoțional, prezența lor în viața mea și faptul că ei mă fac să-mi pierd gustul de a lucra. A te pune în starea de creație înseamnă pentru mine a mă entuziasma cât de cât, atât cât
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ni se aducea la cunoștință că în acea zi avem tăiate trei ore din salariu și că am primit o mustrare scrisă. Începusem să mă obișnuiesc cu funcția, cu șefii care erau și ei, totuși, doar niște oameni, cu instruirile plicticoase și comandamentele de la consiliul unic și chiar cu avansurile verbale neîntrerupte ale instructorului, care de teama șefilor nu îndrăznea mai mult. Mă ținea totuși sub o permanentă observație, asemenea unui motan care își aștepta pisica să intre în călduri, ceea ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mărețe/ Trăim decenii de muncă și avânt/ Trăim decenii de vis și frumusețe....”. Timbrul vocii crainicului era metalic, monoton, figura ușor zâmbitoare și gravă. Zâmbetul era fals, propozițiile scurte și nimeni niciodată nu făcea nici o greșeală. Totul era perfect, corect, plicticos. 144 Se începuseră lucrările la Casa Poporului și la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Lucrările înaintau cu o viteză uluitoare. Era în anul de glorie comunistă 1988, toamna. În ușa primăriei, m-a întâmpinat în acea zi secretarul. Avea un zâmbet reținut
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
durerea, moartea, nu la televizor, ci în suflete și trupuri. Încă nu au ajuns să fie cetățeni în exercițiu nici măcar la nivelul modernității timpurii. Camerele de filmare se vor muta degrabă pe alte drame în direct, căci lungirea uneia devine „plicticoasă”. Cine poate vedea mai mult de o săptămână, două un film documentar pe aceeași temă? Ce se va întâmpla însă atunci când „senzorialii” premoderni se vor răscula așa cum știu, cum pot și cum au dreptul moral să o facă? Durerea noastră
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
exact cum și cu ce se joacă ceilalți copii, cum îi supraveghează părinții, câte jucării revin fiecăruia. Abia apoi pot discuta dacă jocurile sunt bune și la ce anume, dacă împărțirea rolurilor și jucăriilor este dreaptă. Uneori este și mai plicticos. Doamna lor învățătoare le cere să descrie cum se dezvoltă un bob de fasole pus de ei în pământ, dacă îl udă în fiecare zi sau o dată la două zile. Abia apoi au voie copiii să tragă concluzii despre relația
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
numai că nu e om bun, dar că e chiar un om foarte rău, că în aceste schițe se răzbună de neplăcerile ce le-o fi avut de la copii, care, prin neastâmpărul firesc al vârstei lor, nu pot fi decât plicticoși și antipatici, când nu-i iubești. Dar nu, încă o dată: în aceste două schițe e vorba tot de clasa mizerabilă, pe care el o urăște și o disprețuiește atât de mult! Ba chiar și Bubico să nu se creadă că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Jocul rămâne, pentru copiii cu deficiențe, forma permanentă a procesului de recuperare, pentru că oferă mișcare, plăcere, eliberarea emoțiilor, contact uman și ajută dezvoltarea comunicării și interacțiunii sociale. Prin intermediul jocului încercăm să ajutăm copilul cu deficiențe să evadeze din cruda sau plicticoasa realitate, trăind, cât dureză jocul, într-o altă realitate închipuită, perfectă, chiar numai imaginară, astfel, jocul va exercita efecte benefice asupra psihicului și asupra fizicului copilului. Jocul este liber și aduce libertate. 2. Artterapia este o metodă de tratament, de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
îi constrâng să-și precizeze poziția: "Ora 6, 00 e cea mai potrivită"; "Nu vreau să fie oprite toate centralele nucleare, dar nici nu sunt pentru construirea altora". Deși au un anumit rol, întrebările închise succesive duc la o conversație plicticoasă, sunt urmate de tăceri stânjenitoare. Persoanele cărora li se pun o serie de întrebări închise vor avea curând senzația că sunt supuse unui interogatoriu. ÎNTREBĂRI DESCHISE Dacă vrem să menținem o conversație vie și să o facem mai interesantă și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să-i implicăm în discuție și să le ascultăm părerile, exprimate cât mai amplu. CEL CE PUNE ÎNTREBĂRI DIRIJEAZĂ CONVERSAȚIA Punând noi întrebările, controlăm în mare măsură subiectele despre care se discută și niciodată nu ne vom împotmoli în conversații plicticoase. Să presupunem că un prieten ne spune: Tocmai m-am întors din Franța", lată câteva din multele întrebări pe care le-am putea alege pentru a primi răspunsuri în funcție de interesele noastre: "Cum mai e vremea pe acolo?" "Ce ai făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să ne străduim să menținem o dublă perspectivă. A avea o dublă perspectivă înseamnă să ne gândim nu numai la ceea ce vrem noi să spunem și să aflăm, ci și la ce anume îl interesează pe celălalt. Persoanele cele mai plicticoase sunt acelea care nu iau act de dorințele și nevoile celorlalți. Cel mai bun exemplu îl constituie acel gentleman distins, care, la o petrecere, adresează următoarele cuvinte unei femei: Am vorbit destul despre mine. Hai să vorbim și despre dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
păstra dubla perspectivă este un lucru foarte important și în utilizarea eficientă a celorlalte deprinderi despre care vom vorbi în această carte. GREȘELI OBIȘNUITE ÎN FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR Întrebări prea deschise Melissa, soția unui comerciant, spunea că viața ei a devenit plicticoasă. De ce? Pentru că toată ziua nu am drept companie decât un copil de trei ani și un bebeluș. Așa încât atunci când vine Bob acasă și-l întreb: "Cum au mers azi afacerile?" chiar că aș vrea să aflu. Dar ce credeți că
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
sub semnul întrebării calitatea afecțiunii, se îndoiește de sinceritatea partenerului de viață sau a prietenilor și caută să-i pună pe aceștia la încercare. Ceea ce așteaptă și cere cu insistență este dovada absolută că este iubit necondiționat. Se dovedește exigent, plicticos, răutăcios, revendicativ, ajungând la concluzia însingurării afective definitive. Cauzele acestui complex trebuie căutate în privațiunea de dragoste în perioada copilăriei (copii abandonați, copii lipsiți de dragostea maternă, copii înțărcați brusc, copii amenințați cu abandonul, cu trimiterea spre creștere la persoane
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cioară albă” între oameni care au exercițiul colocviilor și al șuetelor și pot improviza cu ușurință pe cele mai diverse teme. Ca provincial ce sînt, eu mi-am pregătit un text cu multe detalii, ceea ce pentru ei ar fi fost plicticos. Am revenit, apoi, la motivul principal și i am relatat cît de degradate sînt relațiile mele cu G.: ce-a fost la ședința de partid, discuțiile ulterioare etc. M. mi-a zis că mă înțelege și mi-a povestit, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cine privește lucrurile de la distanță. De pe loc, pentru cei mai mulți, lipsa anumitor alimente e cea care contează (și doare), nu îngrădirile de opinie. *Nicu e neistovit în sentimentele sale creștine. Eu îi vorbeam despre o jigodie (sub raportul caracterului), evreu atipic (plicticos), afurisit, detestat (hozer!) de comunitatea sa, iar el mi-a răspuns preotește: „Să păstrăm mereu un loc în inimă pentru iubire”, „Să facem ca iubirea să fie mai largă decît ura” etc. „Nicule, i-am zis, vreau să fiu bun
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucrurile și-am plecat, împreună cu Adam, spre casă. Pe drum l-am întrebat ce părere are despre „sciziunea personalității” unora dintre cei pe care-i cunoaștem, de ruptura dintre felul lor de a vorbi în „cadru oficial” și „în particular”. Plicticoși, terni, năclăiți în banalități, în ședințe (inclusiv la învățămîntul de partid); isteți, ironici, expresivi, în conversațiile obișnuite. Uneori e greu de crezut că sînt aceiași indivizi. „Bătrîne - mi-a răspuns el -, n-are rost să fii «original». Să te felicite
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]