2,366 matches
-
foarte dificilă. Ea este slabă, mai întâi din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
femeilor", problema condițiilor de legitimitate ale războiului, problema "fundamentelor morale ale democrației" și a "bazelor morale" ale egalității politice sau ale libertății, problema "semnificației normative a comunității, solidarității și apartenenței", problema răspunsului dezirabil al statelor la fenomenul multiculturalității sau al pluralismului religios și valoric, problema naturii discriminării și a temeiurilor morale ale principiului non-discriminării7 etc. - sunt, după cum o sugerează și formularea unora dintre ele, probleme de natură morală sau probleme pe care ei le-au tratat (și) prin apel la argumentarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argument a fost avansat de Fabian Freyenhagen. Mă refer aici la una dintre observațiile sale din recentul articol în care încearcă să submineze din interior strategia de justificare adoptată de Rawls în Political Liberalism, observație ce susține că, dat fiind pluralismul valoric rezonabil caracteristic societăților liberale, pare plauzibil că argumentarea filosofiei politice trebuie să fie "non-comprehensivă", neutră atât din punct de vedere religios și filosofic, cât și din punct de vedere moral. Iar cel mai bun mod de a atinge acest
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
voi rezuma, însă, la evidențierea faptului că el poate demonstra cel mult necesitatea adoptării modelului de argumentare realist în cazul teoriilor care urmăresc să ofere soluții la problema principiilor de organizare sau a aranjamentelor, procedurilor și instituțiilor legitime în condițiile pluralismului valoric caracteristic societăților liberale 46. Argumentul lui Freyenhagen nu afectează cu nimic principiile metodologice ale teoriilor care nu caută neapărat să ghideze practica politică (legitimă) a societăților liberale, ci să investigheze și să contribuie la înțelegerea naturii unor valori și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este, așadar, unul tocmai "neutru". El constituie produsul și vocea unei doctrine controversate. Pe de altă parte, așa cum insista Jeremy Waldron, înțelegerea și alegerea principiilor de organizare, a instituțiilor și procedurilor politice, trebuie să țină cont, chiar și în condițiile pluralismului și dezacordului valoric, nu doar de valorile incluse de realiști printre obiectivele fundamentale ale politicii, ci și de valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este foarte probabil ca moralismul "să producă teorii mai puțin eficace în lumea politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile moraliste nu respectă constrângerea, obligatorie în condițiile pluralismului valoric rezonabil, de a nu recurge în argumentare la valori, principii sau intuiții morale controversate 14; 7) teoriile moraliste se ocupă cu probleme false sau mai puțin importante, precum dreptatea, egalitatea, drepturile individuale etc., pe când problemele cardinale ale filosofiei politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o sferă autonomă față de moralitate, filosofia politică trebuie să devină, la rândul ei, autonomă față de argumentarea prin apel la principii, valori sau intuiții morale "pre-politice"; și 3) argumentul că, în condițiile pluralismului și dezacordului rezonabil generalizat specific societăților liberal-democratice, filosofia politică este obligată să se elibereze de recursul la orice fel de principii sau valori controversate (inclusiv principiile sau valorile morale) și să adopte stilul de argumentare realist-instrumental, preocupat exclusiv de contribuția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
1 (2009), pp. 175-184. --. "Ideal Theory and the Justice of Institutions vs. Comprehensive Outcomes", în Rutgers Law Journal 43 (2012), pp. 169-210. --. "The Case against Moralism", The New York Review of Books 61, 12 (2014), pp. 50-52. Freyenhagen, Fabian. "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism". Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011): 323-342. Fried, Charles, "Philosophy Matters", în Harvard Law Review 111, 7 (1998), pp. 1739-1750. Galston, William, "Realism and Moralism in Political Theory: The Legacies of John Rawls
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Journal of Political Ideologies 13, 3 (2008), pp. 297-320. Sleat, Matt, "Making Sense of our Political Lives - On the Political Thought of Bernard Williams", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 10, 3 (2007), pp. 389-398. --. "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58. --. "Bernard Williams and the Possibility of a Realist Political Theory", în European Journal of Political
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
28-29, 55, 60, 72, 130, 132, 137, 139, 162-163 obiectul dreptății, 130-131, 141 ordine (socială și politică), 26-27, 53-55. 58, 64, 69, 75, 116, 119, 122, 124, 132, 134, 142, 161 P pace socială, 27 perfecționism, 87, 90, 93, 136 pluralism religios, 112 pluralism valoric, 93, 112, 135-137, 142, 162 politica recunoașterii, 16 politica toleranței, 16 politică, 28-29, 31-34, 37-38, 40-42, 44, 50, 54-55, 60-67, 69-74, 76-77, 83, 85-86, 88, 97-98, 117, 123-124, 126-127, 130, 132, 137, 139-144, 147-148, 150-153, 155-157
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
72, 130, 132, 137, 139, 162-163 obiectul dreptății, 130-131, 141 ordine (socială și politică), 26-27, 53-55. 58, 64, 69, 75, 116, 119, 122, 124, 132, 134, 142, 161 P pace socială, 27 perfecționism, 87, 90, 93, 136 pluralism religios, 112 pluralism valoric, 93, 112, 135-137, 142, 162 politica recunoașterii, 16 politica toleranței, 16 politică, 28-29, 31-34, 37-38, 40-42, 44, 50, 54-55, 60-67, 69-74, 76-77, 83, 85-86, 88, 97-98, 117, 123-124, 126-127, 130, 132, 137, 139-144, 147-148, 150-153, 155-157, 160, 162-165 politici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
the American Constitution (Harvard University Press, Cambridge, 1996)). Mai mult, ei au argumentat - precum Joseph Raz sau Simon Caney, filosofi care sunt și susținători ai perfecționismului liberal - împotriva ideii că argumentările filosofice pentru anumite principii de organizare politică în condițile pluralismului valoric rezonabil trebuie să fie neutre din punct de vedere moral. Din perspectiva perfecționismului, dezacordul moral generalizat nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale filosofiei politice liberale, ci doar asupra statului liberal, obligându-l să adopte instituții și proceduri
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Politics: Pragmatism and Deliberation (Routledge, New York, 2000), Robert Talisse, Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics (Routledge, New York, 2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58, Michael Bacon, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", Philosophy & Social Criticism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
metodologia "intuiționistă" a filosofiei morale și politice și unul dintre cele mai solide răspunsuri pentru obiecțiile venite la adresa ei (inclusiv a celor de tip Geuss sau a celor avansate de susținătorii așa-numitei "filosofii experimentale"). 45 Fabian Freyenhagen, "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337. 46 Și aceasta, desigur, numai în baza prezumției că argumentele liberalilor comprehensivi sau/și perfecționiști, potrivit cărora dezacordul moral generalizat specific societăților liberale nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Critical Thought 5-2 (2015), p. 234. 13 Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), p. 7. 14 Jeremy Waldron, Law and Disagreement (Oxford University Press, Oxford, 1999), Fabian Freyenhagen, "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337, Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau, Cambridge
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale, pentru că ele se opun principiilor metafizicii neo-tradiționale ce se regăsesc în versiunile contemporane ale empirismului sau pozitivismului logic ce au penetrat și în cunoașterea sociologică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a renașterii, barocul susține un destin colectiv unitar (replică dată protestantismului). Orice formă de pluralism este văzută ca o degradare − un argument anti-reformat, dar și anti-renascentist, de aceea este preferată ca regim politic monarhia absolutistă; gândirea definește în primul rând "persoana" (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Printre simbolurile utilizate pentru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Pentru Monroe C. Beardsley ontologia implică o distinție între obiectele fizice și obiectele perceptuale. Dacă obiectele perceptuale sunt perceptibile datorită calităților lor, adică percepute prin obișnuița senzorială, ele sunt interpretate ca definind obiectul estetic fără să înlăture calitatea sa fizică. Pluralismul ontologic propus de Beardsley interpretează opera de artă fie ca un obiect fizic singular, fie ca un obiect fizic multiplu (în cadrul performării artelor). Monroe Beardsley, Aesthetics: problem in the philosophy of criticism, editia a doua, Hackett Publishing Company, Indianapolis, 1981
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
comunist Imre Nagy, exclus din partid sub Stalin, este reprimat ca membru. încurajați de evenimentele din Polonia, studenții sunt motorul agitației. Circulă o listă de vreo cincisprezece revendicări: se reclamă întoarcerea lui Nagy la putere, plecarea trupelor sovietice, alegeri libere, pluralism politic, recunoașterea dreptului la grevă etc. Pe 23 octombrie, o manifestație de susținere a polonezilor este mai întâi interzisă, apoi autorizată: se adună zeci de mii de tineri, purtând culori naționale. Foarte repede, locuitorii capitalei sunt toți în stradă, și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în 1965. în aprilie 1961, Castro proclamă caracterul socialist al revoluției și, pe 1 decembrie, se proclamă însuși marxist-leninist* și se botează „lider maximo de la revolucion cubana”. Pot fi numărați deja mai multe zeci de mii de prizonieri politici. Respectarea pluralismului intelectualilor revoluționari ia sfârșit în iunie 1961, când Castro anunță alinierea culturii * reluând o formulă a lui Mussolini: „Pentru revoluție totul; contra revoluției, nimic”. Autonomia sindicatelor este suprimată. Membrii claselor mijlocii fug din insulă: două sute de mii de persoane pleacă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un obiectiv complementar. în timpul războiului din Spania*, Dimitrov susține cauza Republicii, care ar trebui să se mențină între limitele Frontului Popular și să tempereze elanul revoluționar. El vede în asta un exemplu al „democrației de tip nou”, care ar menține pluralismul și ar proceda, în același timp, la excluderea forțelor favorabile fascismului. El supervizează, în august-septembrie 1936, organizarea Brigăzilor Internaționale, avertizând în același timp asupra imaginii PC spaniol ca „partid al războiului”. Simultan, el aistă fără nicio reacție la epurările cărora
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dau câștig de cauză partidului său, Frontul patriotic, dominat de PC bulgar. în 1946, Dimitrov inaugurează noțiunea de „democrație populară*”, distinctă de dictatura proletariatului, în care socializarea ar fi graduală, respectându-i pe micii întreprinzători și pe comercianți, cu un pluralism politic în care partidele democratice și-ar avea și ele locul lor. Dar, deja Partidul Agrar condus de Nicolai Petkov este acuzat că „abuză de libertățile acordate”. După victoria comunistă în alegerile din 28 noiembrie 1946, Dimitrov este numit prim-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acestui obiectiv, colectivizările anarhiste sunt desființate în septembrie. Pentru Negrin, prețul alianței sale cu PCE este acceptarea unei prezențe din ce în ce mai puțin discrete a agenților sovietici ai NKVD, culminând cu asasinarea lui Andres Nin și cu persecutarea POUM. Stalin dorește depășirea pluralismului în zona republicană pentru a pregăti calea „democrației de tip nou” teoretizate de Togliatti. în decembrie 1937 - ianuarie 1938, ofensiva republicană de la Teruel eșuează; pe 9 martie frontul republican este rupt, iar pe 15 aprilie, teritoriul republican este tăiat în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a lui Kautsky și a lui Hilferding în Germania, a lui Otto Bauer în Austria, la temele majore ale marxismului - critica modului de producție capitalist, exaltarea rolului istoric al clasei muncitoare - asociindu-le însă și avantajele parlamentarismului republican și ale pluralismului intelectual. Dacă au existat și utilizări democratice ale gândirii marxiene, înseamnă că ea nu era total intolerantă la adresa lor. Pe de altă parte, niciunul din statele care au ridicat marxism-leninismul* la rangul de adevăr oficial, sau chiar la acela de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Waldeck Rocher, care i-a urmat lui Thorez mort în 1964, încearcă o reînnoire limitată. Le propune socialiștilor o apropiere care duce la o serie de acorduri electorale în 1965 și 1967. Se deschide înspre alte straturi sociale, acceptă principiul pluralismului politic într-o viitoare societate socialistă, recunoaște libertatea culturală și-și exprimă „reprobarea” față de înăbușirea Primăverii de la Praga* din vara lui 1968. De la uniunea stângii la declin Dacă, în timpul marii crize din mai 1068*, PCF se izolează condamnând contestarea stângii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]