1,541 matches
-
întreabă, rânjind. A!, nu, așteaptă, trebuie să mă țin și eu cu mâna de fund... — Te fac de comandă dacă mă spui cuiva, îi zic eu, făcând cale-ntoarsă cu pași mari, ca să nu vadă că roșesc. Ei, ar fi o poantă bună pentru Daisy; s-ar tăvăli pe jos de râs auzind așa ceva. Capitolul XXI N-o găsesc pe Daisy nicăieri. La piscină e așa o învălmășeală, că n-aș putea să recunosc pe nimeni. Văd doar o adunătură compactă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
v-ați cunoaște de nu știu când, așa sunteți de apropiați. Poate sunteți îndrăgostiți și nu vreți să arătați. — Dar de unde. Ne înțelegem bine, atât. — El este foarte politicos și pupăcios. — Așa este el. Să-l auzi, când începe cu poantele, cu bancurile, leșni de râs. — Și mie îmi plac domnii veseli. Poate găsesc și eu unul pe aici, râd amândouă. Când a venit Alexandru s-o ia pe Teofana, a mers și colega ei de cameră, Adriana, că așa o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la ralanti, o dublă apropiere fatidică. Întâi, a lui nea Petre-zbirul: tacticos, milităros, dinspre tejghea. Apoi, a lui Marco van Vierme (doar așa o să-i zic, de-acu' ncolo, fie capu' lui al dracu', de tălâmb! își promite singur): pe poante, dinspre poartă. Calm, patronul cârciumii ajunge primul la finiș, lângă masă. Mai doriți ceva, simpaticilor? latră acesta, disprețuitor. Doar nota, i-o întoarce Avocatul, demn. Și cu ticălosul ăsta beat, cum rămâne? vrea să știe Dănuț, în vreme ce-și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
trișeze, ca să ia caimacul, să se-nghiftuie și să bea el, Mațo-Groso, pe de-a moaca, mai mult decât noi, ăștilalți, la un loc! Nehalit ești tu, cu toată familia ta de arborigeni, băi, curule! i-o întoarce Vălică, negustându-i poanta. Tâmpitule! Geniu' lu' Pește! Auto-Pizdelea! N-am complexe cu tine! (Pentru cine n-o știe, Aligatorul se trezise cadorisit și cu acea ultimă poreclă ce avea darul să-l morcovească și acuma, la maxim în trecutul recent și luminos, al
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
retușează-ți-o, lipește, dracu', un zâmbet, pe ea! Numerele de la Loto, tragerea viitoare, p'alea nu le vrei? Ești sigur? Ce-oți fi voi toți, viii, așa de creduli și de fazani, băi?! Hai să-ți mai zic o poantă..., ăăă..., o profeție! O sfârloagă! Una bună! Leită-poleită! Te interesează? O profeție rară. O profeție despre... Despre țară! Despre țărișoara voastră de mântuială, de rahat și de izbeliște. O, da! Și încă cum! Foaie verde-a bobului, Prin pădurea bradului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de grijile pe care și le făcea, se ținea de capul meu să-l salvăm pe băiețel. Cred că habar n-avea ce era cu el în chestia asta! Ca de obicei, inginerul mugea și hohotea la cea mai neînsemnată poantă. ― Tu știi locul ăsta. continuă Parker. Pereții, planșeul și tavanul ― numai oglinzi. Pat, ioc! Numai o bucată de catifea, acolo, atârnată în mijlocul odăii pentru intimitate și să nu le lovești de oglinzi. Și gravitație, zero. Scutură din cap amintindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
care dificultatea prozodiei este una minoră în comparație cu aceea a construcției poetice care trebuie să rezolve în numai patru versuri, cu minimum de cuvinte și cu maximum de claritate deci, prezentarea și dezvoltarea subiectului, iar apoi și întorsătura care să creeze poanta, nu este la îndemâna oricui.” - Publicat în: O cunună aniversară, recenzie la cartea Ștefaniade în sos picant, de Ștefan Boboc, Editura Rocad, Iași, 2012;
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
serii lungi de anecdote despre moarte, jumătate În spaniolă, jumătate În engleză, ca să poată Înțelege și străinul. În sfîrșit, la o turnantă, Santiago băgă de seamă că automobilul o ia Într-o parte, dar chiar În clipa aceea Vlăjganul spuse poanta unei alte glume și el, care se mai jucase de cîteva ori cu moartea În Statele Unite, simți un impuls straniu sau naiba știe ce a fost, În orice caz preferă să rîdă cu hohote decît să se gîndească la pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aplauze, dar nu apăru nimeni pe estradă și orchestra fu silită să atace din nou primele măsuri ale cîntecului Vino În rai cu Gloria cha cha cha Vino În rai cu mine cha cha cha Vlăjganul ajunsese tocmai atunci la poanta uneia din glumele lui și biata Gloria Symphony, pentru că bancul fusese grozav și pe deasupra băuse pînă atunci șaptesprezece pahare de whisky și judecătorul nu-i Încredințase copilul spre creștere ei, ci tatălui și la toate astea se adăuga faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
co munică cu Dunărea?“ După care s-a lansat într-o schemă desenată pe tablă, cu foarte multe ramuri și opoziții în care ne-am prins repede ure chile. Vorbea în tot acest timp inspirat, ca un actor, plasându-și poantele și efectele cu mare efica citate... „Genial!“, l-am auzit șoptind lângă mine pe Laurențiu, care privea trans portat schema de pe tablă. Rodica, Liviu, Călin și Ariadna păreau că pricep ceva, pe când noi, ăștia, mai cu literatura, Ștefan, Bog dan
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
urma poemului ai adăugat: După-această întâlnire/ Foarte categorică/ Oare, ce o să mai scrie/ Reporteru-n cronică? Doxat băiat, nimic de zis. Și n am spus totul, stimată doamnă. Paulică al nostru avea și rubrici de enigmistică, de perspicacitate. Da’ ce poantă a ieșit la radio, la o emisiune de noutăți de muzică ușoară internațională, s-a prezentat un disc pe care, îl avea tot centrul universitar tras pe mag sau cas” “Pe ce?” “Pe magnetofon sau casetofon. Pitagora al nostru fusese
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
hai, sănătate și bine ne-am întâlnit, săru’ mâna și când mai veniți pe-aici nu mă ocoliți, poftiți cartea mea de vizită” “Mulțumesc” “Săru’ mâna!... Sau chestia cu Nicușor Melinte și cu tipa care-i solicita o întâlnire. Ce poantă dură! Ți-amintești? Am zis odată în emisie că nu știu care studentă cere pentru el melodia populară “De dor, bade, și de drag”. Melinte al nostru mușcă din momeală și se prinde în laț. Vine la noi, vrea să știe cine
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fleac pe care i-l oferise ea vreodată. Stătură în parcarea din spatele apartamentului lui, în timp ce ea răscoli prin trecutul îmbălsămat. Notițe scrijelite cu scrisul ei de spiriduș, în culori de pix pe care era imposibil să le fi avut vreodată, poantele unor bancuri care acum nu mai însemnau nimic pentru ea, chiar și tentative de poezii, pe jumătate scrise. Bilete la filme pe care era imposibil să le fi văzut cu el. Schițe dintr-o vreme când știa să deseneze. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-l conecta la lumea exterioară fără să dea pe dinafară. După cinci minute dintr-o reluare a comediei lui preferate cu difuzare largă, întrebă: — Oare accidentul ăla m-a făcut un medium? Ea mimă calmul. —Cum adică? — Parcă știu toate poantele înainte să le spună ei. Alese o emisiune despre trei specii de mamifere primitive care depun ouă - o chestie la care nu s-ar fi uitat nici mort înainte de accident. —Doamne! Ce-s chestiile astea? Cineva a bulit-o rău cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
subiective în viața politică, așa cum o dovedește replica dumnealui despre faptul că, vezi Doamne, nu ar mai avea ce-și spune cu premierul țării din cauza unei glumițe, întreținute de o retorică umflată și previzibil-zglobie până la sălciu, a lui Mircea Dinescu. Poanta cu F. C. Heidegger a deteriorat până la anulare orice relații dintre premier și președinte. Este halucinantă această aberație. E așa ca și când România și problemele ei în pragul integrării ar depinde de umori, de stări psihice mai mult sau mai puțin confortabile
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cehoslovacă o mizerie în care to tul se petrecea într-o cameră la; subsol aveam și un costum ceva catifea acoperea bine mă simțeam în el ca un baschetbalist de statură convenabilă umblam de colo colo în două labe pe poante ca un câine dresat umblam pe poante cu lăbuțele îndoite de la încheieturi cu; capul bine înțepenit pe gât cu ochii dați peste cap printr-un parc; Isis era lângă mine mă iubea; alții se adunau câte doi câte trei ca să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
se petrecea într-o cameră la; subsol aveam și un costum ceva catifea acoperea bine mă simțeam în el ca un baschetbalist de statură convenabilă umblam de colo colo în două labe pe poante ca un câine dresat umblam pe poante cu lăbuțele îndoite de la încheieturi cu; capul bine înțepenit pe gât cu ochii dați peste cap printr-un parc; Isis era lângă mine mă iubea; alții se adunau câte doi câte trei ca să cânte eu recitam singur având o singură
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
bine înțepenit pe gât cu ochii dați peste cap printr-un parc; Isis era lângă mine mă iubea; alții se adunau câte doi câte trei ca să cânte eu recitam singur având o singură admiratoare dar când vedeam fete umblam pe poante recitam Isis nu zicea nimic știa că nu se poate altfel vedeam două-trei fete începeam să umblu cu; pălăria pe cap dar mult mai disperat recitam cât puteam mai tare fetele treceau mai departe cu niște băieți care mă apreciau
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mea cu tot aveam un curaj nebun am recitat : „poate chiar sunt și ce dacă sunt ?“ ei i-a plăcut simțeam că începea să mă simpatizeze eram disperat improvizam aiurea eram; nenorocit cu pălăria aia mă asurzeam recitând umblam; pe poante în jurul fetelor mă simpatizau recitam : „ziceți voi așa de mine vă dă mâna fiindcă sunt un alb nenorocit ultimul alb din mileniul acesta care e ultimul pe când; voi sunteți roz verzi și albastre ultimul; alb al mileniului umblu ca un
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dă mâna să mă mănânci fiindcă sunt ultimul alb dar să știi că nu-mi pasă și am să recit“; El n-a apărut era la biserică (nu l-am văzut) am cotit după fete recitam; în spăimântat umblam pe poante fetele coborau spre o ecluză pavată cu dale argintii am; făcut un ocol pe după copaci „nu mai recita“ spunea Isis „e un profesionist pe aici te faci de râs“ „n-are decât să fie și mama profesioniștilor“ spuneam „lor le
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
atunci a ieșit paznicul (numai pe jumătate) cu un ciocan în mână voia să-mi dea peste degete să nu mă mai uit dar s-a; retras imediat pentru că se speriaseră fetele și le respecta recitam la disperare umblam pe poante în jurul fetelor strigam către paznic : „sigur îți dă mâna fiindcă sunt un biet alb lipsit de apărare“ ; și mi-a venit în minte să-l insult pe o chestie culturală să le; jignesc și pe fete cu ocazia asta deși
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
țină celor din grup un discurs despre istoria baletului și când menționase În treacăt numele lui Cecchetti. Le plăcea foarte mult. Din ziua aia, când și când cineva propunea un toast În cinstea lui, a dansatorului care introdusese mersul pe poante. — Deci, dacă nu era el, balerinii n-ar fi fost În stare să meargă pe vârfuri, nu? chicotea de fiecare dată cineva. — Ce-o fi fost În capul lui? adăuga altcineva și apoi se puneau cu toții pe râs. Se Întâlneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Lord, what have I ever done... Găluște cu carne de oaie sau vită. Conducătorul rugăciunii colective dintr-o moschee. În limba engleză, În original - Timur The Lion Heart. Pliat pe jumătate (lb. fr.ă Pas ușor de balet, executat pe poante (lb. fr.ă Selecție de mâncăruri servite drept aperitiv și Însoțite de regulă de băuturi. Corpul legislației islamice. În limba engleză, În original - Labyrinths. The Aleph and Other Stories (2004ă, de Jorge Luis Borges și Andrew Hurley A Conferacy of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ar trebui s-o iau de nevastă pe Cecilia, androgina cu ochii de gheață, de care acum nimic nu mă mai desparte. Am regăsit-o după secole, căci Îmi fusese răpită de bărbatul acela cu saxofon. Acum ea merge În poante pe spătarul băncuței, azurie și blondă, nici acum nu știu ce ascunde sub tulul vaporos ce-o Împodobește. Capela e săpată În stâncă, altarul e străjuit de o pânză neliniștitoare ce Întruchipează chinurile condamnaților În măruntaiele infernului. Câțiva călugări cu glugă Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cît mai multă utilizează, cu atît mai multă cer consumatorii. Spirala accelerată producție-consum-consum-producție a fost analizată de economiști și sociologi, dar ceea ce uită ei este că un astfel de ciclu se produce pe tărîmul Imaginației. Corect, domnule Wakefield. S-auzim poanta. — Și În acest tărîm, care nu seamănă cîtuși de puțin cu modelele economiștilor și sociologilor, poeții dețin toate atu-urile. Dacă mă Întorc la originalul poeziei mele de un miliard de dolari, pot spune și eu „Numai Dumnezeu poate crea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]