KorAP: Find »[drukola/base=podea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...340 >

8,496 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

stivuite și majoritatea deschise, reglate sau doar pe jumătate reglate sau emițând doar șuierături. Din tavan, de cabluri, atârnau aparate de înregistrare, legănându-se deasupra capetelor noastre. — Ce-i asta? l-am întrebat pe doctor pe când străbăteam în pas alergător podeaua șerpuitoare dintre mormanele de plastic. — Ce? Pentru ce sunt radiourile? — Sunt fertilizante, zise doctorul. Cu cât înaintam, cu atât alarma se auzea mai tare. Locul era imens. În cele din urmă, doctorul coti la stânga, pe un coridorul secundar mai mic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
urmă, doctorul coti la stânga, pe un coridorul secundar mai mic și trecu printr-o ușă care dădea într-o cameră plină de computere și televizoare și microfoane, fire și cabluri peste tot, dispărând în tavan și șerpuind alandala pe toată podeaua. — Nu nu nu nu nu. Haide. Fidorous lovi cu palma una dintre unitățile de computer. Alarma era asurzitoare acolo. Fidorous lovi din nou unitatea, apoi schimbă tactica, inspectând febril, descâlcind și urmărind cabluri, mișcând prize și siguranțe. Brusc, alarma se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
șuviță rebelă de păr negru, buclat cădea pe fața lui Scout, terminându-se sub bărbie. Ea nu făcu nici o încercare de a o îndepărta. Continuă să stea în picioare, cu capul în jos, uitându-se țintă la un punct de pe podea. — Nu te-am mințit cu nimic, zise în cele din urmă, fără să ridice ochii. — Cum poți să spui asta? Simțeam că mă cutremur; gâtul, mâinile, toate îmi erau slăbite și tremurau, lipsite de orice vlagă. — Pentru că ai avut grijă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
paștele mă-sii. — Dar chiar te ajut. Așadar, ai apărut la spital din bunătatea sufletului tău, nu? Nu, Scout, tu te ajuți pe tine însăți. M-ai folosit din prima clipă când ne-am întâlnit. Ea se uită țintă în podea. Iată ce-mi doream: voiam ca ea să răbufnească și să spună „Cum poți să crezi asta?“. Voiam să strige la mine. Voiam să-mi spună că făcusem o greșeală prostească. Voiam să iasă val-vârtej din cameră, furioasă. Mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
strige la mine. Voiam să-mi spună că făcusem o greșeală prostească. Voiam să iasă val-vârtej din cameră, furioasă. Mai mult ca orice, voiam să mă înșel. Dar nu mă înșelam. Ea nu făcu decât să se uite țintă în podea. — Am făcut sex, am zis. Nu, nu doar asta, ne-am ținut de mână și am crezut... De ce-ai făcut asta? Oricum veneam cu tine încoace. Primiseși deja ce-ți doreai, de ce-a fost nevoie să mă faci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
acum eram o creatură făcută din mecanisme defecte. Ce naiba încercai să faci? Haide, acum sunt pregătit pentru următorul indiciu. Am deschis șifonierul și am tras afară perechi de jeanși și pantaloni largi, haine groase și bocanci, formând un maldăr pe podea. — Sau poate mi-ai putea spune dracului direct. Ce zici de asta? Merit să aflu de ce sunt așa, nu? Merit să știu de ce m-ai transformat în ființa asta afurisită și goală, în mașinăria asta pe care oamenii n-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
se rupse complet și totul se revărsă. Am smuls ultimele haine din șifonier, întinzând și răsucind umerașele, trăgând afară ultimele perechi de bocanci și pungile cu treninguri și puloverele împăturite și cămășile vechi. Le-am aruncat claie peste grămadă pe podea și le-am lovit cu piciorul, strigând: — Sanderson, pulă bleagă, pulă bleagă și egoistă ce ești. O pungă de plastic mi se agăță de picior și am scăpat de ea azvârlind-o în perete, unde se sparse ca o momâie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
aș fi fost complet și definitiv pierdut. Dang - șase. Dang - șapte. Încă o dată la stânga, încă un coridor lung de cărți, luminat din loc în loc. Dang - opt. Dang - nouă. Dang - zece. Haide, alergând de-a dreptul, cu capul jos, tropăind pe podea. Dang - unsprezece. Mai tare acum, mai aproape. Un coridor secundar. Încercând să încetinesc ritmul și să mă strecor pe după colț, reușind dar lovind un zid și răsturnând niște cărți. Dang - doisprezece. Am reușit cu greu să mă țin pe picioare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
umbre tremurate în lumina lumânărilor. Un afiș vechi cu un călugăr în stil shaolin, cu un gong uriaș, fusese bătut într-un cui pe unul dintre pereții de cărți. Fidorous ședea cu picioarele încrucișate sub el pe o pernă în mijlocul podelei, la început cu fața spre masa cu lumânări, iar acum întors ca să mă privească. Părea diferit. Preț de o secundă, am crezut că e un truc al luminii lumânării, dar, nu, se schimbase. Părul lui rebel fusese cumințit puțin, dat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-i nesănătoasă. E nesănătoasă și contagioasă, cu idei periculoase și înșelătoare, înțelegi? Nu vreau să mă mai întrebi niciodată nimic despre ea. Deschise brusc enciclopedia și-o aruncă tare în perete. Am auzit pârâitul cotorului. Cartea moartă căzu greoaie pe podea. Nu eram tulburat sau intimidat. Era ceva prea mare, prea important. Venisem la Fidorous după răspunsuri. Uneori, răspunsurile nu trebuie date în cuvinte. M-am uitat țintă la cartea ruptă. — Asta-i tot, nu? am spus. Fidorous ridică ochii spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
să găsească un ludovician. — O capcană care să prindă ce? De ce fugeai? Imediat îți arăt. Fidorous împinse ușa. Spațiul dindărătul ei era cavernos, întunecat și nedeslușit, ca un hangar de avion noaptea. M-am uitat prostit. În partea opusă, pe podea, se vedea un cub mare cât o casă, trasat în întregime din lumină pâlpâitoare. — Doamne, am spus, năuc. Ce frumos e! Fidorous nu răspunse. Când ochii mi se obișnuiră, am văzut că efectul era posibil datorită unei adunături de rame

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
trăgea încet obloanele. Trebuia să mănânc și să mă întind; restul trebuia să aștepte. Am ieșit din baie și m-am îndreptat pe coridorul de cărți spre ușa bucătăriei. Era deschisă, neonul de un albastru electric proiectând o dungă pe podea și-n sus, pe cotoarele cărților de pe peretele din față. Am auzit sunetele scoase de un ibric, o linguriță de cafea zăngănind într-o cană. M-am aplecat pe după cadrul ușii. Scout. Ceva - nervii mei, sângele meu - tresări și încremeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Ceva rece din mine spuse: — Știu care sunt faptele. — Știu care sunt faptele. Împinse cafeaua nefăcută deoparte. — Du-te naibii, Eric, bine? Du-te învârtindu-te, zise și mă împinse, ieșind din încăpere. Am rămas singur, uitându-mă fix la podea, uitându-mă fix la ușă. La un moment dat, ibricul care bolborosea se opri singur cu un clic puternic. Deasupra tunelurilor de cuvinte, la marginea coridorului din depozitul subteran al bibliotecii, o mare și rectilinie noțiune se oprește încet. Saltă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mai surprindea ceva. — O să vezi. Nu mai e mult. După câteva minute, coridorul se sfârși cu o scară care cobora spre o ușă. — Ăsta-i portul secat, zise Fidorous. Am intrat într-o pivniță mare cât un supermagazin, cu o podea netedă, din ciment, tavan înalt și șiruri de becuri atârnând de cabluri lungi și încâlcite ca pânza de păianjen. Scout era acolo. Lucra la ceva în mijlocul camerei. Haide, mi-am spus. Asta e. Așa se termină totul, într-un fel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pe aici și-ți arăt. Figura ??? 1. Scânduri. Conturul navei Orpheus definit în mare parte din scânduri de lemn. Alte scânduri au fost așezate și în interiorul conturului pentru a umple spațiile goale. Scândurile erau un amestec de lemn proaspăt și podele vechi, rafturi, plinte, stinghii, pervazuri, părți din panouri de ușă etc. Unele scânduri erau vechi și fosilizate sub straturi de vopsea albă, scorojită, unele găurite și marcate de locurile unde s-au aflat cândva cuie și zăvoare, și altele noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
unele găurite și marcate de locurile unde s-au aflat cândva cuie și zăvoare, și altele noi și mirosind a rumeguș dulce, zemos. Au fost incluse și bucăți de plăci dure, placaj și plăci aglomerate, însă mare parte din planul podelei era alcătuit din podele lemnoase. 2. Cutii. O mare porțiune centrală, dreptunghiulară, a planului podelei a fost înălțat la nivelul mijlocului din mai multe cutii. Printre acestea se numărau cutii de carton, cutiuțe de ceai, lăzi de plastic etc. Cele mai multe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
de locurile unde s-au aflat cândva cuie și zăvoare, și altele noi și mirosind a rumeguș dulce, zemos. Au fost incluse și bucăți de plăci dure, placaj și plăci aglomerate, însă mare parte din planul podelei era alcătuit din podele lemnoase. 2. Cutii. O mare porțiune centrală, dreptunghiulară, a planului podelei a fost înălțat la nivelul mijlocului din mai multe cutii. Printre acestea se numărau cutii de carton, cutiuțe de ceai, lăzi de plastic etc. Cele mai multe dintre ele păreau goale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
altele noi și mirosind a rumeguș dulce, zemos. Au fost incluse și bucăți de plăci dure, placaj și plăci aglomerate, însă mare parte din planul podelei era alcătuit din podele lemnoase. 2. Cutii. O mare porțiune centrală, dreptunghiulară, a planului podelei a fost înălțat la nivelul mijlocului din mai multe cutii. Printre acestea se numărau cutii de carton, cutiuțe de ceai, lăzi de plastic etc. Cele mai multe dintre ele păreau goale, cu câteva excepții însă: o cutie ce servise odată ca ambalaj

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
telefoanele modificate, prevăzute cu mici antene telescopice. Fidorous spuneau că acestea erau aparate cu formare rapidă a numerelor. A continuat, explicând cu vervă că cele mai bine dintre acele aparate puteau forma până la treizeci de numere telefonice pe minut. 5. Podele de carton. O bucată mare de carton așezată peste unele dintre cutii pentru a crea o „punte superioară“ la înălțimea mijlocului. După grosimea cartonului și dispunerea cutiilor părea improbabil ca puntea aceea să poată suporta greutatea cuiva fără să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
unele dintre cutii pentru a crea o „punte superioară“ la înălțimea mijlocului. După grosimea cartonului și dispunerea cutiilor părea improbabil ca puntea aceea să poată suporta greutatea cuiva fără să se prăbușească. 6. Volan. Volanul unui Volkswagen așezat direct pe podeaua de carton. 7. Scări mobile. O serie de scări mobile din lemn vechi, nedesfăcute și sprijinite de cutii sub forma unei scări fixe impracticabile ce ducea de la podea la puntea superioară. 8. Tăietor de iarbă. Un tăietor de iarbă din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
fără să se prăbușească. 6. Volan. Volanul unui Volkswagen așezat direct pe podeaua de carton. 7. Scări mobile. O serie de scări mobile din lemn vechi, nedesfăcute și sprijinite de cutii sub forma unei scări fixe impracticabile ce ducea de la podea la puntea superioară. 8. Tăietor de iarbă. Un tăietor de iarbă din plastic verde, sprijinit de o cutie așa încât capul tăietorului și firul de tăiat stăteau cu spatele la restul montajului. Fidorous numea tăietorul „Propulsorul 1“. 9. Scaun directorial. La dreapta tăietorului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ambarcațiune. Mi-am ridicat gulerul hainei. Acum, că eram singur, aerul părea rece, încărcat de gânduri și îmbâcsit. Încăperea goală mirosea vag a covoare ridicate și-a fabrici abandonate. Era liniște, pașii mei scoțând bufnituri surde pe metrii nesfârșiți ai podelei de ciment. Numai că nu eram tocmai singur, nu-i așa? Ei bine, mă bucur că nimic din toate astea nu-ți afectează prea mult rutina. De deasupra cutiei sale de carton, una dintre urechile lui Ian se roti ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
l-am scuturat de câteva ori, așa cum scuturi un glob de cristal. Fâșiuțele dinăuntru foșniră înfundat la fiecare mișcare, dar nimic altceva nu se schimbă. M-am dus la perete și m-am așezat cu spatele lipit de el, simțind podeaua dură prin jeanși. În mijlocul acelui spațiu cenușiu, Orpheus stătea tăcut aidoma colajului de nimicuri care și era. Abia vedeam coastele îmblănite ale lui Ian cum ridicându-se și coborând încet, parcă fără nici o grijă pe lume. Am scos un suspin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pe-o parte. M-am uitat în jur, încă puțin amețit, încă puțin șocat de vis. Am văzut un pahar răsturnat și apa vărsată îmbibându-mi jeanșii, formând o pată întunecată, înainte să formeze un lac lung și subțire pe podeaua de ciment. Piciorul îmi era ud pe o parte. Ca o explozie derulată invers, ultimele câteva ore se restrânseră rapid într-un singur punct distinct. Am luat paharul și m-am ridicat în picioare. Hârtiile și cuvintele dispăruseră. Acum era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
albastru pur și mie îmi părea rău că o sacrificam după toate prin câte trecuserăm împreună. Eu stăteam cu picioarele încrucișate sub mine pe punte, lângă imprimantă, urmărind-o cum pufăie și se tânguiește și scuipă mecanic paginile poveștii mele - podeaua dormitorului, doctorul Randle, Primul Eric Sanderson, călătoria mea, hotelul Willows, Clio Aames, domnul Nimeni, jeepul galben, ne-spațiul, Mark Richardson, fișetul roșu, bolta din Pagini Aurii, Fidorous și samuraii și paharul cu cuvinte, Scout, multe despre Scout - pagini de hârtie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]