2,904 matches
-
Densitatea așezărilor specifică populației din comuna Țibănești, cu multe așezări mici, este de 10 așezări pe suprafața de 71,62 Km2 a comunei, sau de 14 așezări/100 Km2 de teritoriu, depășind media de 6 așezări/100 Km2 întâlnită în Podiș ul Moldovenesc și apropiindu-se de valorile specifice Podiș ului Central Moldovenesc, de 14 15 așezări/100 Km2 în partea centrală. I.3. Mișcarea naturală a populației Mișcarea naturală reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate, ilustrată de relația: Sn= NM
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
așezări mici, este de 10 așezări pe suprafața de 71,62 Km2 a comunei, sau de 14 așezări/100 Km2 de teritoriu, depășind media de 6 așezări/100 Km2 întâlnită în Podiș ul Moldovenesc și apropiindu-se de valorile specifice Podiș ului Central Moldovenesc, de 14 15 așezări/100 Km2 în partea centrală. I.3. Mișcarea naturală a populației Mișcarea naturală reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate, ilustrată de relația: Sn= NM unde SN reprezintă sporul natural, N = natalitatea și M
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
străinătate, la muncă, în special în Spania: locuitorii satului Războieni au părăsit aproape în totalitate satul, având ca destinație preferată Spania, și în special regiunile: Madrid (zona înconjurătoare), Toledo, Ciudad Real, Consuegra. I.6. Aspecte de etnografie și folclor local Podiș ul înalt al Ș acovățului (porțiunea nord vestică a Podiș ului Central-Moldovenesc) reprezintă una din subunitățile care formează unitatea etnografică relativ complexă a Ținutului Iașilor. Aici se întâlnesc o serie de sate vestite ca Mădârjac (pentru obiceiurile de iarna grupate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
au părăsit aproape în totalitate satul, având ca destinație preferată Spania, și în special regiunile: Madrid (zona înconjurătoare), Toledo, Ciudad Real, Consuegra. I.6. Aspecte de etnografie și folclor local Podiș ul înalt al Ș acovățului (porțiunea nord vestică a Podiș ului Central-Moldovenesc) reprezintă una din subunitățile care formează unitatea etnografică relativ complexă a Ținutului Iașilor. Aici se întâlnesc o serie de sate vestite ca Mădârjac (pentru obiceiurile de iarna grupate în "Urșii de la Mădârjac"), Tansa (pentru an important centru de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm). Motivele ornamentale de pe cingători sunt foarte variate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de pe cingători sunt foarte variate, artistic realizate, și unice în spațiul moldav.În împodobirea costumului predomină decorul geometric specific ornamentelor "albe" realizate din alesături de mână. Cheptarele și bondițele le depășesc, ca realizare artistică pe cele din alte zone ale Podișului Moldovei. Sumanul, o piesă de îmbrăcăminte cu specific moldovenesc, era aici prevăzut cu falduri și o bogată ornamentație.Încălțămintea era constituită din opinci, dar și din ciubote, iar pe cap se purta glugă, pălărie cu bordură lată sau căciulă țuguiată
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Hora Unirii. CAP. II GEOGRAFIA AȘEZĂRILOR Considerații geografice asupra procesului de locuire în teritoriul comunei II.1.1. Perioada predocumentară Teritoriul comunei Țibănești, datorită poziției favorabile într-o zonă pe care o putem asemui cu o cetate naturală (În Centrul Podișului Central Moldovenesc), fiind înconjurat pe la vest , nord vest și nordest de codrii masivi, a oferit condiții pentru o intensă locuire. Cu siguranță că pădurea, care ocupa în trecut suprafețe mai mari (60 %, dar poate chiar 75 %) din teritoriu a avut
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
absolută de 400 m. El a fost genial amplasat în zona nordică a Pod. Central-Moldovenesc, sau în porțiunea de sud, înaltă, a jud. Iași, în "spatele" Coastei laș ilor, reprezentând limesul carpodacic al marilor holmuri împădurite sau limesul intern de podiș. Optăm în descrierea respectivă pentru termenul de "holm" sau "cetățui", deoarece sunt atât reprezentativi, cât și frecvenți în zonă și în lucrările de specialitate. Printre caracteristicile limesului de podiș, în afară de amplasarea ingenioasă, se remarcă nerespectarea principiului liniarității (specific limesurilor de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
reprezentând limesul carpodacic al marilor holmuri împădurite sau limesul intern de podiș. Optăm în descrierea respectivă pentru termenul de "holm" sau "cetățui", deoarece sunt atât reprezentativi, cât și frecvenți în zonă și în lucrările de specialitate. Printre caracteristicile limesului de podiș, în afară de amplasarea ingenioasă, se remarcă nerespectarea principiului liniarității (specific limesurilor de câmpie), dar abordarea în schimb a principiilor geostrategiei și înglobarea într-un amplu sistem defensiv a următoarelor elemente: cetățile geto-dacice din comunele Strunga, Butea și Oțeleni, urmate de "cetățuile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
înzona cercetată, având în vedere amplasarea eronată a cetății Zargidava la Brad (vest de Siret), când de fapt Ptolemeu a descris o la răsărit de acest râu. Pe un alt plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Țibana) etc. Prin analizarea informațiilor pertinente, se poate constata faptul că autohtonii neolitici preindoeuropeni aveau o cultură materială și spirituală dintre cele mai avansate din Europa, numită StarcevoCriș, cu ceramică pictată (mileniile VIV î.e.n.). Populația neolitică din această zonă de podiș a rezultat printr-un amestec al autohtonilor epipaleolitici cu elemente sudice venite din zona egeo anatoliană și thessalică, prin mileniile VIIV î.e.n. Teritoriul nostru făcea parte din una din cele două arii de locuire cu o civilizație mai avansată, având
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Siret ) vase de argint care erau frecvent oferite de romani vecinilor. Așezările autohtonilor, după retragerea romană avansau adânc în "Codrul Moldovei la Țibănești și Comarna (sec. IIIV), la Horlești și Crivești (sec.IIIIV), până la cetatea dacă Poenești Vaslui, toate în Podișul Central Moldovenesc. Romanitatea se resimte prezentă în aș ezările dacice care se îndesesc în silvostepă și codru, în perioada prefeudală. în aceste cetăți se plămădește și cultura străromânească Dridu. Sub presiunea popoarelor migratoare dinspre est, populația romană autohtonă se regrupează
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
plugari, din proprie inițiativă. Se spunea că și-a tăiat singur craca, dezicându se direcției conservatoare.(după Mihăilă Florin din Tungujei). II.4.2. Morfostructura vetrelor Morfostructura vetrelor se încadrează, în cazul tuturor satelor menționate, la tipul răsfirat (disociat), caracteristic podișurilor și dealurilor înalte. Aceasta se concretizează întro distanță nu prea mare Între gospodării, cu o vatră bine conturată față de tipul risipit, și cu o parte mică a terenului de subzistență în vatră (grădini cu pomi și vii care inundă, În timpul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
încadrându se în categoria așezărilor mici, și doar două sate (Ț ibănești și Glodenii Gândului) se pot considera sate mijlocii întrucât au populația în jurul cifrei de l800 loc. b) După morfostructură, satele se încadrează la tipul răsfirat, caracteristic zonei de podiș deluros. Acest tip se concretizează într-o distanță medie între gospodării, prezintă o vatră bine conturată în comparație cu satul risipit și are o parte mică a terenului agricol în intravilan (grădinile cu pomi, legume, vii etc). Indicele de dispersie al acestor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
așezări se calculează astfel: I= (N-N 1)*n/N = (7654 1954)*9/7654 = 6.7 N= numărul total al populației comunei; N1= numărul populației satului de reședință; n= numărul satelor reședință. Această valoare indică o dispersie relativ mare, specifică Podișului Central Moldovenesc. c) După funcțiile așezării, care se stabilesc cu ajutorul structurii profesionale, se constată că satele acestea au majoritar o funcție agricolă, iar in Ț ibănești mai apare și o funcție comercială a așezării, întrucât marțea este o intensă activitate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
CheiaRecea 335,6 m la est și dealul Rediu 289,31 m la sud. Altitudinea medie a reliefului este de aproximativ 201 m, un relief înalt și fragmentat cu un substrat marno argilos și nisipuri ușor erodabile. Poziția sa în cadrul Podiș ului Central Moldovenesc, dă o notă specifică caracteristicilor socioumane, comuna Tibănești făcând parte integrantă din bazinul hidrografic a Ș acovățului.Sub aspect economico geografic, se recomandă încadrarea comunei la zonele ce prezintă caracter agricol, cu axare pe cultura cerealelor și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Iași. 6.Barnea, E. (1985)Cadre ale gândirii populare românești, Ed. Cartea Românească, București. 7.Băcănaru I., Iacob, Gh. (1995)Harta și ghidul schiturilor, mănăstirilor și așezămintelor, Ed. Anastasia, București. 8.Băcăuanu, V., Barbu, N., Pantazică, M., Ungureanu, AL (1980)Podișul Moldovei, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedici, București 9.Bălan, Șt., Mihăilescu, N. (1985)- Istoria științei și tehnicii în România, Ed. Academiei, București 10.Berciu, D. (1976)Neamuri și triburi tracice, Magazin istoric, nr. 1 11.Bichir, Gh. (1973)Cultura carpică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1993) Istoria românilor, Ed. Europa Nova, București. 45.Drăghicescu, D. (1996) Din psihologia poporului român, Ed. Albatros, București. 46.Erhan, E. (1979) Clima și microclimatele în zona orașului Iași, Ed. Junimea. Iași. 47.Erhan, E. (1986) Fenomenul de grindină în Podișul Moldovei, An. Univ. "Al.I.Cuza", 48.Enciu, Gh. (1984)Poșta și telecomunicațiile în România, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 49.Frunzescu, D. (1872)Dicționar topografic și statistic al României, București. 50.Gane, C. (1923)Pe aripa vremii, București
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1976)Dicționar de istorie veche a României., Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 93.Pișotă, I. (1987)Biogeografîe, CMU București. 94.Pișotă, I., Buta, I. (1983)Hidrologie, E.D.P., București. 95.Parvan, V. (1982)Getica, Ed. Meridiane, București. 96.Ploscaru, D. (1973)Podișul Central-Moldovenescstudiu geomorfologic, teză de doctorat, Univ. Iași. 97.Poghirc, P. (1979)harta "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale", Univ. Iași. 98.Poghirc, P. (1983)Podișul Bârladului, Univ. lași. 99.Popa, A. (1973)Caracterizarea erodabilității solurilor din Podișul Bârladului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
București. 95.Parvan, V. (1982)Getica, Ed. Meridiane, București. 96.Ploscaru, D. (1973)Podișul Central-Moldovenescstudiu geomorfologic, teză de doctorat, Univ. Iași. 97.Poghirc, P. (1979)harta "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale", Univ. Iași. 98.Poghirc, P. (1983)Podișul Bârladului, Univ. lași. 99.Popa, A. (1973)Caracterizarea erodabilității solurilor din Podișul Bârladului și măsurile agrofitotehnice de creștere a producției la plantele agricole cultivate, rezumatul tezei de doctorat, Univ. Iași. 100.Pop, E. (1971)Geologie generală, E.D.P., București. 101.Popovici
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1973)Podișul Central-Moldovenescstudiu geomorfologic, teză de doctorat, Univ. Iași. 97.Poghirc, P. (1979)harta "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale", Univ. Iași. 98.Poghirc, P. (1983)Podișul Bârladului, Univ. lași. 99.Popa, A. (1973)Caracterizarea erodabilității solurilor din Podișul Bârladului și măsurile agrofitotehnice de creștere a producției la plantele agricole cultivate, rezumatul tezei de doctorat, Univ. Iași. 100.Pop, E. (1971)Geologie generală, E.D.P., București. 101.Popovici, L., Moruzi, C, Toma, I. (1985) Atlas botanic, E.D.P., București. 102.Posea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Trebici, V. (1991)Populația Terrei Demografie mondială, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 120.Tufescu, V. (1974)România. Natură, om, economie, Ed. Ș tiințifică, București. 121.Tufescu, V., Giurcăneanu, C. (1995) Geografia României, E.D.P., București. 122.Ungureanu, Al. (1993)Geografia podișurilor si câmpiilor României. Ed. Univ. "Al.I.Cuza", Iași. 123.Vitcu, D. (1987)Istoria salinelor Moldovei în epoca modernă, Inst. ist. "A.D.Xenopol", Iași.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
când s-a făcut această cișmea. Apa care curge este curată și limpede. Bea pentru iubirea trimisului lui Dumnezeu". Iar mai jos: "După Ioan Grigore Ghica, nepotul său Grigore Alexandru Ghica-Vodă, la 1765 mai aduce o cantitate de apă din podișul Copoului, la Mănăstirea Sf. Spiridon". Despre această aducțiune vorbește și istoria Orașului Iași vol.I Editura "Junimea" 1980 precizând data: 20 iulie 1765. Lucrările au fost executate de meșteri din Constantinopol. După Ion Mitican (Flacăra Iașului 21 febrâuarie 1988) pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
studiate , Depresiunea Și orașul Hârlău, prezintă din punct de vedere fizico -geografic, trăsături care o evidențiază în mod special. Hârlăul și zona învecinată, este o veche vatră de locuire românească din Țara de Sus , situată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Câmpia Moldovei. Prezintă împreună cu împrejurimile sale un fond turistic valoros, căci aici ,, la vadul Bahluiului- Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei. Această situare a favorizat așezări urbane dezvoltate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice sunt foarte puternice, fapt ușor de dedus și din cantitatea medie multianuală de precipitații, care coboară, sub 500 mm. Este așadar, o zonă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]