3,799 matches
-
cu acea rară lipsă de decență cu care amenința odinioară pe judecătorii însărcinați cu cercetarea actelor de canonizare a cuviosului Warszawski - recomandă reprobării publice demisia magistraților pe simplul cuvânt că ministrul are dreptul de-a numi judecători pe oricine o pofti. Evident, da, ministrul, mai ales liberal fiind, poate deșerta școalele primare de băieți pentru a umplea cu ei funcțiile statului, dar de aci rezultă că magistrați serioși, vechi, cu titluri academice, precum sânt toți cei din Iași, să fie supuși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esplicare măcar, necum justificare. Prezidentul unei republice, identificîndu-se cu partidul pe care-l reprezintă, poate înainta inexactități de fapt, și d. C. A. Rosetti, redactorul "Republicei Romîne" și părintele intelectual al celei de la Ploiești, ar putea să spună orice-ar pofti într-un mesaj adresat prietenului Dimancea sau prietenului Pătărlăgeanu. Lucrurile se petrec în familie, se stilizează între păhare sub dictatul cuviosului Simion de ex., cu conivente clipiri din coada ochiului și steriotipul "ne-nțelegem". Dar miniștrii actuali {EminescuOpXI 135} prea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vină. Cine face din d-nii Carada și Costinescu oameni de stat, însărcinați a trata afaceri de sute de milioane, pierde în mod absolut dreptul de-a apela la oameni de-o autoritate oarecare. Acești doi d-ni pot fi cum poftesc, buni sau răi, inteligenți sau nu; împrejurarea că nu pot dovedi nici un fel de studii făcute regulat în vreo școală din lume, apoi aceea că pîn-acum n-au avut - haide, fie - ocazia de a-și manifesta adâncimea calităților înnăscute, toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
serios pentru un diplomat, deoarece, pe cât știm noi, diplomații nu prea au obiceiul să-și publice numaidecât după întoarcerea acasă dintr-o misiune impresiile lor de călătorie, nici darea de seamă asupra dejunurilor, prânzurilor și cinelor la cari au fost poftiți, nici costumul ce [au] purtat la cutare paradă. Dar d-lui D. Brătianu, diplomat mai mult alb decât cărunt, îi place să comunice nației toate aceste amănunte; ne pare cu atât mai bine deoarece d-sa a ales pentru a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care local? Voci: Aci. (zgomot infernal, întreruperi) D. Dimancea: Majoritatea a hotărât că deseară este ședință. Dar majoritatea găsește cu cale, pentru interesele majorității, ca deseară să nu mai fie ședință. Rămâne dar ca majoritatea să se adune unde-o pofti. Propun ca deseară să nu fie ședință. Aceste scene nu sânt lipsite de trăsături comice. Dar, abstracție făcând de la ele, se constată întîi tendența eliminativă a partidului roșu, apoi adâncimea crizei care s-a născut atunci și durează până astăzi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bancă și directori și cenzori, s-au făcut toți oameni cu dare de mână, căci le-a cântat cucul și le umblă plugul bine. Vorba ceea: nici n-au tăiat vițelul și le vin mușterii după piele. De-acu mai poftească reacția asupra patrioților cu vorbe ca d-alde "ține-te pânză să nu te rupi" sau "haina asta străină a ta este? " sau "prăvălie cu chirie și marfă pe datorie" sau altele de-astea din înțelepciunea lui Nastratin. De acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu mintea și cu caracterul. Dacă ele nu se disciplinează în copil încă, dacă nu i se imprimă adânc în toate apucăturile sale iubirea de adevăr și de muncă, să tot învețe el chimie și medicină și tot ce-o pofti, tot cumulard și vânător de câștig în socoteala altora va rămânea. Vom reveni asupra cestiunii educației în școalele noastre, precum și asupra rolului ce l-ar putea avea, deși nu-l are, studiul clasicității pentru creștere. Deocamdată observăm numai că cearta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iași, și astfel d. Sipsom, mergând acasă la d. Conta, nu fu primit; Excelența Sa [î]i trimise răspuns cu aprodul de la ușă că nu primește acasă decât pe amici și că cine are afaceri du d-sa ca ministru să poftească la minister. Pe semne că la d. Tiriachiu d. Sipsom n-a avut mai mult noroc decât la d. Conta, pentru că, peste două zile de la acestea, "Steaua Romîniei" a publicat o scrisoare a unui "amic politic din Huși". În acea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
M. Sturza într-o telegramă adresată d-lui G. B. Chrisoscoleu-Platana, telegramă pe care acest din urmă domn a fost autorizat a o publica în ziarele capitalei. Iată textul acestei telegrame: D-lui Grigore Hrisoscoleu Buzoianu, Str. Grivița, 40 Te poftesc să publici îndată în ziarele capitalei scrisorile mele, prin cari v-am prescris să nu faceți agitațiuni în Clubul Democrației Naționale, ci să vă ocupați numai de-a mări numărul aderenților la partid pe cale legală. Asemenea să publicați imediat scrisoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a vedea lucrurile, Rosa Luxemburg folosea metafore Împrumutate din sfera proceselor organice complexe, ce nu pot fi manevrate arbitrar fără a amenința vitalitatea organismului Însuși. Ideea că un comitet executiv ierarhic și rațional ar putea să Își desfășoare trupele după cum poftește era nu doar neverosimilă din punct de vedere al vieții politice reale, ci și artificială și lipsită de profunzime. Rosa Luxemburg respinge viziunea exprimată În Ce e de făcut? și arată foarte clar că prețul plătit pentru a avea o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
bani o Sfântă biserică în satu în Bălinești, ce iaste în ținutul Sucevii și trăiește până azi.” Biserica din Bălinești a fost zidită însă în 1499, deci nu din banii haraciului. Neculce înregistrează povestea cu descălțarea logofătului, când a fost poftit pe „măcat”, unde a sorbit cafeaua fierbinte, crezând că este o băutură obișnuită. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, afirma și el că Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, „a supus cel dintâi țara Imperiului otoman”, cu condiția să plătească Porții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matei după distanțarea provocată de jurământul de la Colomeea. La 3 noiembrie 1488, magistrul Sibiului le scria sibienilor că majestatea sa i-a spus că „e permis ca să se facă și exporteze în bună voie arme pentru voievodul moldovean, cât va pofti să aibă”. În anii 1482-1486, Ivan al III-lea încheiase o alianță cu regele Matei. În octombrie 1487, marele cneaz îi cerea hanului Mengli Ghirai să le îngăduie solilor unguri să treacă prin Crimeea, în drumul lor spre Moscova. Solii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecerea, cu atât aș fi căpătat un avans bunicel, încât să mă strecor, iute de picior înaintea lor, s-o iau la fugă direct spre casă... iar lupul? El n-are decât: oprească-se între ele! Aleagă-și ce-o pofti și ce i-o ieși mai lesne în cale! Înșface-și o stearpă bună, grasă, ori chiar berbecele, că-i mai dolofan, mai ortoman și-are singur carne cât două oi bune! N-am să-i dau prilejul să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am mers împreună la casa colegei la care stătea în gazdă prietena mea. Ne-a ieșit în întâmpinare tatăl colegei din Sirețel, Vasile Baciu, un bătrânel pleșuv, adus de spate, știrb și hâtru, cam fudul de-amândouă urechile; ne-a poftit în casă, spunându-ne că baba a rămas în sat la o rudă și el a prins a ne cântări din ochi, a ne lua la rost și a ne descoase de unde suntem, cu ce ne ocupăm, ce vânt ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
terminat de-aproape o jumătate de secol și facultatea și uneori, când una dintre fetele de-atunci, consoarta mea, Veronica, colega Lenuței Baciu de la Sirețel, mă întreabă: Ascultă, măi omule, mâine-i sărbătoare, am mai mult timp liber: ce-ai pofti să mănânci? Mă uit la dânsa și, prin aburul anilor, care s-au dus, o revăd pe învățătoarea sfioasă, rușinoasă, de la Sirețel, și-i răspund zâmbind: Tare-aș mai vrea niște turtă dulce ca aceea făcută de mătușa Paraschiva de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
toate merseseră strună. Sala unde urma să aibă loc examenul era la parter, în capătul coridorului, în partea opusă a catedrei de Psihologie-Pedagogie. Profesorul a venit prompt, la ora 8 fix, împreună cu lectorul Ienceanu, cu care făcuserăm seminariile. I-a poftit pe primii cinci în ordinea în care erau înscriși în cadrul grupei. A scos din servietă biletele de examen, le-a amestecat de câteva ori și le-a așezat, tacticos și încet în șir la capătul catedrei. Ni s-a părut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
putea zice că nu i se potriveau versurile lui Arghezi: "toate bunătățile / i-au mânjit mustățile!". Însă mustăți n-avea, părul îi era negru și des negru, deși după câte-am aflat, încă nu-l cănea. Tovarășul Miu l-a poftit pe profesorul Loghin să se așeze. A așteptat câteva clipe. Apoi s-a așezat în fața acestuia, la dreapta doamnei, făcându-mi semn și mie să iau loc lângă oaspetele ieșean. -4 Profesorul Loghin care era de istorie contemporană fusese invitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Miu aprobarea ca echipajul nostru să fie format dintr-un lector universitar, adică dumitale, și doi elevi din clasa a XI-a, unul de la Colegiul Pedagogic "Mihai Eminescu" și altul de la Colegiul "Petru Rareș". Bucureștiul a avizat favorabil propunerea noastră... Poftim fișele și hârtiile ce trebuie completate! Aveți pașaport? Cum, n-ați mai fost niciodată în străinătate? Se poate una ca asta? Aduceți-mi mâine actele necesare! Le facem în regim de urgență, prin curierul Comitetului Județean! E bine? Dumitale vei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am tot plimbat pe câteva străzi lăturalnice și-am încercat să-mi ordonez gândurile la orele zece fără câteva minute am bătut la ușa secretarului cu propaganda. Mi-a deschis secretara din anticameră. Mi-a zâmbit ușor și m-a poftit în încăperea din dreapta, însoțindu-mă cu o tavă cu trei cafele. Am intrat într-o încăpere largă, spațioasă, elegantă, cu o mochetă vișinie. La biroul din mijlocul încăperii ședea Panaiotache, "omul negru", îmbrăcat într-un costum de tergal, de culoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Am învârtit și sucit această idee, când pe-o parte, când pe alta. Am stat și am comentat diverse uimiri și clevetiri ale prietenilor și neprietenilor. Și într-un final: ce-am hotărât? "Ascultă, măi omule: n-au decât să poftească și să te vorbească, cine-o vrea și ce-o vrea! Cine-ți cunoaște hatârul știe prea bine că n-ai fost și nu ești un lingău!... Dar, dacă-ți stă în putință, calcă-ți ușor pe inimă și fă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
toată în negru și îmbrobodită pe sub bărbie cu un tulpan de aceeași culoare, ca și mantia monahală. Se repede spre "șerif" și dă să-i sărute dreapta, ca unui preot dar el și-o retrage. Fiți bineveniți în Casa Domnului! Poftiți, vă rugăm în odaia de oaspeți în sala de mese sunt măicuțele vă rugăm, să mergem, să gustați ceva. Nu avem vreme, Cecilia, ne grăbim, îi răspunde "șeriful". Ei îs din Suceava, vin pentru prima oară aici, dar se grăbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de bagaje ale celorlalți. Și, în sfârșit, am scos din buzunarul din interiorul hainei, portofelul. Acest blestemat de portofel, pe care-l burdușisem la plecare și pentru care îl privisem cu atâta suspiciune pe el, acest om bun, care ne poftise în mașină, ne oferise o excursie plăcută și ne povestise o mare parte din viața lui. Poftiți, vă rog, domnule Emilian Neda și i-am întins o hârtie nouă de 1 milion de lei, deși știam că e de vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de portofel, pe care-l burdușisem la plecare și pentru care îl privisem cu atâta suspiciune pe el, acest om bun, care ne poftise în mașină, ne oferise o excursie plăcută și ne povestise o mare parte din viața lui. Poftiți, vă rog, domnule Emilian Neda și i-am întins o hârtie nouă de 1 milion de lei, deși știam că e de vreo 3-4 ori mai mult decât prețul ce-ar fi trebuit să i-l dau unui taximetrist. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu lemne pentru iarnă. Să plătească angaralele către stat. S-aducă apă proaspătă zilnic de la izvorul din vale, de la cișmeaua de pe râul Deea. După ce Bițu s-a mutat la ei în gazdă, Costel Ursan trebuia să aducă și ceea ce mai poftea "domnu inginer șef", ca "lichide", din când în când la masă: o țuică de prună sau o afinată și câteva sticle de vin natural de la depozitul din târg. Văzând că Bițu era, ca și el, un om blând și molcom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
posibile nepotriviri într-o nouă căsătorie. Și-a procurat cărți și rețete pentru bucătărie. S-a inițiat el însuși în arta culinară. A devenit, cu timpul, el însuși, propriul său bucătar iscusit, la care era o sărbătoare aleasă să fii poftit. Și-a păstrat un cerc intim și restrâns de prieteni, cu care se-ntâlnea, îi primea acasă, ori mergea la ei, rămânând demn, puternic, echilibrat, statornic și pasionat de ceea ce făcea la serviciu și acasă. Evenimentele din decembrie 1989 l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]