1,649 matches
-
se ținuse" O "biografie"33 În anul 1995, cu prilejul lucrărilor de restaurare, o descoperire de natură arheologică a adus lumină asupra începuturilor Casei lui Vasile Pogor: o piatră de temelie, hexagonală, pe care, cu litere chirilice, este notat "Vasile Pogor 1850 și soția sa Zoe". Este vorba, desigur, de tatăl junimistului, vornic cu unele înclinații spre literatură, care, în 1850, ridică această clădire pe vechile temelii ale caselor familiilor Coroi și Cerchez. Poate părea inexactă sintagma "case mari părintești" folosită
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
soția sa Zoe". Este vorba, desigur, de tatăl junimistului, vornic cu unele înclinații spre literatură, care, în 1850, ridică această clădire pe vechile temelii ale caselor familiilor Coroi și Cerchez. Poate părea inexactă sintagma "case mari părintești" folosită de Vasile Pogor, dacă e înțeleasă sub aspectul echivalenței între "casă părintească" "casă bătrânească". Referința panuiană vizează ideea de moștenire, căci, fără îndoială, după două decenii de folosire, casa nu putea crea impresia de bătrânesc. Din punct de vedere arhitectonic, Vasile Pogor (tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Vasile Pogor, dacă e înțeleasă sub aspectul echivalenței între "casă părintească" "casă bătrânească". Referința panuiană vizează ideea de moștenire, căci, fără îndoială, după două decenii de folosire, casa nu putea crea impresia de bătrânesc. Din punct de vedere arhitectonic, Vasile Pogor (tatăl) a dovedit o înclinație pentru un eclectism foarte la modă între ceea ce criticul de artă Valentin Ciucă numește "joncțiunea tiparelor clasiciste cu cele medievale sau postmedievale", joncțiune având ca rezultat "o sinteză cu elementele unui nou mod constructiv cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
viață ale clădirii: casa devine sediul revistei "Convorbiri literare" (1867) și îl găzduiește pentru o scurtă perioadă de timp (câteva luni ale anului 1874) pe Mihai Eminescu. Acest al doilea aspect este, totuși, unul controversat. Susținătorii găzduirii lui Eminescu la Pogor invocă de regulă un fragment din volumul lui Vasile Panopol (Pe ulițele Iașului...): Tot acolo, în niște încăperi mai retrase, a fost găzduit de Pogor marele nostru Eminescu". Se omite însă pluralul lui Panu, "case mari părintești", foarte posibil fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Mihai Eminescu. Acest al doilea aspect este, totuși, unul controversat. Susținătorii găzduirii lui Eminescu la Pogor invocă de regulă un fragment din volumul lui Vasile Panopol (Pe ulițele Iașului...): Tot acolo, în niște încăperi mai retrase, a fost găzduit de Pogor marele nostru Eminescu". Se omite însă pluralul lui Panu, "case mari părintești", foarte posibil fiind ca Eminescu să fi fost găzduit în una din clădirile-anexă ce alcătuiau complexul propriu-zis, iar nu în clădirea centrală, principală, cea cu "ferestre luminoase". Un
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
părintești", foarte posibil fiind ca Eminescu să fi fost găzduit în una din clădirile-anexă ce alcătuiau complexul propriu-zis, iar nu în clădirea centrală, principală, cea cu "ferestre luminoase". Un alt episod din "biografia" casei se consumă în 1901, când Vasile Pogor vinde casa principesei Maria Moruzzi și fiului ei, Gheorghe I. Brătianu, reputatul istoric de mai târziu. În 1938, Brătianu părăsește Iașul, în favoarea Bucureștiului, imobilul fiind închiriat, pentru o perioadă scurtă, Rezidenței Regale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, casa
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
serios amprenta. După mai bine de două decenii, în 1990, Muzeul de literatură al Moldovei se transformă în Muzeu al Literaturii Române, recunoscându-se, implicit, anvergura națională a celor de al căror nume era și este legată casa. Muzeul "Vasile Pogor" devine sediul central al unui complex muzeal cuprinzând douăsprezece muzee și case memoriale: "Dosoftei", "Vasile Alecsandri", "Constantin Negruzzi", "Mihai Eminescu", "Ion Creangă", "Vasile Pogor", "Nicolae Gane", "Mihail Sadoveanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", "G. Topîrceanu", Muzeul Teatrului. O altă clădire, anexă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
implicit, anvergura națională a celor de al căror nume era și este legată casa. Muzeul "Vasile Pogor" devine sediul central al unui complex muzeal cuprinzând douăsprezece muzee și case memoriale: "Dosoftei", "Vasile Alecsandri", "Constantin Negruzzi", "Mihai Eminescu", "Ion Creangă", "Vasile Pogor", "Nicolae Gane", "Mihail Sadoveanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", "G. Topîrceanu", Muzeul Teatrului. O altă clădire, anexă, protejează rețeaua de catacombe, cuprinzând hrube de veac XVI, folosite în diverse scopuri (refugiu, depozitare etc.).35 La începutul anului 2002, au fost inaugurate
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
autor B. Barnabaș), I. Creangă (autor: Ion Buzdugan), M. Eminescu (autor Vl. Florea), Al. Lambrior (autor M. Cujba), T. Maiorescu (autor I. Bârleanu), C. Meissner (autor R. P. Hette), Iacob Negruzzi (autor Dan Covataru), Al. Philippide (autor O. Spaëthe), V. Pogor (autor Vl. Florea), I. Slavici (autor Gr. Patrichi) și A.D. Xenopol (autor R. Kocis). După aproximativ un deceniu de minuțioasă restaurare, în anul 2007 Muzeul "Vasile Pogor" și-a redeschis porțile, redevenind, fie numai și simbolic, "casa cu ferestre luminate
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
P. Hette), Iacob Negruzzi (autor Dan Covataru), Al. Philippide (autor O. Spaëthe), V. Pogor (autor Vl. Florea), I. Slavici (autor Gr. Patrichi) și A.D. Xenopol (autor R. Kocis). După aproximativ un deceniu de minuțioasă restaurare, în anul 2007 Muzeul "Vasile Pogor" și-a redeschis porțile, redevenind, fie numai și simbolic, "casa cu ferestre luminate". Expoziția permanentă 36 Sediu al muzeelor literare ieșene, Muzeul ,,Vasile Pogor" este una dintre clădirile cele mai ofertante din punctul de vedere al amintirilor, istoriei, tradițiilor locale
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Xenopol (autor R. Kocis). După aproximativ un deceniu de minuțioasă restaurare, în anul 2007 Muzeul "Vasile Pogor" și-a redeschis porțile, redevenind, fie numai și simbolic, "casa cu ferestre luminate". Expoziția permanentă 36 Sediu al muzeelor literare ieșene, Muzeul ,,Vasile Pogor" este una dintre clădirile cele mai ofertante din punctul de vedere al amintirilor, istoriei, tradițiilor locale. Organizată cronologic, expoziția permanentă propune, în fiecare încăpere, întâlniri cu personalități, curente literare, aspecte legate de istoria literară. Este un muzeu de atmosferă în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
poeziile d-lui marelui logofăt I. Văcărescu" (București, 1848, Tipografia lui K.A.Rosetti și Vinterhalder) și altele. 2. Salonul proprietarilor casei, Sala "Pogor-Brătianu", este amenajat astfel încât vizitatorii să cunoască trecutul imobilului, poveștile lui. Birourile de lucru ale lui Vasile Pogor și Gheorghe Brătianu, în același spațiu cu mobilier de epocă, în singura încăpere cu tapiserie aurie, grinzi de lemn ornamentate, totul conjugându-se întru impresia că timpul s-a oprit și că stăpânii sunt ...acasă. 3. Intrarea în camera unui
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fenomenului dramatic românesc. Scările interioare sunt, de asemenea, originale, concepute în 1850 și restaurate între 1995-2006. George Panu povestește, în amintirile sale despre Junimea, că, urcând aceste trepte, l-a zărit pentru prima dată pe Eminescu ieșind din biblioteca lui Pogor, poziționată în dreapta Salonului Junimii. 5. Holul de la etaj este astăzi numit "I.M.Melik", datorită faptului că aici se află un set de mobilier tipic perioadei, format din canapea, fotolii și masă ovală, toate aparținând familiei junimistului Melik. 6. Încăperea care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Holul de la etaj este astăzi numit "I.M.Melik", datorită faptului că aici se află un set de mobilier tipic perioadei, format din canapea, fotolii și masă ovală, toate aparținând familiei junimistului Melik. 6. Încăperea care altădată era biblioteca lui V. Pogor se numește acum Sala "Eminescu, Creangă, Veronica Micle". Povestea prieteniei celor trei se închide între obiectele acestei camere: setul toaletă original al Veronicăi Micle, scrin Biedermeier cu încrustații din metal aurit, tablou "Creangă și Eminescu la Bojdeuca din Țicău", de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
lui Mihail Sadoveanu, iar pe o canapea stă aruncat, "neglijent", halatul actorului Miluță Gheorghiu, dungat în roșu și negru. E o sală paradigmatică pentru orice scriitor interbelic, și pentru orice artist al acelor ani. 11. În afara expoziției permanente, Muzeul "Vasile Pogor" propune și o expoziție temporară în Sala de rarități: obiecte deosebite, unicate sau foarte rare. Între cele mai interesante exponate din această expoziție numim: "Etymologicum Magnum Romaniae" (B.P.Hasdeu, tom I, București, 1887, cu dedicația și autograful autorului), ceas din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
aur executat la Paris, cu inițialele A.G.S. și stema princiară (proveniență Al.Gr.Suțu), ceas de buzunar din aur, marca Brequet, care a aparținut lui Eremia Grigorescu (donație Ariana Grigorescu Negropontes, Paris), ceas de buzunar din argint (proveniență Vasile Pogor), revista "Convorbiri literare" (an I, nr.1, Iași, 1 martie 1867), medalie comemorativă emisă cu prilejul inaugurării Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași (1896), casetă din lemn de trandafir (proveniență Teodor T. Burada), evantai din lemn de santal (cu suport
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
rezultă clar că ceea ce s-ar putea numi "expulzarea din privat" survenea de la sine, elegant, prin aceea că "expulzatul" pur și simplu nu-și găsea locul. Înclin să cred că mai degrabă decât spațiul în sine, fie el casa lui Pogor, fie cea a lui Maiorescu, caracterul de privat era mult mai accentuat în privința unei anume atmosfere. 2 Iată și punctul de vedere al unui comentator avizat, Zigu Ornea: "Să spunem totuși că aceste prelecțiuni, recomandate a fi populare, erau cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o parte, loc al poveștilor de pe "ulița mică", pe de altă parte "templu al literaturii române moderne, fundația spiritului românesc, narativ și expresionist", cum o percepea Nicolae Breban. 32 Spre exemplu, documente referitoare la arendările unor moșii aparținând lui Vasile Pogor, "acte de asociație", contracte, "acte de convențiune", "contracte de societate" etc. toate denotând spirit practic, urmărire a interesului etc. 33 Pentru a configura un scurt istoric al Muzeului "Vasile Pogor" am utilizat, printre alte surse, eleganta Carte a muzeelor literare
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
exemplu, documente referitoare la arendările unor moșii aparținând lui Vasile Pogor, "acte de asociație", contracte, "acte de convențiune", "contracte de societate" etc. toate denotând spirit practic, urmărire a interesului etc. 33 Pentru a configura un scurt istoric al Muzeului "Vasile Pogor" am utilizat, printre alte surse, eleganta Carte a muzeelor literare ieșene, alcătuită de Lucian Vasiliu, Ioana Vasilescu-Coșereanu și Dan Jumară, apărută la Editura " Timpul" Iași 2000, precum și diverse fișe de lectură ale unuia dintre cei mai devotați slujitori ai Casei
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cei mai devotați slujitori ai Casei, doamna Olga Rusu. 34 Valentin Ciucă, Iașii între medieval și modern, Editura "Art XXI", Iași, 2008, p. 31. În analiza de ansamblu pe care criticul de artă o face acestui stil arhitectural, asociază Casei Pogor și alte monumente ieșene: Casa vornicului Alecsandri, Palatul Ruset Roznovanu, Palatul Sturdza, Teatrul Național etc. 35 "Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Principesa Moruzzi și istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnițe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
31. În analiza de ansamblu pe care criticul de artă o face acestui stil arhitectural, asociază Casei Pogor și alte monumente ieșene: Casa vornicului Alecsandri, Palatul Ruset Roznovanu, Palatul Sturdza, Teatrul Național etc. 35 "Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Principesa Moruzzi și istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnițe. Săpăturile arheologice au revelat locuințe subterane (bordeie de secolele XV-XVI)", informează Ioana Coșereanu, în Cartea muzeelor literare ieșene, p. 9 36 Secțiune realizată
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
G. Kiriac. De la doisprezece ani scria versuri. Debutează în 1906 în revista „Dumineca”, semnând aici Celarianu-Celari; publică poezie și proză poematică în „Biblioteca modernă”, „Rampa”, „Ilustrația”, „Lumea”, „Revista antică”, „Noi pagini literare”. Deși era o persoană timidă și retrasă („seraful pogorât printre oameni”, îl va numi E. Lovinescu, în 1936), a frecventat mediile boemei literare: la Terasa Oteteleșanu a putut cunoaște pe Tudor Arghezi, N. Davidescu, Tudor Vianu, Mihail Sorbul, Mircea Demetriade. În 1913, când îi apare volumul Poeme și proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
zeii...-. ă N.Iorga) În preajma anilor 1861-1863 se întorc de la studii din Țările Occidentale ăGermania, Franța, Austria) câțiva tineri care doresc să aducă schimbări în cultura română patruzecioptistă. Aceștia sunt: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Petre Carp și Vasile Pogor. Ei au pus bazele unei societăți culturale și literale căreia i-au dat numele Junimea. În casa lui Vasile Pogor cei cinci tineri împreună cu alți poeți și scriitori din Iași se întâlneau o dată pe săptămână și purtau discuții pe teme
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
doresc să aducă schimbări în cultura română patruzecioptistă. Aceștia sunt: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Petre Carp și Vasile Pogor. Ei au pus bazele unei societăți culturale și literale căreia i-au dat numele Junimea. În casa lui Vasile Pogor cei cinci tineri împreună cu alți poeți și scriitori din Iași se întâlneau o dată pe săptămână și purtau discuții pe teme culturale, citeau fragmente din opere pe care apoi le discutau cu foarte multă seriozitate. Societatea Junimea s-a fondat la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
un pronunțat caracter polemic și se manifestă în trei direcții: limbă, literatură și cultură. Deviza lor era: „Intră cine vrea, iese cine poate-. II. 1874-1885 ședințele se țineau o săptămână la București și una la Iași în casa lui Vasile Pogor. Echilibrul se schimbă prin mutarea unei părți din Junimea; spiritul critic 13 scade. Este cea mai prolifică și bogată perioadă de publicare a unora dintre capitolele literaturii românești. III. 1885-1944 capătă un caracter preponderent, revista își pierde autoritatea. Se publică
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]