1,637 matches
-
cu crucea pe piept și afară de scarlatul tocurilor, înveșmîntați, împanglicați și împănoșați numai în aur și verde, verde și aur, așteptam ca surghiunul nostru pe pămînt să ia sfîrșit. O lină cîntare de clopoței ne vestea că harul dumnezeiesc se pogorîse asupra-ne; răscumpărați prin trufie aveam să ne redobîndim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborîseră prapurele înstemate și una cîte una se stinseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a fost să fie plâns de prea multă lume, așa cum își dorea. La înmormântare, săracă dealtfel, au luat parte doar câțiva prieteni, poate și din cauza perioadei sărbătorilor. De funeralii s au ocupat tipograful Ioan S. Simionescu și Miron Pompiliu. Vasile Pogor, primarul orașului la acea vreme aprobă un loc de clasa I pentru mormânt. Circulă însă și „povestea” potrivit căreia, sicriul masiv, cu trupul greoi al lui Creangă nu ar fi putut fi scos nici pe ușă, nici pe fereastră, și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
un restaurant, prefer să fiu cu o persoană, două, trei. Am ieșit astă-vară cu Codruța, Cici și Sandu Călinescu, altădată cu Tereza și Dan, iar pe la sfârșitul lui septembrie am ieșit într-o seară cu Sandu la o bere, la Pogor. A fost bine la început. Apoi, au apărut cunoștințe etc. Brrr! Cred că din cauza mitingurilor, întrunirilor și ședințelor civice și politice din anii '90, m-am cam umplut în ce privește contactele umane masive! Prefer reuniunile în grupuri mici și, mai ales
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
el. Pentru că nu putem spune că nu are inamici și dintre cei de un calibru mai apropiat de al său. Dorin Popa: Mă bucur să constat că-ți păstrezi opiniile. Cu mai bine de 12 ani în urmă, la Casa Pogor, când amândoi l-am prezentat pe Nicolae Breban la lansarea trilogiei sale, Amfitrion, ai declarat lucruri asemănătoare. Atunci, Nicolae Breban venise la Iași însoțit de doamna Doina Uricariu, editorul acelor cărți. Mai mult, acum pare a-ți fi mai limpede
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și renașterea întregului univers vegetal, animalier, uman. Ambele texte, cel românesc și cel egiptean, diferă ca informație strictă și ordine compozițională. Le unește, însă, suportul sentimental, bucuria revederii uneia și aceleiași ființe suprafirești, unanim îndrăgite. Ca și Primăvara, zeița egipteană pogoară ca o divinitate, adică vine de sus și de peste tot: Venit-a, a venit Tefnut Cu Șu întru acest ținut, Din Bigeh făcînd cale-întoarsă, Și-a pogorît pe glia arsă... Și-i zise atunci zeiței, Toth: Ferice-i pe aici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
revederii uneia și aceleiași ființe suprafirești, unanim îndrăgite. Ca și Primăvara, zeița egipteană pogoară ca o divinitate, adică vine de sus și de peste tot: Venit-a, a venit Tefnut Cu Șu întru acest ținut, Din Bigeh făcînd cale-întoarsă, Și-a pogorît pe glia arsă... Și-i zise atunci zeiței, Toth: Ferice-i pe aici socot! A fratelui său Șu prea frumoasă soață, Cu el împreună din Kenset veni Și într-al lor oraș se uniră. Tefnut-Hator se întoarce într-un moment
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
noțiunea latinească origo, ce desemna momentul începutului sau al originii, și din care avea să se formeze și conceptul originalității, desemnând ulterior un scop în sine al creației unui însemnat număr de artiști. Timpul a arătat însă că "spiritul înnoitor pogoară unde poftește"156, atributul creației fiind înnăscut și nu dobândit, fapt care a întărit crezul anumitor gânditori că a fi creator constituie prin excelență un dat al firii, și nu doar o etapă aparte din evoluția existenței umane, în deplin
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sau figurat, dacă spațiul este prea mic și restrîns. Alte exemple sînt: a sări un gard, a evada din închisoare, a închide pe cineva, a ascunde ceva, a-și face drum prin junglă, a se ridica la ceruri și a pogorî în iad. Efectul informației despre spațiu nu este determinat doar de felul în care aceasta este transmisă. Distanța de la care este prezentat spațiul afectează și imaginea care rezultă. Dacă spațiul este prezentat de departe, de obicei se prezintă o vedere
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
voastră, pentru a căpăta pâinea cea de toate zilele, ne însărcinasăm, pe lângă slujbele ce mai ocupam eu, și cu creștirea și învățătura a unui număr de copile [...]. Și așa, pe când eram socotiți ca unii din cei ce au a să pogorî în mormânt, neavând în ziua aceea pe ce cumpăra nici măcar pâine, înfățoșindu-mi-se una din tinerile eleve spre a-i da lecția de clavir, aflu instrumentul desacordat [...], îl deșchid ca să-l dreg, însă, o, Dumnezeule! mari sânt minunile Tale, aflu în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se sprijini cu spatele de perete, încrucișându-și brațele la piept. Dar căpetenia, rupând cercul dansatorilor, se îndreptă către ei și, plin de gravitate, îi spuse câteva cuvinte bucătarului. - Ia-ți mâinile de la piept, căpitane. Te strângi și nuângădui să pogoare în tine harul sfântului. D'Arrast își lăsă brațele în jos. Așa cum stătea, cu brațele atârnând pe lângă trup, cu spatele lipit de perete, părea el însuși, cu picioarele și mâinile sale mari și greoaie, cu fața-i uriașă lucind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
apă și cu o lumânare, pe care o înfipse în mijlocul camerei. Vărsă apa în jurul lumânării, desenând astfel două cercuri concentrice, apoi, îndreptându-se din șale, înălță către acoperiș o privire de nebun. Cu tot trupul încordat, așteptă, neclintit. - Sfântul Gheorghe pogoară. Privește, privește, șopti, cu ochii ieșiți din orbite, bucătarul. Câțiva dansatori căzuseră în transă, dar într-un fel de transă încremenită, cu mâinile la spate, cu pasul țeapăn, cu privirea moartă. Alții dansau într-un ritm și mai rapid decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
la bătrânețe, să-l uzeze și pe el, Ea drept candelă l-aprinde ființei suprapămîntene. Unt de lemnu-n sînt-pretinsa vatră a bigoteriei E același ce-n amoruri pămîntene-a licurit; Duhul sfânt în chip de porumb nu din cer s-a pogorât Ci mai jos de brâu l-avuse Iosif și l-a dat Mariei. Iară voi, ce-n nopți când luna peste vârfuri de copaci Ca un scut de-argint răsare, împlînd lungile alee C-umbre negre și dungi albe - urmăriți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
voievod, despre care Ion Neculce spune că: „el be vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal, dzicând că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar”. Alături urmau: Iacob Negruzzi - secretarul perpetuu al Junimii - Vasile Pogor, Titu Maiorescu și ceilalți junimiști... Când s-a oprit din vorbit, nu m-am putut împotrivi curiozității și l-am întrebat: Și care era pățania popii de la Neamț? Păi... „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
povestea o anecdotă fără haz! Era luat în răspăr și „rușinat”... Erau doar câțiva junimiști neîntrecuți în a spune anecdote, în frunte cu Ion Creangă, urmat de Carageani și Iacob Negruzzi. Cel care dădea tonul la râs era amfitrionul - Vasile Pogor - care se tăvălea râzând... Îndată ajungem acasă, vere. Până atunci, însă, să-ți mai spun una de-a lui Creangă. El imita - cu accent ardelenesc - pe profesorul Suciu, care la propunerea de a se introduce o taxă pentru burlaci, numită
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unde aveau o canea care închidea sau deschidea conducta după nevoi. Poate! Da’ ia spune ce-i cu inaniția, fiindcă, după cum văd eu, nu prea arăți a om subalimentat? Nu arăți nici precum „Binele hrănit Caragiani” , după cum îl alinta Vasile Pogor pe acest junimist, dar nici ca un țânțar gata să-l ia vântul. Numai să nu auzi ce muzică îmi cântă stomacul, că te sperii! Ca să nu am nevoie de vreun descântec de sperietură, hai s-o pornim spre casă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în ușă cu Teatrul Evreiesc, <La șapte gâște potcovite> din strada Brătianu, <La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada Sf. Andrei, <La Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi de Liceul Național, barul <Coroana> și <Calul Bălan> din drumul Gării, etc. etc. Ah! Era să uit micuța cârciumioară <Maria Kanter> situată în drumul Băii Comunale
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
senzul prost al cuvântului și în conflict cu judecătorul de instrucție, fost bibliotecar, când a și prădat biblioteca, fost revizor la școalele de... fete, fost redactor en chef al foii vitelor de pripas și al altor jurnale necitite colaborator. [2] Pogor, fost judecător de apel al bătrânului Pi.. ă Roșă. [3] Escelența Sa d. Titus Livius de Maiorescu, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor și Instrucției Publice, ministru plenipotențiar al Maiestății [sale] regelui României pe lângă curtea Maiestății sale imperatorelui Germaniei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-l văz pe Christache. Să fac curte fetei. Să-l fac a crede că voi s-o iau. Să-l amețesc pe bulgar până ce se va da cu totul. La bătrân * 2000 la maica Fevronia 1000 Vasilicei (? ) Prințul Știrbei Titu Pogor (să iau Cabala lui cu mine) M. E. Redactor-șef al ziarului conservator "Timpul" [3] 2292 Datoria: Maroneanu Scrisoarea: Maroneanu Poate să găsesc bani la rudele lui pentru Ipotești, să-i pun să-i facă tovarăși la arendă pe Christache
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
surse directe. Aici ne-ntîmpină deodată un grup gălăgios de puști (la-nființarea "Junimii", membrii ei aveau între douăzeci și douăzeci și patru de ani; Maiorescu a devenit profesor 95 universitar plin la douăzeci și patru de ani și academician la douăzeci și nouă), teribiliști (Pogor se declarase ateu, apoi budist), copilăroși (o replică frecventă în cenaclu era azvârlirea unei perne în capul interlocutorului), înainte de orice plini de ironie și simț al umorului: anecdota, cât mai "corosivă" trecea înaintea oricăror preocupări (și aici Carageani și Creangă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Abraam? îl întrebă Auta. - Cum să nu-l găsesc! zise mândru băiatul. Cine nu-l cunoaște în Țoar! Nu trecură multe ceasuri și călărind un asin voinic se ivi Abraam. Auta îi sărută obrajii. Bătrânul era încîntat: - Stăpânii s-au pogorât din cer să vadă pe robul lor Abraam? - Nu ne-am pogorât, zise Auta. Încă nu ne-am urcat! - Dar la Sodoma te-ai mai dus? îl întrebă Anu. Bătrânul se scutură: - Nu, Sodoma nu mai este. I-a fost
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Cine nu-l cunoaște în Țoar! Nu trecură multe ceasuri și călărind un asin voinic se ivi Abraam. Auta îi sărută obrajii. Bătrânul era încîntat: - Stăpânii s-au pogorât din cer să vadă pe robul lor Abraam? - Nu ne-am pogorât, zise Auta. Încă nu ne-am urcat! - Dar la Sodoma te-ai mai dus? îl întrebă Anu. Bătrânul se scutură: - Nu, Sodoma nu mai este. I-a fost pedepsită fărădelegea și umbra ei s-a mutat în Țoar (Cel care
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
oraș, începând cu casa-castel situată aproape de școală, a lui Sadoveanu, fostă a lui Kogălniceanu. Aflase de existența acolo a unui beci adânc, pentru păstrarea vinurilor vechi, care trecea chiar pe sub stradă. Mai jos de Universitate, știa de existența Casei Pogor, leagănul “Junimiștilor“ iar ceva mai sus, primul învățător român, Gh. Asachi, își făcuse o casă mare. Topârceanu locuise în apropiere, într-o căsuță care, probabil (gândea el) îl inspirase când scrisese “Balada chiriașului grăbit“. Față de ceilalți colegi era mai retras
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
vă convine? — Da, e În regulă. Să vin eu la dumneavoastră la birou? — Nu, nicidecum, m-ați tot așteptat până acum, o să vin eu la dumneavoastră, Îi zic eu. Pun receptorul În furcă, iar o lumină plină de satisfacție se pogoară asupra mea. Apoi Îl sun pe Niddrie, atrăgându-i atenția lui Gus. Îi fac semn să pornească ceainicul. — Aici D.S. Robertson. Despre notificarea dumneavoastră. Ora pe care mi-ați fixat-o, nu-i convenabilă pentru mine, Îi spun eu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Boldescu dirijorul fanfarei 2. Gaidău Vadim trompetă 3. Vesti Ion trompetă 4. Burlacu Victor trompetă 5. Vrabii Sergie trompetă 6. Șorici Octavian clarinet 7. Nicolaev Adrian clarinet 8. Ciornii Marcel trombon 9. Midone Maria trombone 10. Țambalist Nicolae bariton 11. Pogor Serghei tenor 12. Malarău Gheorghe tenor 13. Vesti Maxim bas 14. Bârgău Sandu percuție Fanfara a luat ființă în anul 1980. Primul dirijor al ei a fost: Ion Teacă. Alți dirijori au fost: Ion Ivăneș, Vasile Smântână, Valeriu Pribora. Au
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
înțelesul tuturor. Rolul său este asemenea celui al altor "specialiști ai sacrului" care erau învestiți cu puterea de a face legătura comunității cu divinul. Această putere are o dublă dimensiune: una transcendentă, care face trimitere la harul divin ce se pogoară asupra preotului odată cu hirotonisirea sa, și una socială, prin care preotul are obligația de a-și pune harul la dispozitia comunității (în acest sens, merită să evocăm din nou "presiunea comunitară"). În discuțiile avute cu diferiți preoți este evocată adesea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]