2,793 matches
-
acestei logici a descoperirii este sarcina teologiei. Metafora vieții și complexul ludicitățiitc "Metafora vieții și complexul ludicității" I don’t think there’s anyone bigger or smaller than Maradona. Ron Atkinson Sensul joculuitc "Sensul jocului" Schopenhauer credea că am inventat politețea pentru a masca egoismul. Din ce rațiuni obscure s-a născut atunci sportul? Căror nevoi profunde răspunde nevoia de joacă? De unde fascinația tinereții pentru obiectul sferic din cauciuc, piele sau celuloid, numit minge? La ce anume invită fotbalul în războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos” (I Corinteni 4, 15). În spiritul interpretării arhimandritului Zaharia, putem spune că botezul, spovedania, euharistia sunt taine care fac dintr-un individ credincios un ipostas al Bisericii universale - un loc unde regulile politeții, atât de necesare în lume, sunt abrogate pentru a lăsa iubirii autoritatea supremă. Pe scurt, durerosul proces de trecere de la pocăința psihologică- care începe cu părerea de rău, sentimentul datoriei neîmplinite și rușinea pentru goliciunea lăuntrică a lui Adam - la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
i s-a întâmplat și lui Tönnies, care vorbea prudent despre societatea viitorului, indiscutabil mai eficientă economic decât cele precedente, dar nu fără carențe: o lume mai rece, în care legăturile sociale sunt în cel mai fericit caz asigurate de politețea convențională a comerțului; o lume mai deprimantă, în care hobbesianul bellum omnium contra omnes s-a transformat în concurență generalizată. În acest ultim punct, Tönnies a subscris bucuros definiției date de Adam Smith societății: starea în care fiecare om e
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu a găsit decât o modalitate coerentă de a face acest lucru: printr-o mișcare a mâinii în spate. În imaginea din dreapta, Syna simte mâncărimi pe partea din spate a piciorului. Faptul că nu își părăsește interlocutorul se datorează strict politeții. Ea simte mâncărimi pentru că a trimis creierului mesajul de intensificare a circulației sanguine în picioare ca să poată merge mai bine, în vreme ce rămâne pe loc și continuă, cu tact, discuția. În unele situații încercăm să plecăm. În altele nu dorim să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Hammett a dat cel dintâi consistență - într-o epocă dominată de geniul propoziției eliptice a lui Hemingway - noului personaj. Detectivul ieșit din infernul primului război mondial era un individ fără iluzii, brutal în gesturi și frust, chiar trivial, în limbaj. Politețea nu intra în setul său de valori. Eroul hard-boiled gândea rapid, acționa din instinct și vorbea pe șleau. Era dur din necesitate, pentru că lumea din care provenea era una lipsită de milă și prea nenorocită pentru a mai avea iluzii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acceptabil la Sherlock Holmes nu este acceptabil la Sayers, la Christie sau la Carter Dickson (Chandler, 1977, p. 63). Până la el, nici un autor de proză „detectivistică” nu a subliniat cu asemenea fermitate importanța adresantului. Nu e doar o formă de politețe, ci și una de perfectă cunoaștere a strategiilor de seducere a cititorului. Nemaiavând la dispoziție vehiculul presei de mare tiraj, romanul polițist al anilor ’30-’40 trebuia să-și cucerească publicul mergând în întâmpinarea acestuia. Al treilea punct al Notelor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
gulerul ridicat, și parcă tremura” - și-i cere să-l ducă la Tijuana, pentru a prinde avionul de zece și un sfert. Drama lui Marlowe e alimentată de convingerea că Terry Lennox - omul capabil să cucerească pe oricine cu calmul, politețea și farmecul lui - nu putea comite o crimă oribilă, de genul celei căreia îi căzuse victimă soția sa, Sylvia. Și atunci? De ce era necesar ca Terry să fugă, recunoscând implicit că el era asasinul? Nici primirea scrisorii-confesiune a lui Terry
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vigoare electrizantă. În Terry Lennox subzistă și fragmente din celălalt personaj de care Marlowe s-a simțit apropiat, deși nu-l întâlnise niciodată, Rusty Regan din The Big Sleep, dar și din imaginea idealizată a propriului sine. Marlowe admiră grația, politețea, directețea lui Lennox („Sunt bogat. Cine dracu’ vrea să fie fericit?”), dezinvoltura de a trece prin cele mai umilitoare situații cu o filozofică detașare („Sigur, sunt soțul ei. Așa scrie în acte. Eu sunt cele trei trepte albe și ușa
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu și-l pot ascunde unul altuia. Convorbirea dintre Vivian și Marlowe scoate la lumină rolul lui Norris în cadrul familiei. Ni se confirmă că el nu e doar personajul care se ocupă de partea administrativă a domeniului, ci veritabilul stăpân. Politețea extremă, reținerea și calmul abordării celor mai spinoase chestiuni ne dezvăluie un strateg de primă mână. Norris are o putere la fel de mare acum, după moartea generalului, pe cât avusese când acesta era în viață. Deși Vivian nu-și ascunde ostilitatea („Ticălosul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
părinții soțului. La început a avut o legătură de pe urma căreia a rămas însărcinată. Abia după 4 ani a reușit să întemeieze o familie alături de actualul soț, care o sprijină cu întreaga familie. Cu părinții ei păstrează doar o legătură de politețe. Când s-a întors acasă, se temea că nu se va putea căsători niciodată, deoarece provine de la casa de copii. ● G.C., f., 32 de ani: Este căsătorită de la vârsta de 18 ani. Este casnică. Atunci când a votat, s-a consultat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
perioade (Înființarea Partidului Comunist, venirea la putere a lui Ceaușescu) și oculta alte etape (regalitatea, ocuparea țării de către sovietici). Obiectivitatea Îl obligă pe autor să folosească un stil impersonal, care să excludă exclamațiile, interjecțiile, opiniile prea personale, epitetele etc. Pluralul politeții este specific mai ales stilului științific. În altă ordine de idei, obiectivitatea Înseamnă și consemnarea opiniilor nefavorabile, a unor aspecte negative etc. De pildă, colaborând cu articole la Dicționarul scriitorilor români, am constatat că mulți voiau să-și șteargă din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
O., care și-a interzis să reacționeze la dispute, precum și la reproșurile nejustificate și ofensele pe care le-a îndurat. Această pacientă a ajuns în imposibilitatea de a bea vreun lichid, chiar pe vreme toridă, tocmai din cauza tăcerii păstrate „din politețe” după ce a asistat cu dezgust la o scenă în care guvernanta sa englezoaică îi dădea unui cățel să bea dintr-un pahar. Ea nu a scăpat de acest simptom decât după ce „și-a exprimat energic furia până atunci înfrânată”. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sentimentelor are o contribuție esențială. Altădată, pentru tinerele fete era mai dificil să-și exprime cu sinceritate sentimentele. Buna-cuviință le silea să se supună regulii care ghida și comportamentul mamei lui Zorn (1977/1979): „Adevărul nu are nici o importanță, doar politețea contează”. În prezent, antrenamentul pentru exprimarea sentimentelor este utilizat în tratarea unor tulburări de o mare varietate, dar principala indicație o constituie fobia socială și personalitatea evitantă descrise în DSM III-R (1987/1989) și în DSM-IV (1994/1996). Această terapie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
serviciilor sau funcționarea defectuoasă a echipamentului constituie o cerință de prestigiu, dar și de încadrare în normele de protecție a consumatorilor. Curtoazia legată de comportamentul personalului în relațiile publice și cu clienții nu se limitează numai la respectarea normelor de politețe, ci se impune o atitudine prietenească, care să declanșeze încrederea și o bună colaborare cu clientul în derularea serviciului. Înțelegerea clientului depășește limitele curtoaziei și se referă la acordarea unor atenții speciale față de manifestări personale de suferință sau handicapuri sau
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a lui Napoleon”. Jocul intelectualist este însoțit de efuziuni lirice generate de o trăire și de o reflecție existențială aparte, în esența lor, genuine. SCRIERI: Aripă în lumină, pref. Gheorghe Vodă, Chișinău, 1976; Sâmbătă spre duminică, Chișinău, 1983; Formula de politețe, Chișinău, 1985; Duminici lucrătoare, Chișinău, 1988; Răspuns și răspundere, Chișinău, 1989; Papucei cu felinare, Chișinău, 1989; De ce tocmai mâine-poimâine?, Chișinău, 1990; La desfrunzirea brăduților, Chișinău, 1991; Umbra ca martor, Chișinău, 1991; Șoimul de aur, Chișinău, 1991; Iluzia necesară, pref. Ioanid
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
amintiți de ea. V-a îndrăgit mai mult și ați vorbit lung împreună (...). Dar noi am urmărit cu mâhnire, cum nădejdea s-a stins, fiindcă după ce i-ați trimis (abia la vreo lună) o scrisoare convențională și rece, din cauza unei politeți cam jignitoare, tânăra membră a cenaclului nostru n-a mai primit nici un cuvânt. Ea a dispărut din rândurile noastre, a celor care încercam să devenim ingineri ai sufletelor omenești, și poate pentru acest lucru și dvs., tov. Nina Cassian, purtați
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tismăneanu: Deci tu nu consideri sub nici o formă PRM-ul ca opoziție validă. Mircea Mihăieș: Nici vorbă! Am spus-o, PRM a fost o opoziție pur decorativă, ca dovadă că În urma lui nu rămâne nici o inițiativă majoră. Au fost mici „politețuri” tipice pentru marca Înregistrată Vadim Tudor, dar opoziția reală a fost aceea a lui Traian Băsescu. Ca dovadă, el, și nu Vadim a fost târât prin tribunale. Au fost scoase de la naftalină dosarele cu vânzarea flotei, tot ce s-a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
un fursec cu un strop de frișcă deasupra, de pe platoul pe care i-l întindea chelnerul. Tot trăgând de prăjitura lipită de celelalte, continua să-mi vorbească, iar vocea ei, deja nivelată de lipsa de însemnătate a schimbului monden de politețuri, devenea perfect mașinală: „ Era foarte emoționant... Și mai ales atât de bine documentat... Toate secvențele acelea de arhivă...“ Am ieșit din trecut, nu datorită cuvintelor ei, ci din cauza paharului care se înclina în mâna ei stângă, riscând să-și verse
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
semănau cu cele ale vânzătorilor la închiderea târgului, inutil de ridicate și ascuțiteîn mijlocul cumpărătorilor puțini la număr. Se mai puteau auzi, ca o serie de mici ventuze pe care cineva le dezlipește, țucăielile de rămas-bun, însoțite de miorlăielile de politețe. Oamenii de serviciu făceau ordine pe mese, trăgeau fotoliile. Șah aruncă în grabă o privire sălii, apoi se întoarse spre mine și am văzut atunci pe chipul lui o expresie obosită, care părea să spună: „Nu-i nimic de făcut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
recapitulăm O știre bună trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: - răspunde la întrebările: cine?, ce?, când?, unde? (eventual, cum?, de ce?); - Atribuie: de unde știi?; - evită opinia și, cu atât mai mult, umorul ori sancțiunea. Defecte curente ale știrii Subinformarea: limba de lemn, politețe, excesivă, folosirea jargoanelor. Etichetarea: citatul trunchiat, prejudecata, ideile de-a gata, ruperea din context. Suprainformarea: acordarea importanței unor subiecte în dauna altora. Altfel spus, banalizarea efectelor dramatice, crearea confuziei prin detalii nesemnificative. Parainformarea: informația reală se substituie prin detalii cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Foarte importante în definirea unui personaj sunt mâinile și ochii, privirea, mai ales. Pare normal, dar și lipsit de semnificație ca un taximetrist să aibă privirea obosită. Mult mai potrivit este să observăm în privirea acestui taximetrist un amestec de politețe și viclenie - acea vigilență a omului trecut prin multe și care, într-o secundă, vrea să se lămurească: ești provincial sau nu? Cunoști traseul? Ai de gând să-i plătești cursa? Ești grăbit? etc. Urmăriți cu precădere contrastele: surâs blând
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Mult mai corect și mai eficient ar fi să redactezi un text în stilul indirect liber, incorporând afirmațiile fragmentare în propriul discurs. Câteva sfaturi: Nu uitați că ziaristul are nevoie de câteva calități esențiale pentru un bun interviu: gândire rapidă, politețe și empatie, formulare clară a întrebării etc. Nu începeți agresiv. Puneți la început o întrebare ușoară, de control. Pregătiți în prealabil mai multe întrebări, chiar dacă unele dintre ele vor fi inutilizabile. Faceți o predocumentare serioasă asupra personalității intervievatului: operă, biografie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În planul arhetipurilor care-i apropie. Cuplurile nefirești sunt cupluri confuze psihologic și alienate din punct de vedere moral. Partenerii acestor cupluri Își vor sublinia tendințele prin cultură, preocupări intelectuale, artistice, sau prin modele de conduită hipercontrolată, afișând distincție, rafinament, politețe exagerată. Toate acestea trebuie Însă interpretate ca forme mascate ale pulsiunilor deturnate ale acestor indivizi. Separarea Prietenia și iubirea sunt selective. Eu Îmi aleg prietenul după preferințele mele și, la rândul meu, sunt preferat de celălalt În măsura În care corespund așteptărilor sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
10; Lovinescu, Unde scurte, I, 501-506, II, 105-108, 238-240, III, 159-161, V, 172-176; Papahagi, Cumpănă, 93-106; Alex. Ștefănescu, Procesul comunismului în timpul comunismului, RL, 1991, 50; Nicolae Bârna, O prezență necesară: „Absenții”, CC, 1991, 4-5; Steinhardt, Monologul, 75-78; Andreea Deciu, Paradoxul politeții, RL, 1992, 20; Mircea Braga, „Cazul Buzura”, ST, 1993, 8-9; Ion Simuț, Revolta într-o societate vinovată, RL, 1993, 25; Petraș, Lit. rom., 58-61; Negoițescu, Scriitori contemporani, 52-54, 62-66; Simuț, Incursiuni, 273-290; Alex. Ștefănescu, [Augustin Buzura], RL, 1995, 23, 1997
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
expresivitate vorbelor sau gândurilor. Gestul este un fragment dintr-un întreg, ce reflectă în ansamblu concepția referitoare la actul respectiv, obișnuința de a-l efectua având semnificație numai dacă este raportat la ansamblu. Modul în care ne adresăm unui necunoscut, politețea în locurile publice, salutul nu sunt gesturi simple - ele izvorăsc dintr-o concepție despre conviețuirea în societate și importanța pe care trebuie să o acordăm altora, dar și propriei noastre persoane. Analiza gesturilor din punctul de vedere al formei și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]