257,490 matches
-
televiziunilor și posturilor de radio care, din pricină că au acumulat mari datorii la stat, se poartă cu Puterea cu mănuși de catifea. X Televiziunea publică și radioul plătit din buzunarele contribuabililor par a nu înțelege că ele nu sînt o afacere politică în contul acestor bani, ci că au datoria să informeze, fără nici o formă de partizanat, opinia publică. Că au, totodată, datoria să dea și opoziției prilejul de a-și spune pe larg punctul de vedere. Cronicarului i se pare inadmisibil
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
de lături, și Constituția și recomandările CNA-ului. X Marile ziare centrale, spre cinstea lor, au avut o atitudine fără echivoc cînd postului de televiziune OTV i s-a retras licența. De altfel, în nenumărate împrejurări ale anului trecut analiștii politici au constatat că presa scrisă e cea mai consistentă formă de manifestare a opoziției în România. Asta pînă cînd președintele Iliescu a început să retrimită legile înapoi în Parlament, refuzînd să le promulge. Dar să nu uităm că tot în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
X Dintre așa-numitele tabloide, indiferent de format, două sînt ziarele care contează - NAȚIONAL și LIBERTATEA. Amîndouă și-au cîștigat prestigiu și cititori pornind de la cronica faptului divers. În prezent, aceste două tabloide au un greu cuvînt și în ceea ce privește lumea politică. Spre lauda lor, să spunem că aceste două ziare au început în București, alături de Evenimentul zilei, operațiunea vinderii ziarelor la intersecții, pentru cititorii din automobile. Vînzătorul de ziare printre mașinile de la intersecții e, dacă vreți, și o dovadă că presa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
dar nu zicea nimic, nu se întîmpla nimic și eu nu înțelegeam de ce. De ce nu-l pedepseau și nici măcar nu-l identificau, de ce nu mi se făcea dreptate într-o situație în care eram cu adevărat nevinovat?" (p. 50) Simpatiile politice ale tînărului Holender merg din oroare în oroare și, cîțiva ani mai tîrziu, cel care saluta cu entuziasm "Heil Hitler" își găsise un nou model, nu mai puțin odios: Stalin. "...pentru mine între 13 și 17 ani, Stalin a simbolizat
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
extreme, dat fiind colaboraționismul populației de origine evreiască cu autoritățile sovietice (p. 35). De mare valoare documentară sînt paginile în care autorul descrie viața cotidiană a Timișoarei din vremea copilăriei sale. Constat cu surpriză că, în pofida schimbărilor radicale din viața politică, puține lucruri s-au schimbat în Timișoara între anii '40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind paginile lui Holender am recunoscut locurile și obiceiurile din primii mei ani de viață. Faimosul Corso își păstrase
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
Ioan Holender. Poate în acest conservatorism al locuitorilor Timișoarei (comparabil, într-un fel cu cel al locuitorilor Vienei, care i-a dat ceva bătăi de cap directorului de la Staatsoper în tentativele sale de modernizare a instituției), perfect indiferent la presiunile politice de tot felul, stă misterul bunei conviețuiri dintre locuitorii de etnii diferite ai acestui oraș, model recomandabil la scară europeană. Cariera vieneză a lui Ioan Holender este o lungă poveste de succes. Cazul tipic al omului care, pornit de jos
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
E ca și cum, în metafizica universală, "lucrul în sine" n-ar suna perfect decât în cadența sa originală: Das Ding an sich... Despre Curzio Malaparte s-ar putea spune că reprezintă în publicistică, eseu, reportaj ce a reprezentat Malraux în romanul politic al secolului XX. În numele amândurora, hazardul sau soarta a introdus o particulă ironic-nobiliară, substantivul care, și în italiană și în franceză, indică Răul, - Mala-parte, Mal-raux. Întrebându-l o dată de ce își alesese acest pseudonim bizar (numele adevărat fiind Kurt Suckert) Mussolini
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
primul rând sufletești, deoarece din punct de vedere fizic e clar că femeile sunt ceea ce sunt. Astăzi lucrurile au evoluat enorm. Femeile au Înaintat pe scara valorilor intelectuale, pe liniile profesiunilor pe care le practică și datorită legislațiilor socio-economice și politice, sunt În măsură săși desfășoare calitățile sau defectele la lumina zilei. Nu mai putem vorbi de femei slabe, deoarece ele nu mai sunt decât Într-o mică măsură prin comparație cu ce au fost acum o jumate de secol În
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
prin mahalalele orașelor, își urăsc originea și, avînd un subconștient murdar, vor să-i împiedice pe toți cei care ar putea dovedi că de la țară sau din familiile sărace de la oraș pot apărea și oameni de valoare, nu numai făcături politice, ca ei.
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
pelasgi, traci sau daci. O amplă "revistă a revistelor" se referă și la România literară, semnalînd procesul de întinerire a condeielor critice. " MEMORIA (nr. 3-4) publică un foarte cunoscut și actual text din Caragiale: Cum am devenit revoluționar și om politic. Știți dv. care: acela cu flăcăul Niță plecat să cumpere cărbuni și nimerit în plină revoluție. Îl reciteam și mă gîndeam la noua lege (plină de favoruri) solicitată de revoluționarii din decembrie '89. Noroc cu dl Iliescu. A înțeles că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
în partid, dar pentru a-l avertiza, totodată, că, la o adică, poate face oricînd acest lucru. După ce Ristea Priboi l-a dat în judecată pe istoricul Marius Oprea deoarece acesta l-a acuzat pe Priboi că a făcut poliție politică pe vremea lui Ceaușescu, celebrul disident rus Vladimir Bukovski a declarat că dorește să fie audiat ca martor al apărării, iar istoricii din lumea largă care se ocupă de studiul totalitarismului în fostele țări comuniste au anunțat că se vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
Constantin Țoiu Primarul Sibiului este un german model, serios, capabil, un exemplu pentru funcția sa politică. Totdeauna, când aud de el și de faptele sale, pentru care cetățenii urbei îi sunt recunoscători, îmi vin în minte figurile unor Cozmăncă, ori Hrebenciuc, activiști dubioși... Samuel (ca să schimbăm imaginea, limpezindu-ne ochii), a fost guvernatorul Transilvaniei între 1777-1787
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
Gina Sebastian Alcalay Cînd anchetatorul din Zero și infinitul, romanul de faimă mondială al lui Arthur Koestler, încerca să-l convingă pe deținutul politic Rubacioff, alias Buharin, să renunțe la scrupulele lui morale și sentimentale mic-burgheze și să-și recunoască activitatea criminală contra-revoluționară, el pleda de pe pozițiile "rațiunii" și "logicii" duse pînă la capăt, în realitate ale acelei raționalități delirante reduse în esență la
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
cît și în practica de zi cu zi, anihilarea de pe fața pămîntului a evreilor, rasa inferioară, impură, cauza tuturor relelor ca și a tuturor specimenelor "slabe", asociale - idee preluată în germene de la Nietzsche. Iată cum s-a confirmat în invenția politică a secolului XX, totalitarismul, un aforism al lui Chestterton: nebuni nu sînt cei care și-au pierdut uzul rațiunii, ci cei care au pierdut totul în afară de rațiune. Piezînd omenia din cauza unei raționalități sterpe, desprinse de viață (ceea ce, spre deosebire de Sartre, îi
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
înainte ca teribila limpezime a Răului să fi împrăștiat toate umbrele și confuziile. Bunătatea aceasta, deci, devine implacabilă, sentimentalismul capătă nuanțe de cruzime. Așadar morala umanitară nu mai este suficientă, mai importantă decît ea pare a fi instaurarea unei morale politice, voinței de a ușura suferințele trebuind să-i preceadă aceea de a proteja libertatea, de a transforma lumea în-tr-un loc habitabil pentru toți. Mai mult ca oricînd, am avea nevoie de instaurarea unei asemenea concepții politice, care, pusă în practică
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
fi instaurarea unei morale politice, voinței de a ușura suferințele trebuind să-i preceadă aceea de a proteja libertatea, de a transforma lumea în-tr-un loc habitabil pentru toți. Mai mult ca oricînd, am avea nevoie de instaurarea unei asemenea concepții politice, care, pusă în practică, să ajute la evitarea a tot ce e mai rău în toate regiunile turbulente ale lumii.
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
Mircea Mihăieș Invitarea țărișoarei de a mărșălui în ritmuri natoiste a creat pe portativul analiștilor politici o bruscă și întemeiată sincopă: din moment ce ungurii nu mai reprezintă o amenințare, ce se va întâmpla cu voturile extremiștilor? Cu cine vor fredona apucații care data trecută au valsat pe maneaua vadimistă sau pe csárdás-ul tökes-ian? Eșua-vor ei la
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
cotropiți de ură își vor pierde auditoriul. Un auditoriu nu întotdeauna naiv. Adesea e și ticălos, și bolnav, și intoxicat de cucuta xenofobiei și de balele nesimțirii. Așa cum liderii extrem-naționaliști sunt o combinație de ură sinceră, dezaxare psihică și interes politic, sprijinitorii lor sunt dominați, în oglindă, cam de aceleași gingașe sentimente față de semeni. Lepra naționalismului nu va dispărea cu una, cu două, ba chiar sunt semne că dă lăstari și în țări civilizate, unde o astfel de boală părea eradicată
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
două, ba chiar sunt semne că dă lăstari și în țări civilizate, unde o astfel de boală părea eradicată o dată cu variola, malnutriția și oftica. N-ar fi exclus ca puseurile naționaliste din Occident să constituie reacții paradoxale la agresivitatea corectitudinii politice, ideologia extrem-stângistă care a confiscat toleranța, bunacreștere, inteligența conviețuirii sociale, transformându-le în armă ideologică. în fond, e mai ușor să gargarisești prin nesfârșite seminarii internaționale, decât să trudești în bibliotecă. E mai ușor să papagalicești lozinci decât să te
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
duble și secretomania. Pe de o parte existau structurile guvernamentale care trebuia să dea impresia de voință de colaborare cu celelalte state, să organizeze buna funcționare a învățământului și culturii, de pildă, pe de altă parte Comitetul Central și Biroul Politic, singurele organisme investite cu putere și cu drept de decizie. Dar, și această dublă structură era un secret: De aceea, orice hârtie a Biroului Politic sau a Comitetului Central, oricât de inocentă, era marcată ca secretă. Secret era și faptul
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
funcționare a învățământului și culturii, de pildă, pe de altă parte Comitetul Central și Biroul Politic, singurele organisme investite cu putere și cu drept de decizie. Dar, și această dublă structură era un secret: De aceea, orice hârtie a Biroului Politic sau a Comitetului Central, oricât de inocentă, era marcată ca secretă. Secret era și faptul că țara era condusă în secret de un singur partid politic. ...De aceea în politica externă exista, pe de o parte, Ministerul Afacerilor Externe, care
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
Dar, și această dublă structură era un secret: De aceea, orice hârtie a Biroului Politic sau a Comitetului Central, oricât de inocentă, era marcată ca secretă. Secret era și faptul că țara era condusă în secret de un singur partid politic. ...De aceea în politica externă exista, pe de o parte, Ministerul Afacerilor Externe, care era implicat în promovarea relațiilor de colaborare cu vecinii, pe de altă parte, Departamentul internațional al Comitetului Central, care decidea orice mișcare în politica externă și
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
realității. Ei bine, documente citate de Bukovski arată că ele reflectau realitatea pură. La cererea polonezilor după introducerea legii marțiale rușii au hotărât trimiterea a 40.000 de tone de carne în Polonia. Lungă vreme, la fiecare ședință a Biroului Politic, Brejnev întreba: "cum rămâne cu carnea pentru Polonia?"; Gorbaciov, secretar pentru problemele agriculturii, răspundea: "tovarășe Brejnev, am ordonat livrarea de carne și toată lumea a primit ordinul Dvs. cu entuziasm"; Brejnev, "foarte bine, dar le-ați dat carnea?" Răspunsul lui Gorbaciov
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
din comunism cu una din personalitățile cele mai autorizate și mai profunde ale epocii. Ce important ar fi fost dacă televiziunea română ar fi organizat o dezbatere la care să participe Bukovski. Gestul ar fi avut o importanță morală și politică majoră mai ales acum când România a fost invitată să devină membru NATO.
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
acest sens, Ion Ianoși păstrează, și cu acest volum, o necesară (și foarte productivă, de altfel) distanță față de diferitele servituți și oferte publice ori economice, pentru a se consacra, în schimb, studiului, observației de pe margine, glosei culturale la situația socială, politică și existențială a epocii, uneori și a momentului. Ianoși preferă analiza la rece - dar fără răceală - asimilării proprii într-o vâltoare fără sens și fără convenții, din care nimeni nu mai pricepe mai nimic. El preferă să priceapă. Bine sau
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]