3,615 matches
-
eu Sănduței care și Întreabă ce e aia convulsivă. Măgărească, o lămuresc eu. Dar de ce măgărească? E luată de la măgari? În fine se așterne tăcere, dar tusea continuă destul de violent. După o oră de drum vedem o foarte mică stațiune pomicolă pierdută În imensitatea câmpului de aci. Se urmărește Înmulțirea de puieți din soiurile cele mai potrivite pentru clima Dakotei. Deocamdată stațiunea e bogată În broșuri. Ea Însăși e săracă În pomi. În momentul acela, la ora 16, tot personalul 30
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nevoit să se ducă la hotel, unde e mai scump și foarte cald. De aici ne mutăm În mica localitate Hood River, cu 3.000 locuitori. Vizităm aici serviciul agricol de plasă și o pepinieră a statului. Pepiniera produce material pomicol necesar regiunii și propagă irigarea și aplicarea de Îngrășăminte pomilor fructiferi. În depărtare se ridică semeț muntele Hood cu cei 3.584 m ai săi, veșnic cu capul Înnălbit, Într-o regiune unde se practică o aleasă cultură de dryfarming
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
plantațiile definitive", "Cultura mărului", "Călăuza generală a pomicultorului" sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-o regiune pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat pe care i-a trimis să lucreze timp de un an la pepiniera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Tomegea, lăudând activitatea lui Gheorghe Rădășanu scria că "a reușit ca dintr-un sat cu râpi și ponoare să facă un sat de grădini și gospodării frumoase"76, iar Grigore Sturzu, tot cu o remarcabilă activitate, preciza: "Dacă vestitului sat pomicol Rădășeni i-au trebuit generații întregi ca să ajungă azi o grădină imensă de pomi roditori, apoi satului Bogata i-a fost de ajuns doar viața de dascăl a lui Gh. N. Rădășanu"77. Articolul "Merii din dumbrava minunată" scris de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
reîntoarce în satul său natal, Bogata, și-a deprins treptat consătenii cu miracolul "hultuoanelor" altoirile dezvoltând nobile însușiri în ființa cu roade acre a merilor autohtoni 78. Un alt articol interesant este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr și 15 de păr procurate de la Buftea; a trimis la pepiniera Vișan din Iași zece tineri pentru calificare; a întreținut legături cu marii pomicultori ai vremii : N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
internațional ca om de știință. - prof. Dr. Carasevici Veaceslav - medic balneolog. A pus la punct recuperarea clinică a bolnavilor. Inovator și organizator al Centrului de recuperare Nicolina din Iași. - prof. Dr. Peiu Mihail - entomolog. A studiat dăunătorii culturilor cerealiere și pomicole din România, sudul Ucrainei și republica Moldova. Studiile sale sunt folosite și în prezent în agricultură și pomicultură. - prof. Dr. Panoza Gheorghe - chirurg neurolog. A dezvoltat tehnica operatorie în domeniu, care face obiectul a numeroase comunicări științifice cu aplicații în
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
1945 fiind declarat inginer în specialitatea agronomie de productie vegetală. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca organizator și conducător deosebit, respectat, iubit în diferite unități agricole de stat în fosta regiune Iași. Astfel: - Ca inginer șef organizează exploatarea pomicolă la Deleni - Hârlău; apoi ca director la Trust pentru exploatări pomicole Iași, Războieni, Răducăneni (1945-1975). - Organizează exploatările viticole din Bucium, Iași, șorogari, Cotnari, Răducăneni, Vaslui, Bârlad (1945-1975). - Organizează producție vegetală în unitățile din Iași, Miroslava, Popricani (1962-1973). - A ocupat numeroase
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de activitate - România. S-a afirmat ca organizator și conducător deosebit, respectat, iubit în diferite unități agricole de stat în fosta regiune Iași. Astfel: - Ca inginer șef organizează exploatarea pomicolă la Deleni - Hârlău; apoi ca director la Trust pentru exploatări pomicole Iași, Războieni, Răducăneni (1945-1975). - Organizează exploatările viticole din Bucium, Iași, șorogari, Cotnari, Răducăneni, Vaslui, Bârlad (1945-1975). - Organizează producție vegetală în unitățile din Iași, Miroslava, Popricani (1962-1973). - A ocupat numeroase funcții de conducere precum: șef de serviciu, inginer șef, director general
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Întreprinderea Agricolă de Stat (IAS) Popricani (1962-1980). - După pensionare a fost consultant în probleme principale la Trustul GOSTAT Iași și în cadrul Ministerului Agriculturii - Departamentul Gospodăriilor de Stat. - A pregătit zeci de specialiști din absolvenții Institutului de Agronomie Iași pentru unitățile pomicole, viticole și de producție vegetală. Pentru actvitatea desfășurată a fost distins cu medalii și ordine. Eisenbraun Robert (Ps. CAHLUEANU Robert și Andrei Ciurunga) Id. S-a născut la 20 decembrie 1920 în orașul Cahul (azi, Republica Moldova). A decedat la București
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
a afirmat ca cercetător și cadru didactic universitar: - Ca profesor (asistent, șef de lucrări, conferențiar, profesor) la Institutul Agronomic Iași, Facultățile de Agronomie și Horticultură (1959- 1980). - Ca cercetător în entomologie a stabilit dăunătorii și bolile la culturile cerealiere și pomicole din Moldova și Basarabia. Studiile sale sunt deosebite asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte zone ale României. Sunt și astăzi actuale în agricultură și pomicultură. - A pregătit peste 50 de serii de absolvenți în domeniul agriculturii
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
regional GOSTAT Iași ca inginer șef de producție vegetală, iar din august 1951 lucrează ca inginer șef la Gospodaria de stat Deleni - Hârlău, unde rămâne până la 15 aprilie 1954. Aici, a înființat și pus în rod cea mai modernă plantație pomicolă din fosta regiune Iași. Din anul 1955 lucrează în cadrul trustului GOSTAT Iași ca șef de serviciu cu producția vegetală, pe care reușește s-o organizeze și să obțină producții constante anuale de cereale. Este promovat, pentru merite deosebite în organizarea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
cele mai mari plantații viticole din regiunea Iași: șorogari, Iași, Bucium, Răducăneni, Cotnari, care sunt mândria acestei părți a Moldovei. Din iulie 1975, până la pensionarea din 1980, lucrează ca director la IAS Popricani, unitate model în producția vegetală, legumicolă și pomicolă. După pensionare, deși a fost consultant în probleme majore ale agriculturii la Trustul GOSTAT Iași, cât și la Ministerul Agriculturii - Departamentul IASurilor, totuși continuă să se ocupe de IAS Popricani, unitate în care a investit cei mai frumoși ani din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de textile din Orșova și la amenajările portuare de pe Dunăre. Colaborează cu Centrul de cercetări agricole din Orșova condus de academician Ionescu-Sisești, iar rezultatele și-au găsit aplicare practică în direcțiile menționate mai sus. La Orșova a organizat o minifermă pomicolă la Ocolul agricol, unde s-a ocupat îndeaproape cu aclimatizarea unor soiuri de pomi, pe care le-a experimentat și introdus în circuitul plantațiilor pomicole din plasa Orșova. A fost un inginer agronom atașat cu trup și suflet țăranului care
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
au găsit aplicare practică în direcțiile menționate mai sus. La Orșova a organizat o minifermă pomicolă la Ocolul agricol, unde s-a ocupat îndeaproape cu aclimatizarea unor soiuri de pomi, pe care le-a experimentat și introdus în circuitul plantațiilor pomicole din plasa Orșova. A fost un inginer agronom atașat cu trup și suflet țăranului care a avut în domnia sa un sincer îndrumător pentru promovarea și practicarea unei agriculturi moderne. Datorită experienței sale vaste este promovat, în cadrul Ministerului Agriculturii, ca director
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
fost vândute țăranilor în condiții avantajoase, înființarea de centre-model în Huși - Școala de Viticultură „Dimitrie Cantemir” și în diverse localități rurale din județ. Din inițiativa Școlii de Viticultură, condusă de ing. Costache Hogaș, au fost efectuate lucrări științifice în domeniile pomicol și viticol. A fost construită o cramă-model, cu o capacitate de 30 de vagoane. În fiecare an, erau organizate în Huși Ziua laptelui și Săptămâna fructelor (14-21 septembrie). Se comercializau produse agricole, vin, struguri, fructe, lână, brânzeturi, vite, cai, oi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
creșterea producției de porumb obținută. În medie, membrii G.A.C. (țăranii colectivizați !) obținuseră 2000 kg, iar producția de struguri ajunsese la 6.800 kg la hectar (G.A.C. Corni). I.A.S. Huși deținea mari suprafețe de terenuri arabile, viticole sau pomicole, însumând 2.260 ha, din care 1.367 ha vița-de-vie. Suprafața cultivată cu viță-de-vie în zona Huși a crescut de la 13.000 ha în 1960 la 16.000 ha în 1970, ajungând la 19.000 ha în 1978. Și producțiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împreună cu micii proprietari de terenuri, beneficiari ai legilor fondului funciar, contribuie în mare măsură la dinamizarea vieții economice. Totalul suprafeței agricole aferente municipiului Huși este de 5.026 ha, din care 2.283 ha arabil, 15 ha livezi și pepiniere pomicole, 1.470 ha vii și pepiniere viticole, 1.010 ha pășuni și 248 ha fânețe. Pe lângă culturile tradiționale, de cereale, floarea soarelui, vița-de-vie, în ultimii ani agricultorii hușeni au arătat deschidere față de culturi noi, precum rapița, soia, tutunul. Livezile cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ajunge la o înțelegere spre a se asigura habitatul medicilor, s au măcar a unuia. Pentru dezvoltarea economică, se impune un Complex agro-industrial pe bază de acțiuni. În cadrul complexului să existe câteva sectoare cum ar fi: cultura mare; legumicol și pomicol prin valorificarea coastelor puțin productive și a apei din Jijia și părâul Răchiți, pentru irigare. Sectorul lactate, cu închirierea pășunii de la primărie, colectarea și prelucrarea laptelui (fiecare deținător de vaci să asigure zilnic trei l lapte pe cap de vacă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ajunge la o înțelegere spre a se asigura habitatul medicilor, s au măcar a unuia. Pentru dezvoltarea economică, se impune un Complex agro-industrial pe bază de acțiuni. În cadrul complexului să existe câteva sectoare cum ar fi: cultura mare; legumicol și pomicol prin valorificarea coastelor puțin productive și a apei din Jijia și părâul Răchiți, pentru irigare. Sectorul lactate, cu închirierea pășunii de la primărie, colectarea și prelucrarea laptelui (fiecare deținător de vaci să asigure zilnic trei l lapte pe cap de vacă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fertilitate ridicată. Rendzinele apar cu totul izolat pe depozitele calcaroase și de gresii calcaroase situate la suprafață, în zona localității Băiceni, la contactul cu Dealul Mare - Hârlău, în nordvestul bazinului. Sunt soluri favorabile culturii viței de vie, a pășunilor, plantațiilor pomicole, forestiere și mai puțin culturilor agricole. Luvisolurile, deși ocupă suprafețe cu mult mai restrânse, la contactul cu Dealul Mare-Hârlău spre vest și Coasta Iașului spre sud, constituie un etaj pedogeografic distinct. În aceste cazuri, luvisolurile încheie etajarea altitudinală a solurilor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
familie Ion Lovinescu s-a născut Vasile Lovinescu (4 iulie 1866) Învățător-pomolog, publicist, a fost absolvent a 4 clase gimnaziale Fălticeni (1884) apoi Învățător la Lămășeni (1893-1900) și Rădășeni (1900-1925). În paralel Învățător agricol ambulant (1915), iar după 1925 consilier pomicol pe lângă Camera agricolă județeană Fălticeni (trăsurica cu cal alb). Colaborator la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1900-1925). În paralel Învățător agricol ambulant (1915), iar după 1925 consilier pomicol pe lângă Camera agricolă județeană Fălticeni (trăsurica cu cal alb). Colaborator la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev. „Câmpul”, 1/1908, București, p. 11-30); Părul - pere de vară, pere de toamnă (1915), Pepinierele de pomi roditori și plantațiile definitive (1927), 667 Cultura mărului (1928), Călăuza generală a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
după 1925 consilier pomicol pe lângă Camera agricolă județeană Fălticeni (trăsurica cu cal alb). Colaborator la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev. „Câmpul”, 1/1908, București, p. 11-30); Părul - pere de vară, pere de toamnă (1915), Pepinierele de pomi roditori și plantațiile definitive (1927), 667 Cultura mărului (1928), Călăuza generală a pomicultorului (1935). La Rădășeni a Înființat pepiniera de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Lovinescu, sublocotenent căzut pe front În al doilea război mondial; sportiv În București. Învățătorul V. Lovinescu Rădășeni a avut un frate - Lovinescu Gheorghe, soldat căzut pe front În primul război mondial. Parte din informațiile de mai sus - privitoare la Înv. pomicol și fiul său Ioan, general, se găsesc publicate În volumul Din istoria comunelor Rădășeni și Horodniceni, București, 1979, pag. 157 și 178. Îți doresc succes și sănătate, 668 M. Niculăiasa P.S. Am primit o notă telefonică de la d. A. Ciornei că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]