9,011 matches
-
le-o oferise, ca într-o sculptură a unui accident, în consola posterioară neprotejată de sub scaunele lor. Următoarea fotografie o arăta cum e ridicată din mașină, cu fusta albă îmbibată de sânge. Fața i se sprijinea inertă de brațul unui pompier care o ridica din scobitura însângerată a scaunului șoferului precum adeptul unui nebunesc cult sud-american care ridică un proaspăt botezat dintr-o cristelniță cu sânge de miel. Un șofer de poliție fără pălărie ținea de-un capăt al tărgii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe lângă un cerc de reflectoare ale poliției. Trei mașini se ciocniseră la încrucișarea dintre rampa dreaptă de coborâre a podului și Western Avenue. În jurul lor, o mașină de poliție, două ambulanțe și un camion de depanare formau un țarc deschis. Pompieri și tehnicieni ai poliției munceau la vehicule, acționând cu lămpile de sudură asupra panourilor portierelor și acoperișurilor. Pe trotuare se strânsese o mulțime de oameni, iar pe podul pietonal care trecea peste Western Avenue spectatorii stăteau sprijiniți cot lângă cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
acces. Coliziunea frontală în spatele limuzinei, urmată de un capotaj, strivise taxiul lateral, transformând locul pasagerului și panourile habitaclului într-un unghi de aproximativ cincisprezece grade. Mașina sport zăcea cu roțile în sus în refugiul median. Un detașament de polițiști și pompieri o întorceau pe-o parte, scoțând la iveală două cadavre încă blocate în compartimentul strivit. Lângă taxi, cei trei pasageri zăceau unul lângă altul, cu piepturile și picioarele înfășurate în pături. Infirmierii de prim-ajutor se ocupau de șofer, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
îngropase capota în partea din spate a mașinii sport. În jurul fuzelajului zdrobit erau împrăștiate bucăți zdrențăroase de fibră de sticlă, asemănătoare unor probe stilizate abandonate într-un studio de creație vestimentară. Șoferul mașinii spor zăcea mort în cabina lui; doi pompieri și un polițist se chinuiau să-l elibereze din carcasa contorsionată a tabloului de bord. Haina de damă din piele de leopard pe care o purta fusese ruptă în momentul impactului și acum îi scotea la iveală pieptul zdrobit, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
zise un student la filosofie. - Vezi că vine tramvaiul și te calcă, urlă un bătrân. - Aoleu, fugi! strigă o femeie cu două pungi de plastic. Dar Liviu își vedea liniștit de treabă. - O să-l omoare! - Salvați-l! - Cineva să cheme pompierii! Așa vociferau cei prezenți la scena ce promitea să devină dramatică sau chiar tragică. Fiecare își dădea cu părerea și toți erau de acord că șansele copilului în fața tramvaiului erau, cel mai probabil, nule. Dar în timp ce patruzeci și două de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
șase dimineața, pentru că miorlăia pisica. Dormise oricum destul, la vârsta ei nu-și mai putea permite să piardă timpul. Deschise ochii și obervă că pisica nu mieunase degeaba: ardea casa. Cum telefonul se topise deja, baba Dochia nu mai sună pompierii, ci se îmbrăcă în grabă, luă bijuteriile și actele din sertar, romanul la care scria de pe masă și alte câteva nimicuri de pe te miri unde, le îndesă în geantă, înșfăcă pisica și ieși în stradă. Care ardea și ea. - Arde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
chiar era un articol despre incendiu, care suna cam așa: Cu câteva minute înainte de închiderea ediției ne-a parvenit următoarea veste: arde România! Incendiul a fost constatat în jurul orei 5 AM de către un grup de vameși unguri. Aceștia au alertat pompierii din România, care, nedispunând de mijloacele necesare, n-au avut ce face și au privit cu mâinile în șolduri mărețul și îngrozitorul spectacol. Primele cercetări ale poliției Române au dus la concluzia că incendiul a fost provocat de însăși România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
un bidon de cherosen și o bombă cu plastic legată de un timer. În jumătate de oră casa va fi în flăcări. — Dar eu nu... încep să spun. A închis telefonul. Ce să fac acum? Sigur, aș putea chema poliția, pompierii, chiar de la telefonul ăsta, dar cum să le explic, cum să justific faptul că eu, în fine, cum să mă amestec, eu, care nu am nici o legătură cu asta? Reîncep să alerg, dau ocol casei, apoi îmi reiau drumul. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
caldarâmul gol și neted ca pista de popice. Suprim apoi cazărmile, corpurile de gardă, comisariatele; toate persoanele în uniforme dispar, de parcă n-ar fi existat niciodată. Poate am mers prea departe; îmi dau seama că aceeași soartă o suferă și pompierii, poștașii, măturătorii primăriei și alte categorii, care ar fi meritat să aspire la un tratament diferit; dar ce s-a făcut e bun făcut: e imposibil să fiu atât de chițibușar. Ca să nu creez neajunsuri, mă grăbesc să elimin incendiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
vină-n zbor sau pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea mai tare fază cu podurile cu frații? - ... au fost mai multe... - Ei, nu, asta le lasă binișor în urmă pe toate. Acum două duminici, vânzoleală mare, mascați, pompieri, au aruncat hodrobelele cimotiilor să poată intra, să tragă furtunul cu apă... Ce crezi că era? ridic din umeri. - Un rusnac care scosese frumușel la vânzare, pe tarabă, lângă țăranii cu varză, barabule, fasole... două kalașnikovuri, grenade, cartușe, încărcătoare... Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în tramvai, zâmbind cu satisfacție de privirile pofticioase ale puștanilor. Traversez curtea plină de bălării a Institutului de Restituire a Memoriei, cui naiba i s-o fi năzărit să-l boteze așa?, de fapt o bucată din fosta garnizoană de Pompieri, unde făceau armata cei cu pile. Nu țin minte să fi intervenit vreodată la vreun incendiu, nici măcar atunci când a luat foc Preventoriul de lângă ei, a ars acoperișul în întregime, le-a ars și lor magazia unde țineau „dotarea”, până au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ducea cu UTC-ul, era tare frumos, făceam programe artistice și reuniuni... Unii zic c-a fost totul rău, da’ eu... - Bine, bine... și-a pierdut răbdarea Mardare, lasă astea, ce ziceai c-ai văzut? - Ce să văd? - Muflonul, câinii, pompierii, vânătorii, polițiștii, propun un rezumat. - A, cu ochii mei n-am văzut nimic, am auzit doar urlete, s-a scuzat Aurica, dar mi-a zis Postu că turbații ăia trăgeau de coastele animalului. Iar Iacob... (întorcându-se spre mine) nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de la etaj atrage în hol mirosul cald al peluzei proaspăt tunse și-i auzi afară pe toți oaspeții de la nuntă. Au luat cadourile pe care le voiau, cristalurile și argintăria, și s-au dus afară pe peluză să aștepte ca pompierii și paramedicii să-și facă intrarea. Brandy deschide una din mâinile ei enorme, îngreunate de inele, și atinge gaura prin care i se revarsă sângele pe pardoseala de marmură. Brandy zice: — Căcat. Bon Marché n-o să accepte niciodată s returnez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mine cu mâinile ei mari. Părul, zice, o să mi se turtească părul la spate. Vreau să zic, știu că probabil Brandy o să moară, dar chiar nu reușesc să-mi intru-n rol. Evie hohotește și mai tare. Și, pe deasupra, sirenele pompierilor din fața casei mă încoronează regină în Orașul Migrenei. Pușca încă se rotește pe jos, dar tot mai încet. Brandy zice: — Nu așa voia Brandy Alexander să-și încheie viața. Trebuia să fie celebră mai întâi. Știi, înainte să moară trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cu pantofii ei albi cu toc cui făcuți scrum. Despuiată și fără păr, îmbrăcată în sârme și cenușă, Evie Cottrell dă fuga afară pe ușa din față spre un public mai numeros, oaspeții ei, argintăria și cristalurile și tulumbele de pompieri care se apropie. Asta-i lumea în care trăim. Condițiile se schimbă și noi ne schimbăm odată cu ele. Așa că, sigur, spectacolul ăsta o să fie despre Brandy, prezentat de mine, cu apariția extraordinară a lui Evelyn Cottrell și-a virusului HIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nu-i din vina lor. Le-ar plăcea ca eu să cred că trebuie să răscumpăr ceva. Nu eu am aruncat tubul ăla de fixativ. Tot ce-am făcut a fost să sting becurile din cameră. Apoi s-au auzit pompierii venind din depărtare. A fost lumina portocalie pâlpâind dincolo de draperiile mele, și când am coborât din pat să arunc o privire, hainele mele de școală erau în flăcări. Atârnând uscate pe frânghia de rufe și umflate de aer. Rochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o talie mare, care făcea playback la serile pentru amatori, în spectacolele unde pot cânta toți. Făcea playback după Thumbelina. Părul ei, trupul ei, mersul ei lasciv de Brandy Alexander, surorile Rhea inventaseră toate astea. Sari la două mașini de pompieri care trec pe lângă mine din direcție opusă în timp ce eu conduc de-a lungul autostrăzii spre centru, departe de casa incendiată a lui Evie. În oglinda retrovizoare a Fiatului Spider al lui Manus, casa lui Evie e-un foc de tabără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
țopăiala, doar cheile zăvoarelor se aflau la ei, de vreme ce ei le-au închis. O garanție grozavă a perpetuității lor la guvern. După ce încing singuri focul sub cazan trebuie să arate că ei sînt singurii care pot ține capacul închis. Ca pompierii care dau singuri foc la oraș pentru a nu fi tăiați de pe statele de plată ale primăriei. Ori ca povestea cu banditul Cocoș care terorizează un sfert din populația țării și din care pricină e nevoie de o mînă forte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ei siliconat de păpușă rămâne nemișcat. Nu, cheia e ascunsă undeva în clădire. Într-un loc în care doar domnul Whittier ar căuta-o. Și totuși, chiar dacă-l omoară, Miss America procedează corect. Dacă dă foc clădirii și speră ca pompierii să vadă fumul și s-o salveze înainte să ne asfixiem cu toții - procedează, din nou, corect. Dacă înfige vârful cuțitului în ochiul lui împânzit de cataracta lăptoasă, și i-l scoate să se joace cu el pisica pe covor - tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ea apa și gândacii plutitori cu palmele, dantela de la rochie muiată, ce bine că a venit cealaltă Prietenă a mea care pupă câinii mei până în dinți și îi înghite pe jumătate, aș fi vrut să sun la Salvare sau la Pompieri, ceva, că nu mă descurcam, și iar fața ei expresivă și irezistibilă pentru mine, Miau mă pupă pe mână, Mamiii... cu ochișorii ei care privesc peste pupături scurte, râdem și bem și vorbim, păstrez distanță cu Pinochio, o regulă impusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
a rămas, îmi șoptește Baby la ureche, te iubesc, Baby, eu cu fusta scurtă și ți-a lucrat bine măseaua... îhî... și el furios a aruncat cu scaune în oglinzile venețiene, bine că nu le-a spart, nici toată familia... pompierul nu ne lasă să ieșim din teatru! fugim pe scări, e lacăt! ați devastat! cum îți permiți tu să vorbești așa cu mine... dă-mi-o pe directoare, nu-i nimic, s-au dărâmat niște sticle și am ridicat tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
cărei climă era tropicală, existau păduri întinse de rășinoase. Aceste păduri erau în mare parte folosite de locuitorii ținutului, dar o bună parte se distrugeau în incendii. Din cauza căldurii toride, zilnic izbucneau incendii care cu greu puteau fi stinse. Până când pompierii erau anunțați, mari parcele ardeau. Prin aceste ținuturi trăia de mult un copil, a cârei imaginație zbura adesea departe. Citind o carte, în care scria că în vremea strămoșilor noștri, se formau echipe care patrulau în jurul marilor păduri și anunțau
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sămînță e tot ce-a fost și e pe lume Coaja cuprinde ce încă n-are nume O sămînță ascunde o altă sămînță, Miezul săltat la cer e-a noastră biruință". "Ce cauți aici? Mă spionezi? urlă Mistrie ca la pompieri, intrînd în triplă criză: de fiere, de isterie, de megalomanie. Și Lia este extirpată din organism, ca "ielement refractar". Consideră că te-am desărcinat din funcție". Personajul Magdei U. își poartă nedreptatea în ochii tuturor, n-o ascunde. Romanul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
întoarcere. Chiar dacă următorul tren era programat peste o săptămână, ei așteptau. Toate violurile, crimele, spargerile și bancurile politice erau atribuite acestor ciudați cu bărbi, plete, valize și role. Toate echipajele de poliție, trupele de intervenție rapidă, geniștii, procurorii, criminaliștii, mașinile pompierilor și ale Salvării veneau la gară luând la puricat pe toți călătorii lumii a III-a, a II-a și întâi, pentru ca, apoi, să strângă cercul în jurul studenților. Faptele, după îndelungi cercetări, dovedeau nevinovăția bieților rătăciți acasă. O a II
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Ne ține! Ne ține! Ne ține! * * * V ine grâul! se auzea prin difuzoarele mașinilor de poliție. Nu intrați în panică! Rămâneți pe locurile dumneavoastră! Calamitatea care se anunța a luat orașul prin surprindere în dimineața zilei de 15 iunie. Alertați, pompierii au lăsat pentru intervenție două furgonete superdotate în garaj și au pornit cu toate echipajele spre șoseaua de centură, având ca obiectiv oprirea cu orice preț a invaziei. TAB-urile armatei se intersectau cu Jeep-urile Jandarmeriei și cu amfibiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]