27,062 matches
-
Frecvențe relative și absolute ale copiilor care au prezentat tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate în momentul adopției, respectiv în momentul studiului 319 Dezvoltarea copilului și starea de sănătate În momentul adopției % (frecvență absolută) În momentul studiului % (frecvență absolută) Diferența ponderilor în funcție de momentul de raportare (frecvență absolută) Tulburări comportamentale (cel puțin una dintre problemele următoare) 40,0 (18) 24,4 (11) ↓ a. Enurezis nocturn 15,6 (7) 4,4 (2) ↓ b. Enurezis diurn 11,1 (5) 0 (0) ↓ c. Deficit atențional
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
limită este dată de lipsa de control asupra persoanei respondente și incertitudinea asupra individualizării rezultatelor. Totodată, pentru anumite categorii de întrebări, de exemplu cele referitoare la suportul social formal primit în procesul de adopție și după, s-a înregistrat o pondere mare de nonrăspunsuri. Capitolul 6 Stres, strategii de coping și adaptare. Studiu calitativ 6.1 Aspecte teoretice 6.2 Designul cercetării 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție 6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Rutter, "Developmental catch-up, and deficit, following adoption after severe global early privation. English and Romanian Adoptees (ERA) Study Team", în The Journal of Child Psychology and Psychiatry and Allied Disciplines, 1998, vol. 39, nr. 4, pp. 465-476.) 319 ↓ indică scăderea ponderii copiilor între cele două momente care prezintă o problemă de sănătate-tulburare psiho-socială; ≡ pondere constantă 320 Coeficienți de asociere Phi; ** semnificativ la nivel p<0,01; * semnificativ la nivel p<0,05. 321 Coeficienți de asociere Phi;** semnificativi la nivel p
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
and Romanian Adoptees (ERA) Study Team", în The Journal of Child Psychology and Psychiatry and Allied Disciplines, 1998, vol. 39, nr. 4, pp. 465-476.) 319 ↓ indică scăderea ponderii copiilor între cele două momente care prezintă o problemă de sănătate-tulburare psiho-socială; ≡ pondere constantă 320 Coeficienți de asociere Phi; ** semnificativ la nivel p<0,01; * semnificativ la nivel p<0,05. 321 Coeficienți de asociere Phi;** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 322 Coeficienți de asociere Phi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor rămânând un atribut asociat prioritar femeilor. Grupul țintă îl reprezintă familiile monoparentale din România. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 6. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure (84,9%)7. Cum realitatea arată că numărul femeilor aflate în situația de monoparentalitate este foarte mare, analiza a îmbrăcat o puternică dimensiune de gen. Familia monoparentală este prezentată adesea ca un rezultat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la sprijinul direct al altor persoane. 2. Starea de fapttc "2. Starea de fapt" În societățile occidentale contemporane, problematica familiei cu un singur părinte este din ce în ce mai amplu luată în considerare din perspectiva cercetării și a politicilor publice. În unele țări, ponderea familiilor monoparentale a crescut foarte mult. Numărul nașterilor în afara căsătoriei legitime este pe plan mondial în creștere: în 1995 reprezenta 53% din numărul total al nașterilor în Suedia, 47% în Danemarca, 37% în Franța, 34% în Marea Britanie (G. Bock, 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Marea Britanie (G. Bock, 2002, p. 319). Ca tendințe generale, în Europa, în dinamica familiei se pot observa creșteri ale vârstei medii la care oamenii se căsătoresc, ale vârstei la care au copii, o creștere a divorțialității și o creștere a ponderii nașterilor în afara căsătoriei legale. Scade rata natalității și a numărului mediu de copii. În acest context, în a doua jumătate a secolului trecut, numărul familiilor monoparentale a început să crească, pe fondul destructurării modelului tradițional și al apariției formelor alternative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
reprezentând cca 6,8% din numărul total de familii, din care 353 455 cu un copil în îngrijire, 109 207 cu doi copii în îngrijire, 23 323 cu trei copii în îngrijire,10 050 cu 4 sau mai mulți copii. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure, 84,9%, respectiv în 421 107 din familiile monoparentale, iar numărul total de copii în îngrijire până la vârsta de douăzeci și cinci ani este de 687 58617. În lucrarea Tendințe sociale, apărută în 2002, datele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apreciate drept scăzute în context european. În România, după o ușoară creștere a divorțialității, la sfârșitul anului 1993, datorată simplificării formalităților birocratic-judecătorești, din 1995, divorțialitatea revine la valorile tipice ultimilor 15-20 de ani (I.N.S, 2002, pp. 16-17). Mai mult, ponderea cea mai mare în totalul divorțurilor o au cuplurile fără copii. Prezența copiilor în familie duce la evitarea sau amânarea divorțului. Cu cât există mai mulți copii în familie, probabilitatea divorțului scade (divorțurile cuplurilor cu un copil, în perioada 1990-2000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
abandonare a copiilor. Abandonul a cunoscut o cotă ridicată de manifestare atât în ultima perioadă a regimului comunist, cât și în primii ani ai tranziției. Printre cauze, sunt enumerate în primul rând explozia sărăciei, ignorarea mijloacelor de planificare familială, creșterea ponderei mamelor tinere, apoi lipsa serviciilor de asistență socială, a serviciilor pentru familie (C. Zamfir, 1997, p. 86). Pot fi invocate câteva concluzii asupra modului cum se realizează protecția socială în societatea românească actuală (I. Mărginean, 2000, p. 110): • avem de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dar mai ales din politicile de restructurare. Veniturile reale ale populației scad odată cu dinamica prețurilor și cu un ritm ridicat de creștere a inflației. Scăderea veniturilor a determinat și o structură implicită a cheltuielilor pentru consum, în care o mare pondere o au cele destinate produselor alimentare. În medie, în România se cheltuie în mod curent peste 57% din venit pentru hrană, iar pentru populația săracă 86% din venituri constituie banii necesari supraviețuirii, în timp ce în țările dezvoltate, dacă ponderea cheltuielilor pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o mare pondere o au cele destinate produselor alimentare. În medie, în România se cheltuie în mod curent peste 57% din venit pentru hrană, iar pentru populația săracă 86% din venituri constituie banii necesari supraviețuirii, în timp ce în țările dezvoltate, dacă ponderea cheltuielilor pentru alimente depășește 30% din total, acest fapt este considerat un punct de pornire în calcularea pragului sărăciei (V. Dinculescu, C. Chirică școord.ț, 1999, p. 14). Politicile în domeniul populației și familiei, în general, și politicile orientate spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în România (p. 118), arăta că femeile sunt mai interesate de a iniția și de a păstra o căsătorie, deși au șanse mai mici pentru aceasta decât bărbații: femeile se căsătoresc mai devreme decât bărbații și într-o mai mare pondere decât aceștia 67, dar sunt mai multe și trăiesc mai mult. La aceasta, se adaugă și relația specială între mamă și copil. O femeie care este părinte devine vulnerabilă în cazul unui divorț (probabilitatea este să rămână cu copilul sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în calitate de principali aducători de venituri. Dar dacă, în cadrul familiei, adulții aduc deopotrivă resurse și au, în plan public, traiectorii legate de carieră și de viața profesională, atunci se reconfigurează și responsabilitatea lor față de treburile familiei. De pildă, în societatea contemporană, ponderea între serviciile neremunerate și cele plătite privind familia se schimbă în favoarea celor remunerate 4, familia nu-și mai satisface nevoia de servicii doar prin efort propriu direct, ci apelează contra cost la realizarea lor în afara casei sau antrenând forță de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În principal, este recunoscut rolul economiei și al mecanismelor naturale ale pieței. Se poate vorbi despre state ale bunăstării restrânse, orientate spre piață 26. Acestea se regăsesc ca model de funcționare în toate sferele sociale, inclusiv cele legate de familie. Ponderea nevoilor, structurarea consumului sunt reglate prin raporturi de tip cerere-ofertă. Astfel, instituțiile de producere a bunăstării sunt complementare pieței, iar rolul redistribuirii bunăstării este secundar. Principiile și practicile universaliste sunt considerate drept pârghii prin care se creează dependența. Important este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
negativă despre femeile care au făcut copii fără a fi căsătorite este direct proporțională cu educația: cu cât nivelul de educație este mai scăzut, părerile sunt mai critice: 69%; odată cu creșterea nivelului de educație (38% educație medie, 19% educație superioară), ponderea părerilor bune crește. Se poate delimita un segment redus de populație educată (care trăiește în mediul urban, care este deschis spre a tolera opțiunea fiecărui individ atâta timp cât este responsabil de deciziile sale) și un segment mult mai larg de populație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
societăți mai umane (1991, p. 268). Un aspect controversat îl reprezintă amestecul statului în oferirea unor servicii de îngrijire. Într-o societate de tip socialist, intervenția statului putea fi oricât de mare, până la a degreva familia de cea mai semnificativă pondere a activităților de îngrijire (de pildă, prin înscrierea copiilor în creșe, grădinițe, școli cu program prelungit). Experiența pe care am avut-o în România s-a dovedit deficitară în ceea ce privește calitatea serviciilor educaționale și de îngrijire acordate, implicarea sub aspectul psihoafectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Se poate, pe baze statistice, acredita o relație de directă proporționalitate între gradul de libertate și nivelul de bunăstare al unei economii, ca și una identică între gradul de sărăcie și prezența constrîngătoare a unui stat cleptocratic. Această problemă a ponderii, rolului și caracterului Statului s-a pus cu acuitate și pentru economiile foste comuniste aflate în tranziție. Fractura produsă aici a creat multă confuzie și, uneori, adevărate drame. Nu se mai știa, la un moment dat cine conduce, la diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai mare participare a acestuia la producerea și la furnizarea de servicii economice și sociale. 1.3.1.2. Rațiuni istorice Acestea au fost determinante. Secolul al XX-lea, de pildă, a cunoscut două războaie mondiale. La ieșirea din acestea, ponderea economică a Statului a crescut. Pe de altă parte, criza din 1929-1933 s-a rezolvat prin intervenția directă a Statului (1933: politica New Deal în SUA; 1936: teoria intervenționistă a lui J. M. Keynes în Europa). 1.3.1.3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
există foarte puține servicii publice pure, deci non-exclusive și non-rivale în consum, iar pentru cele care există nu rezultă cu necesitate faptul că producția trebuie să aibă loc în sectorul public, mult mai eficientă fiind cea în regim privat. În ce privește ponderea sectorului public în P.I.B., judecata după ponderea cheltuielilor guvernamentale, ea variază de la țară la țară. De pildă, în Hong-Kong este de 15%, iar în Ungaria, de 60%. În fapt, diferența dintre un sector public excesiv și unul îngust este echivalentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
non-exclusive și non-rivale în consum, iar pentru cele care există nu rezultă cu necesitate faptul că producția trebuie să aibă loc în sectorul public, mult mai eficientă fiind cea în regim privat. În ce privește ponderea sectorului public în P.I.B., judecata după ponderea cheltuielilor guvernamentale, ea variază de la țară la țară. De pildă, în Hong-Kong este de 15%, iar în Ungaria, de 60%. În fapt, diferența dintre un sector public excesiv și unul îngust este echivalentă cu diferența dintre o rată de creștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de 15%, iar în Ungaria, de 60%. În fapt, diferența dintre un sector public excesiv și unul îngust este echivalentă cu diferența dintre o rată de creștere economică de 3% și una de 7% pe an. Și totuși, pe ansamblu, ponderea sectorului public a crescut pe măsura dezvoltării economice. "Fiecare perioadă de emergency, fiecare război, fiecare depresiune economică, fiecare val de interes privind sărăcia și inechitatea au extins activitatea guvernului. Dar, după ce starea de urgență a trecut, cheltuielile publice nu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cazurilor extreme, care sunt economiile de piață pure și economiile integral planificate, există mai multe modele mixte, dominate de puterea centrală sau de puterile locale, în care resursele sunt aloca-te preponderent prin sistemul piețelor sau prin intervenția autorităților publice. Ponderea cheltuielilor publice la diferitele niveluri de guvernare ne indică cel mai bine gradul de descentralizare din diferite țări. Desigur, în statele federale această pondere este mai ridicată decît în cele unitare. De asemenea, ponderea cheltuielilor guvernamentale în P.I.B. ne poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
locale, în care resursele sunt aloca-te preponderent prin sistemul piețelor sau prin intervenția autorităților publice. Ponderea cheltuielilor publice la diferitele niveluri de guvernare ne indică cel mai bine gradul de descentralizare din diferite țări. Desigur, în statele federale această pondere este mai ridicată decît în cele unitare. De asemenea, ponderea cheltuielilor guvernamentale în P.I.B. ne poate indica cel mai bine raportul dintre puterea publică și piața din diferite țări. Cu cît această proporție este mai mare, cu atît economia respectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
piețelor sau prin intervenția autorităților publice. Ponderea cheltuielilor publice la diferitele niveluri de guvernare ne indică cel mai bine gradul de descentralizare din diferite țări. Desigur, în statele federale această pondere este mai ridicată decît în cele unitare. De asemenea, ponderea cheltuielilor guvernamentale în P.I.B. ne poate indica cel mai bine raportul dintre puterea publică și piața din diferite țări. Cu cît această proporție este mai mare, cu atît economia respectivă este mai etatizată, mai dirijată. Schimbările intervenite în anii '70-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]