1,140 matches
-
în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica, 2007, "Cvasitratat de/despre literatura", Ed. Paralelă 45, 2009. Postum: Vol. Polemos, Ed. Compania, 2011. D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice în Comedia
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica, 2007, "Cvasitratat de/despre literatura", Ed. Paralelă 45, 2009. Postum: Vol. Polemos, Ed. Compania, 2011. D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice în Comedia lui Dante", în colaborare
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica, 2007, "Cvasitratat de/despre literatura", Ed. Paralelă 45, 2009. Postum: Vol. Polemos, Ed. Compania, 2011. D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice în Comedia lui Dante", în colaborare cu Ștefania Mincu, Univers, 1979; "Poeți italieni din secolul XX. De la Pascoli la
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Dante, prefață de..., colecția „Studii”, editura Univers, 1979; Nichita Stănescu, "Pravoto na vreme", introducere de..., Ed. MISLA, Struga, 1982; Maria Corti, "Principiile comunicării literare", prefață de..., colecția „Studii”, Univers, 1983; Umberto Eco, "Pendulul lui Focault", postfața de..., colecta Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; Maria Corti, "Cântecul sirenelor", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
na vreme", introducere de..., Ed. MISLA, Struga, 1982; Maria Corti, "Principiile comunicării literare", prefață de..., colecția „Studii”, Univers, 1983; Umberto Eco, "Pendulul lui Focault", postfața de..., colecta Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; Maria Corti, "Cântecul sirenelor", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Corti, "Principiile comunicării literare", prefață de..., colecția „Studii”, Univers, 1983; Umberto Eco, "Pendulul lui Focault", postfața de..., colecta Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; Maria Corti, "Cântecul sirenelor", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Eco, "Pendulul lui Focault", postfața de..., colecta Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; Maria Corti, "Cântecul sirenelor", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Pontica, 1991; Maria Corti, "Cântecul sirenelor", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003; vol. III, Pontica, Constantă, 2004; vol. IV-VII, Pontica, 2005
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003; vol. III, Pontica, Constantă, 2004; vol. IV-VII, Pontica, 2005. "I cânți narrativi romeni. Analisi semiologica", Torino, Giappichelli, 1977; "I
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003; vol. III, Pontica, Constantă, 2004; vol. IV-VII, Pontica, 2005. "I cânți narrativi romeni. Analisi semiologica", Torino, Giappichelli, 1977; "I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003; vol. III, Pontica, Constantă, 2004; vol. IV-VII, Pontica, 2005. "I cânți narrativi romeni. Analisi semiologica", Torino, Giappichelli, 1977; "I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena", Torino, Giappichelli, 1978; "Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești". "Da Urmuz a Ion Caraion", în
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003; vol. III, Pontica, Constantă, 2004; vol. IV-VII, Pontica, 2005. "I cânți narrativi romeni. Analisi semiologica", Torino, Giappichelli, 1977; "I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena", Torino, Giappichelli, 1978; "Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești". "Da Urmuz a Ion Caraion", în collaborazione con Marco Cugno, colecția
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Editura Fundației Culturale Române, 2000; Gheorghe Grigurcu, "Poezie română contemporană", ÎI, editura Convorbiri literare, 2000; Nicolae Manolescu, "Lista lui Manolescu", III, Aula, 2001; Cornel Moraru în "Dicționarul esențial al scriitorilor români", Albatros, 2002; Florin Mihăilescu, "De la proletcultism la postmodernism", editura Pontica, 2002; Radu Voinescu, "Printre primejdiile criticii", Fundația culturală Paradigmă, 2004; Ștefan Borbély, "Existența diafana", Ed. Ideea europeană, 2011. În România: Nicolae Manolescu, "Cumpănă", „Contemporanul”, 14, 1969; Ov. S. Crohmălniceanu, "Critice", „România literară”, 9, 1970; Ilie Constantin, "Calea robilor", „România literară
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
și la Marea Marmara în Nord-Vest. Partea europeană a Turciei, Tracia de Est, formează granițele cu Grecia și Bulgaria. Zona asiatică a țării, Anatolia (sau Asia Mică) constă într-un platou central înalt, cu câmpii înguste, litorale, între zona munților Pontici și Koroglu, în Nord, și munții Taurus, în Sud. Peisajele montane sunt mai predominante în Estul Turciei, de unde izvorăsc râuri precum Eufrat, Tigru și Aras. Tot în această regiune se află și cel mai înalt punct al Turciei, Muntele Ararat
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
noiembrie 1904, p.279. MILLER-VERGY, Margareta Miller-Vergy, "Amintiri literare: Ștefan Petică", în „Articole vorbite”, București, 1974, p. 224-232. MILLIAN 1968: Claudia Millian, "Despre Ion Minulescu", E.P.L., 1968, p. 56, 100. MINCU 2003: Marin Mincu, Poezia romînă în secol XX, Editura „Pontica”, Constanța, 2003. MINCU 2008: Marin Mincu, "O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea", Editura „Pontica”, Constanța, 2008. MITOCARU, 1993: Victor Mitocaru, "Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1968: Claudia Millian, "Despre Ion Minulescu", E.P.L., 1968, p. 56, 100. MINCU 2003: Marin Mincu, Poezia romînă în secol XX, Editura „Pontica”, Constanța, 2003. MINCU 2008: Marin Mincu, "O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea", Editura „Pontica”, Constanța, 2008. MITOCARU, 1993: Victor Mitocaru, "Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5. MÎNDRU 1912: A. Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
trage numele de la conducătorul bulgar Dobrotici, care a domnit la mijlocul anilor 1300, între 1347 și 1386. Așezată la răscrucea a două drumuri dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagră străbătând Europa centrală iar celălalt porturile Mediteranei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a hărăzit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soartă zbuciumată. Rând pe rând s-au perindat mai multe armate: ale perșilor, apoi cele romane iar mai târziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea musulmană, Dobrogea devenind
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
46, fiind incluse în provincia romană Moesia. În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub denumirea de Sciția Mică (Scythia Minor, denumire romană). Începând cu secolul XX, unii istorici au început, sub influența naționalismului romantic, să folosească și denumirea anacronică de Dacia Pontica. Numele actual vine de la despotul bulgar Dobrotici din sec. 14. Istoricul antic grec, Pliniu cel Bătrân, susținea că teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era populat de geți, pe care romanii îi numeau daci. S-au stabilit în zonă mai târziu
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
nerecunoscută oficial prin documente de inventariere și prin înscrierea lor în patrimoniul institutului, sub jenantul pretext că sunt falsuri. Or această atitudine contravine legislației care reglementează domeniul respectiv.” Marele poet roman Ovidiu, exilat la cetatea Tomis, vorbește în poemele lui „pontice” despre daci și limba lor „barbară”, afirmând că a învățat-o și chiar a scris poeme în ea, fiind apreciat pentru aceasta de daci. Dacă cele spuse de Ovidiu sunt adevărate și un volum cu poezii scrise de către Ovidiu în
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile medii anuale cresc dinspre nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice. Flora și fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
putere în munții Orăștiei și capitala la Costești. Regatul lui Burebista a atins întinderea maximă după campania din est, din anul 55 î.Hr., împotriva cetăților de la Pontul Euxin, în urma căreia a cucerit șiragul de orașe grecești de la Olbia, până la Apollonia Pontica. Burebista a reușit unificarea triburilor geto-dace bazându-se pe o puternică forță armată care-i era fidelă. La apogeu, armata lui Burebista a fost estimată la 200.000 de oameni, număr pe care Vasile Pârvan îl socotește mai degrabă modest
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
cu componența armatelor inamice a celților și romanilor, că armata lui Burebista a fost formată din trupe pedestre, trupe călare, trupe destinate mașinilor de asediu, specialiști în construcția fortificațiilor, flotilă de Dunăre și o flotă a Mării Negre, după cucerirea cetăților pontice. Cavaleria a fost mai redusă ca efective în armata dacică și se recruta din zonele de câmpie și de deal, unde se creșteau caii. Cavaleria avea rol de cercetare, asigurarea legăturilor de comunicații și hărțuirea prin surprindere a inamicului. Deseori
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
cauzat de căderea lui Mitridates al VI-lea Eupator și de retragerea lui Pompei din Orient, precum și ca o consecință a revoltei reușite din anii 62-61 î.Hr. împotriva lui Caius Antonius Hybrida. În anii 73 î.Hr.-72 î.Hr. cetățile grecești pontice, aflate sub protecția lui Mitridates al VI-lea Eupator, sunt cucerite de generalul roman Marcus Terentius Varro Lucullus, eliminându-l pe Mitridates de pe eșichierul politic vest-pontic. Un deceniu mai târziu cetățile se răscoală împotriva guvernatorului Macedoniei, Caius Antonius Hybrida, deoarece
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
au deplasat de-a lungul țărmului Pontului Euxin și a cucerit Tyrasul. Este posibil ca flota olbiopolitană să fi urmat ostea lui Burebista pe un itinerar paralel de-a lungul coastei. Cea de-a doua etapă a campaniei asupra cetăților pontice a pornit din zona Dobrogei și s-a finalizat prin cucerirea cetăților Histria, Tomis, Mesembria, Dionysopolis, până la Apollonia Pontica. Devenind astfel "cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia", cum îl numește o inscripție greacă dedicată lui Acornion
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
urmat ostea lui Burebista pe un itinerar paralel de-a lungul coastei. Cea de-a doua etapă a campaniei asupra cetăților pontice a pornit din zona Dobrogei și s-a finalizat prin cucerirea cetăților Histria, Tomis, Mesembria, Dionysopolis, până la Apollonia Pontica. Devenind astfel "cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia", cum îl numește o inscripție greacă dedicată lui Acornion din Dionysios. Creșterea statului dac până la hotarele stăpânirii suebului Ariovistus a fost privită de Roma cu teamă, deoarece o
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]