91,748 matches
-
Cetățile fiind diferențiate prin date geografice, prin populație, prin cultură și istoria lor, nu se poate furniza un model universal de cetate ideală”. Ca atare, inflexibilitatea nu are rost în politică, fiindcă aici trebuie avut doar interesul de bine al poporului care este guvernat. Ideea compromisului trebuie și ea să aibă un timp de pregătire (spontaneitatea poate fi o mișcare greșită „pe tabla de șah”), în acest mod existând un timp de a se convinge de necesitatea compromisului, ca fiind singura
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
mii de monahi, din care unii au devenit mari sfinți, s-au rugat ziua și noaptea la acestă sfântă icoană și i-au închinat atâtea imnuri, acatiste, paraclise și cântări de laudă. I s-a cerut ajutorul pentru voievozi, pentru poporul nostru dreptcredincios, pentru țară, pentru sănătoși și bolnavi, pentru buni și pentru mai puțin buni, pentru toată lumea. Să ne gândim la toți voievozii din Țara Moldovei, care veneau negreșit an de an să-și plece frunțile la icoana Maicii Domnului
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
mai suntem "marfă" pe care o vând tehnocrații ca să primească o promovare când se întorc la Bruxelles! (...)Și de azi mă ocup să îmi fac o nouă teză de doctorat cu tema "Fabulosa Guvernare Tehnocrată și mărețele sale realizări pentru poporul român" - that will be fun!”, a scris Ponta, care a adăugat: „Vă mulțumesc din inimă, dragi politruci!”
Victor Ponta pierde titlul de doctor. Verdictul CNATDCU by https://republica.ro/victor-ponta-pierde-titlul-de-doctor-verdictul-cnatdcu-plagiat [Corola-blog/BlogPost/338128_a_339457]
-
remarcat Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor și chiar și Liga Scriitorilor din România. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, este un cetățean român de origine ungureasca, la USR domnește spiritul antieminescian căci doar în opinia acestei instituții Eminescu este scheletul din debara al poporului român, iar Liga Scriitorilor nu are putere financiară nici pentru o revistă! A lipsit și Institutul Cultural Român, aflat se zice în subordinea Ministerului de Externe - și nu ar fi trebuit - căci printre invitații cu titluri academice au fost și
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
fost evacuat. Clădirea a fost retrocedata proprietarilor! Suspectez că dacă în Franța vor ajunge Băsescu, Ponta și „foștii" din România cu siguranță că Versailles va fi retrocedat urmașilor regilor Franței! Nu înțeleg cum dispar Instituțiile de cultură ale României și poporului român! iar intelectualitate - mai are oare România intelectualitate?- tace! Nu se putea oare că în clădirea Academiei, construită sub domnia celui denumit Odiosul, să-și aibă loc și USR, si LSR, si Muzeul Literaturii Române? Se vorbește că actuala clădire
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
Sectorului 2. Poate că într-o zi resposabilii cu trecutul istroric și cultural al României vor avea curaj să treacă în rândul sfinților - nu neapărat în sens religios- eventual al martirilor Neamului Românesc pe cel care a fost denumit Geniul poporului român! Mai mult budist decât ortodox Mihai Eminescu a afirmat că în România totul trebuie să fie dacizat! Deștepți, și din cale afară de patrioți, actualii conducători ai României au răstălmăcit spusele lui Eminescu zicându-și că în România totul trebuie
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
cu „succesuri” distrugerea economiei, îndatorarea României cu peste o sută de miliarde de euro și cu exodul a milioane de români care-și câtă aiurea de lucru și adăpost - la îndemn prezidențial - și desigur distrugerea culturii și trecutului istoric al poporului român de dragul ideilor globaliste și antiromânești. Mie îmi revine cu obstinație în minte discursul public al actualului Președinte de Țară care promovează cedarea de suveranitate și integritate teritorială tocmai după ce a jurat și pe Constituție și pe Biblie să apere
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
preoți sau agnosticii din aceea vreme, ci REALITATE. Pentru iudei, sărbătoarea pascală are cu totul o altă semnificație, chiar dacă poartă în ea profeția morții și a înviereii Domnului Iisus. Cu mii de ani în urmă, Dumnezeu, prin Moise, a salvat poporul evreu din robia egipteană, prin sacrificarea unui miel de parte bărbătească, fără cusur. Cu sângele mielului sacrificat, evreii ungeau ușiorii caselor, pentru a fi recunoscute de îngerul Domnului care trecea pe lângă casele israeliților, stropite cu sânge, lovind în același timp
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
avem cu toții de învățat de la Sărbătoarea Pascală a iudeilor, este că, ceea ce faci aproapelui tău, la rândul tău, la fel ți se va face. Evreilor li s-au omorât întâii născuți de parte bărbătească, iar Dumnezeu a aplicat același tratament poporului egiptean, omorând întâii născuți. Familiile egiptene au simțit aceeași durere pe care le-au provocat-o evreilor. Și ori de câte ori neîndreptățim pe cineva, într-o zi vom simți și noi aceeași durere pe care o pricinuim semenilor noștri. Dar totodată, știm
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
lucra pentru Hristos. Este în primul rând o slujire personală a Lui. Învățăm că devotamentul nostru sincer și iubirea noastră pentru Hristos, constituie cele mai prețioase aspecte al relației noastre cu El. În ziua următoare, pentru că era sâmbătă, iar legea poporului evreu cerea ca ziua a șaptea, sâmbătă, să fie o zi de odihnă, rămânând în casa prietenilor săi din Betania, Domnul Iisus a petrecut ziua în mod tradițional, respectând ziua de Sabat. În prima zi a săptămânii, duminica, Iisus a
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
din Betania, Domnul Iisus a petrecut ziua în mod tradițional, respectând ziua de Sabat. În prima zi a săptămânii, duminica, Iisus a călătorit spre Ierusalim călare pe un măgăruș. Când Domnul Iisus a intrat călare în Ierusalim, după cum era obiceiul poporului evreu, mulți credeau că Mesia va restabili pe Israel ca națiune și va domina peste popoarele din jurul Iudeii, în sens politic. Nici până în ziua de astăzi, mulți iudei nu au înțeles că scopul venirii lui Iisus în lume, nu era
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
zi a săptămânii, duminica, Iisus a călătorit spre Ierusalim călare pe un măgăruș. Când Domnul Iisus a intrat călare în Ierusalim, după cum era obiceiul poporului evreu, mulți credeau că Mesia va restabili pe Israel ca națiune și va domina peste popoarele din jurul Iudeii, în sens politic. Nici până în ziua de astăzi, mulți iudei nu au înțeles că scopul venirii lui Iisus în lume, nu era ca să domnească peste vreo țară anume. Deși El își exprimase cu claritate scopul Său, zicând: „ Împărăția
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
-I găsească vreo vină. Dar pentru că Iisus era sfânt, în el nu s-a putut găsi nicio vină. Aceștia, știind că este Fiul lui Dumnezeu și, pentru că nu vroiau să aibă pe cineva mai înțelept decât ei, pierzând astfel influența poporului, au căutat un motiv ca să-l omoare. În Ierusalim, Iisus a evitat capcanele întinse de preoți și de farisei. Dar în aceea zi, pe muntele care predomină Ierusalimul, Muntele Măslinilor, El a vorbit în pilde și a prevenit poporul de
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
influența poporului, au căutat un motiv ca să-l omoare. În Ierusalim, Iisus a evitat capcanele întinse de preoți și de farisei. Dar în aceea zi, pe muntele care predomină Ierusalimul, Muntele Măslinilor, El a vorbit în pilde și a prevenit poporul de farisei. Fariseii erau oamenii care mărturiseau cu gura credința lor în Dumnezeu, dar în inimile lor nu simțeau nimic pentru El și mântuire. Tot pe Muntele Măslinilor, El a prevestit distrugerea Marelui Templu al lui Irod și a vorbit
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
mâna dregătorului Pilat din Pont. În ziua de Paști, Pilat avea obiceiul să elibereze câte un întemnițat. Pe atunci, aveau în lanțuri un tâlhar numit Baraba, care a ucis, a jefuit și toată lumea se temea de el. Pilat a cerut poporului să aleagă între Cristos și Baraba. A lăsat poporul să hotărască pe cine să condamne la moarte. Poporul orbit de răutate și sub influența preoților, a cerut să-¬l elibereze pe Baraba, iar Iisus cel sfânt, cel neprihănit, cel nepătat
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Pilat avea obiceiul să elibereze câte un întemnițat. Pe atunci, aveau în lanțuri un tâlhar numit Baraba, care a ucis, a jefuit și toată lumea se temea de el. Pilat a cerut poporului să aleagă între Cristos și Baraba. A lăsat poporul să hotărască pe cine să condamne la moarte. Poporul orbit de răutate și sub influența preoților, a cerut să-¬l elibereze pe Baraba, iar Iisus cel sfânt, cel neprihănit, cel nepătat, care vindecase multe boli și binecuvântase multe chipuri de
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
atunci, aveau în lanțuri un tâlhar numit Baraba, care a ucis, a jefuit și toată lumea se temea de el. Pilat a cerut poporului să aleagă între Cristos și Baraba. A lăsat poporul să hotărască pe cine să condamne la moarte. Poporul orbit de răutate și sub influența preoților, a cerut să-¬l elibereze pe Baraba, iar Iisus cel sfânt, cel neprihănit, cel nepătat, care vindecase multe boli și binecuvântase multe chipuri de copii, a trebuit să fie condamnat la moarte. Condamnarea
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
rol secundar, șters; pentru noi însă e izvorul românismului pur și etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost și a rămas țăranul. Atât de mult că, de fapt, ță ranul român nici nu e țăran ca la alte popoare. Cuvântul însuși e de origine urbană, cel puțin în semnificația actuală. Țăranul nu-și zice niciodată țăran. Doar în vremile mai noi și sub influențe politice a pătruns și la țară cuvântul, spre a indica pe omul dela sat în contrast cu
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
a pătruns și la țară cuvântul, spre a indica pe omul dela sat în contrast cu cel dela oraș. Țăranii însă numesc pe țărani, simplu, oameni. De fapt țăranul n’are nume pentru că nu e nici clasă, nici breaslă, nici funcție, ci poporul însuși, omul român. Pentru toată lumea, țăran e sinonim cu Român, pe când orășan nu, ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii țăranului. Țăranul a rămas Român și sub barbarii cei vechi și sub cotropitorii ceilalți; înschimb orășenii s’au
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s’au scurs val cu val. Băștinașii s’au învățat, de sigur după aspre experiențe, să nu se amestece de loc, sau cât mai puțin posibil, în luptele năvălitorilor ce se
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
înșiși rareori se răspândeau departe de marile căi de trecere și de pășunile cari le hrăneau vitele. Iar când s’a întâmplat ca unii să se împrăștie și să se adoială, o minune cum a rezistat și a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar țăranul român, existența lui permanentă pe aceste plaiuri, poate deslega taina aceasta și altele care ne privesc. Țăranul e începutul și sfârșitul. Numai pentrucă am fost neam pașnic de țărani, am putut să ne păstrăm
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Acest fapt singur, această evidență bătătoare la ochi ar trebui să puie pe gânduri, dacă nu să-i desarmeze, pe apostolii interesați ai discontinuității românești în propria noastră țară. Ce argument de continuitate poate fi mai plauzibil decât existența aceluiași popor, pe aceleași locuri, după două mii de ani? Inexplicabilă ar fi tocmai discontinuitatea. S’au văzut popoare mutându-se în altă țară, se cunosc popoare cari au dispărut cu totul, dar un popor, care să dispară și să se risipească pentru
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
să-i desarmeze, pe apostolii interesați ai discontinuității românești în propria noastră țară. Ce argument de continuitate poate fi mai plauzibil decât existența aceluiași popor, pe aceleași locuri, după două mii de ani? Inexplicabilă ar fi tocmai discontinuitatea. S’au văzut popoare mutându-se în altă țară, se cunosc popoare cari au dispărut cu totul, dar un popor, care să dispară și să se risipească pentru a reapărea, peste multe sute de ani, exact în locurile pe cari le-a părăsit, ar
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
românești în propria noastră țară. Ce argument de continuitate poate fi mai plauzibil decât existența aceluiași popor, pe aceleași locuri, după două mii de ani? Inexplicabilă ar fi tocmai discontinuitatea. S’au văzut popoare mutându-se în altă țară, se cunosc popoare cari au dispărut cu totul, dar un popor, care să dispară și să se risipească pentru a reapărea, peste multe sute de ani, exact în locurile pe cari le-a părăsit, ar fi o minune ce nu se poate întâmpla
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
continuitate poate fi mai plauzibil decât existența aceluiași popor, pe aceleași locuri, după două mii de ani? Inexplicabilă ar fi tocmai discontinuitatea. S’au văzut popoare mutându-se în altă țară, se cunosc popoare cari au dispărut cu totul, dar un popor, care să dispară și să se risipească pentru a reapărea, peste multe sute de ani, exact în locurile pe cari le-a părăsit, ar fi o minune ce nu se poate întâmpla decât în anume manuale istorice cu tâlc. Rolurile
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]