2,792 matches
-
un vis, un legământ Iubirii pentru mine. PASĂREA MĂIASTRA (Lui Eminescu) Coboară lin pe casa mea O pasare măiastra Mărețul vultur că de nea Venit din zare-albastră. De unde vii, cum te numești, Tu, prinț cu aripi fine De ce la mine poposești Din înălțimi divine? Eu, din neanturi am venit Să-ți fiu oaspete-n casă. Căci dragostea necontenit, De tine nu mă lasă Venind de pe un alt meleag, Tânjind după iubire, Sunt doar un zburător pribeag Ce-ar vrea să-ți
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
până în zilele noastre, și-au tors firul vieții duhovnicești pe ghemul veșniciei, nenumărate suflete. Avem datoria de a grăi despre ele nu ca iscoditorul indiferent și neînțelegător, ci ca aceia care ne-am pus inimile pe jertfelnicul credinței strămoșești. Oricine poposește în sânul acestui așezământ monahal, când se înapoiază întru ale sale, rămâne pentru totdeauna atașat cu sufletul de glasul tainic șoptit inimii într-o clipă de înălțare lăuntrică gustând că „bun și dulce este Domnul”, Cel ce mângâie inimile tuturor
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
împletind, fără oprire, activitatea didactică cu cea socio-culturală și participând, întruna, în diverse comisii de examinări, întreg acest ansamblu totalizând cincizeci de ani. Daca în timpul viețuirii mele m-a însoțit imperativul de ,,verba volant", acum, către firescul ,,rămas bun”, am poposit în lumea lui ,,scripta manet”. Un adevărat maestru al cuvântului rostit, omniprezent la toate manifestările pe plan cultural în Roman și în toată Moldova, Domnia Sa a readus și readuce, picurând din sufletul său muzica marilor valori universale dar și românești
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
ar fi crezut dacă îi spunea cineva că el, bărbatul frumos din fața ei, se minuna în același fel cu privire la ea. După ce a simțit că s-a scăldat în adâncul mării Egee, Eugen părăsi albastrul intens al ochilor ei pentru a poposi în răsăritul de soare descoperit pe buzele roșii, naturale. Da! Avea gură fermecător de frumoasă, cu buze conturate discret și, în același timp, foarte bine desenate de Creatorul suprem. Au zâmbit în același timp, comunicând telepatic perfect, realizând că gândesc
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
armonie și farmec, la realizarea lui contribuind lunca, grădina, parcul, pădurea. „Tu ești poveste, carmen ești,/poem de glume tinerești,/stea luminândă-n bolți cerești/și-arzând în focuri pământești.” Jumătate înger, jumătate pământean. Un semizeu. Să ai aripi, dar să poposești pe pământ, măcar până înnebunești de dor pe cineva. Revelante personificări: „A adormit pe plajă marea/și-a plâns/ cu capul pe meduze verzi/...și-a strâns/pentru ghicit/țigăncilor din șatră/scoici/ Pun scoica la ureche/și ascult/cum
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
încinsă ascult chintesența/ Aceluiași gând ce ma-nvaluie-n cântec” (Sunt). Întreaga ei ființă aspiră spre iubire, iar poezia este pentru ea o adevarată terapie: “Ascunde-ma în gândul tău, iubite, / Culege-ma din freamătul pădurii,/ Saruta-mi cerul frunții obosite/ Și poposește lin, în colțul gurii” (Ascunde-ma în gândul tău iubite). În poezia de iubire degajă atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzică și te lași
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
nopții pe zare ne va găsi îmbrățișați pe veci, pe-aceeași tristă cărare, rătăciți pe-aceleași poteci... sufletul meu va zbura în zare, nu vreau vreo piatră pe piept lăsați-l să curgă-n izvoare, ca Budda cel înțelept. va poposi la țărmuri de ape, la umbra de sălcii în vale, somnul să-mi fie aproape, nimeni nu-mi steie în cale. săpați-mi la cap de mormânt o fântână c-un dulce izvor, scrijelită c-un singur cuvânt, din care
CE MĂ-NFIOARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358366_a_359695]
-
Acasa > Strofe > Creatie > PE O TOAMNĂ-N TIMP TÂRZIE Autor: Elena Păduraru Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului Pe toamnă în timp târzie, dup-o lungă amnezie, la gura sobei poposesc, încet, încep să scormonesc al vremii bătrân jăratic, sfera omului tomnatic. Cu a mea umilă pană, adun gândurile-n strană, ele-n murmur de idilă curg pe-o-ngălbenită filă. Referință Bibliografică: Pe o toamnă-n timp târzie / Elena Păduraru : Confluențe Literare
PE O TOAMNĂ-N TIMP TÂRZIE de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358413_a_359742]
-
foc. Mi-a amintit-o un prieten din adolescență, care zilele trecute m-a sunat la telefon. Refugiat cu părinții din Basarabia în comuna mea natală mi-a povestit câte ceva din primele impresii despre oamenii Țigăneștiului de Teleorman în mijlocul cărora poposiseră în preajma sfintelor Paști. A fost impresionat de felul cum oamenii trăiau adânc o întâmplare cutremurătoare, chiar dacă trecuse mai mult de zece ani și nici nu se întâmplase în satul nostru, ci la ceva distanță, în comuna Costești din judetul vecin
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
în balcon Vuind în noapte se aude mereu același avion. Aleile-ți păstreză pașii până și umbră, pe ziduri a rămas Iar bancă, pe care două inimi, tu ai desenat într-un popas, O poți vedea și-acum, deși mai poposesc și alți îndrăgostiți Umbrele noastre mai sunt acolo, din vremea când eram iubiți. Din nou mi-e dor și drumul către tine a devenit prea lung Aș vrea să plec dar nu-nțeleg de ce mă tem că nu o să ajung
CAND NOI ERAM de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358494_a_359823]
-
de triumf ridicat la Roma se păstrează și astăzi cuvintele cerute de Constantin a fi scrise: „Instinctu divinitatis” (Prin inspirație divină), ca semn de recunoaștere a rolului decisiv al divinității în obținerea victoriei. Obosită dar îmbogățită, alături de fetele mele, am poposit la un restaurant din centru orașului, unde ne-a servit o ospătăriță româncă, pe numele ei frumos - Cristina. Auzindu-ne vorbind românește, gingașa Cristina s-a bucurat că mai poate vorbi și limba ei de acasă, pe care nu o
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
scurs, adapă un lăstar. Doar cântecul tăcerii mele poate să-l legene ușor, căci vine toamna prin inele; m-apucă și pe mine-un dor. Un dor de zilele în care eram numai o rămurea; chiar de eram neînsemnată, toți poposeau la umbra mea. Dar s-au dus vremurile-acelea... și iată toamnă a sosit; lăstarul ce-mi crește-n tulpină, rămână semnul c-am trăit. -Hei, pelerinule, grăbește, căci timpul e și el grăbit! și ca răsplată, tu, mă iartă că
CONDAMNARE AUTUMNALĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358091_a_359420]
-
tainice cărări s-a dus. Voi învăța să te aștept să vii Să-ți mângâi ochii aprinși de jar, Durerea să ți-o iau fără să știi Că eu te apăr, de rău și de amar. Demult, un vas a poposit la mal Ce dragi îmi sunt aceste amintiri, Pe-atunci, chiar nu aveam habar Că sunt pe lume asemenea iubiri. Și tu și marea mă-nvăluiți cu dor De-aceea vă simt mereu chemarea, Tu știi zeița mea că te
AMINTIRI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358238_a_359567]
-
de-i bună, sau de-i rea, s-auzi cum glasul de izvor te-mbie la duios amor, cum clocotește-n miez pământul, să nu știi de-l alintă vântul... să simți cum toate se topesc în palma ta, când poposesc. Să nu ai gând, ci doar simțire; să-mprăștii vraja în safire, să-ți crească aripi iar, de dor, prin sânge-un foc nemuritor, să crezi mereu că în iubire, doi au nevoie de-o trăire, și floarea de ,,nu-mă-uita
SĂ VII... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358587_a_359916]
-
înfățișând fiecare, prin tulburătoare întruchipări feminine, câte unul din cele patru anotimpuri. Îmi aminteam că, atunci când aveau loc activități la Casa de cultură, la care de voie, de nevoie trebuia să particip, ca să ascult inepte cuvântări, pe aceste vitralii îmi poposea privirea. Mai cu seamă contemplam frumoasa vară, cu straiul mult decoltat, purtând pe cap o cunună de spice pârguite, amintindu-mi de înfățișarea tinerei noastre profesoare de franceză, căci din clasa a VIII-a începând studiam și franceza, pe lângă limba
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
a muntelui, din partea estică a muntelui, unde panta poate ajunge chiar la 700. Drumul șerpuiește prin păduri de cer, gârniță, fag, iar pajiștile cu iarbă de sadină îți încântă privirile prin coloritul viu al orhideelor, garofițelor și te invită să poposești în aceste locuri de basm. Aproape de poalele Tresovățului îți poți alina setea din apele izvorului Cozariște (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. Muntele Trescovăț este impresionant datorită rocilor vulcanice, pâlcurilor de pin
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
NEAM SĂRAC! Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Neam bogat, neam sărac! Mă tot gândesc la tot ce se întâmplă Și parcă astăzi, mai mult că ieri,mă-ntreb De ce trecutul poposește lângă tâmpla Și nu mai pleacă,de ce? Eu asta nu-nteleg! De ce azi lumea, nu-și mai găsește-un rost Cei răi așteaptă să cadă cerul peste noi, Și-i îngropam în fiecare zi pe cei ce-au fost, Dar
NEAM BOGAT, NEAM SARAC! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358744_a_360073]
-
grabă ace, pregătită să înțepe, Dar zări pe pragul vremii calendarul de aramă Strălucind în strai de gală. De ce oare să se teamă? S-a făcut tăcere-ndată, grăniceri-au obosit; Își luă zborul și deodată-n ceasul vechi a poposit. Nu te teme, zise-o voce răgușită de chemare Iată, locul tău e veșnic îmbrăcat în așteptare! Vino să culegem vise, să le dăm stropi de izbândă Soarta noastră-i o pecete pe oglinda lumii crudă! Dacă?... se-ntrebă secunda
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
lotul de la Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când soarele se ridică de o suliță, usucă orice urmă de umezeală, boabele de grâu, costelive și fără de miez, încep să părăsească spicul scuturându-se, pierzându-se astfel și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între membrii ambelor nunți. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. Denumirea de Pecineaga se trage ca nume de la pecenegi, popor migrator care ar fi poposit și prin aceste părți ale Dobrogei și a fost dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
vaporul sponsorizat de stat și l-am rugat ca, după două zile, să treacă pe la noi, pentru „reaprovizionare” și instrucțiuni legate de plecarea noastră spre casă. De la început, am putut observa că și alți pescari și „iubitori” ai naturii mai poposiseră pe această insulă, mai ales după gunoaiele și sticlele goale pe care le vedeam împrăștiate peste tot. Ne-am repezit în recunoaștere, ca niște adevărați cercetași ce eram și-am văzut că, de fapt, vom locui singuri pe insulă, precum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Totul în jurul meu se trezea la viață, fără zgomot, fără grabă! Natura învia, pregătindu-se să sărbătorească împreună cu oamenii praznicul Învierii Domnului Isus Christos! M-am desprins cu greu din visare și am încercat să intru în rutina zilei. Gândurile poposeau câteva clipe în prezent, apoi zburau neobosite acasă, în România. Acolo, cei dragi se pregăteau și ei pentru sărbătoarea Paștelui. Amintirile din vremea copilăriei au rămas adânc săpate în mintea și inima mea! Parcă auzeam din nou glasul mamei care
O CLIPĂ LA CRUCE de LILIANA BOTEA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344691_a_346020]
-
României, constiinta de limbă, țara și neam, în lecții de patriotism veritabile, oferite de-a lungul timpului, va sărbători ziua de 1 decembrie, împreună cu publicul sau, în două apariții de excepție. Astfel, duminică, incepand cu ora 17.00, artistul va poposi în platoul emisiunii „ Duminică în familie ”, la TVR 1, produsă de Corina Voicu și moderată de Ramona Bădescu. Paul Surugiu va interpreta, cu emoție, „ IMNUL NEAMULUI ”, pe versurile lui Grigore Vieru, precum și un cântec de Crăciun, oferit în premieră, pentru
FUEGO CELEBREAZĂ ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344717_a_346046]
-
Trag și eu de timp cât pot. Mi-e teamă și rușine încă de tine. - Atunci, ca să nu-ți mai fie rușine, scoate-ți chiloțeii și cămășuța de pe tine, că nu mai este frig sub pled. Cu ajutorul meu, acestea au poposit pe jos, lângă pat. Privindu-i splendoarea corpului tânăr, frumos modelat, mă treceau fiori de plăcere. Mă gândeam că toate aceste frumuseți de-acum îmi aparțineau, erau la dispoziția dorințelor mele pentru totdeauna. Îi admiram pielea albă, coapsele și pântecul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
la seral, învățând abeceul producerii de filme, adică regie, sunet, efecte vizuale, imagine, developare, montaj etc. A făcut liceul la Oravița, continuând să facă și filme, cărora deseori li s-au atribuit premii județene și naționale. În anul 1979 a poposit pe pământ australian, la Melbourne, unde a lucrat ca sudor și operator programator. A studiat 3 ani cursurile pentru a deveni scriitor și editor profesionist la Monash University. A urmat cursurile școlii de sunet și canto, făcând parte dintr-un
BEN TODICĂ – ÎNTRE DOUĂ LUMI – A NOASTRĂ ŞI A LUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359254_a_360583]