61,812 matches
-
a mâncat și s-a dus...” N-am fost niciodată în total acord cu opinia sa (care mi-a rămas în memorie pe viață), făcea o nedreptate, fiecare gen de mu zică are valori indiscutabile. Ce-i drept, în muzica populară, în cea ușoară, în rock, în manele etc. eforturile sunt mai mici, eforturile și 02 D Lestine iterare exigențele nu sunt așa de mari... În schimb, mult mai mari sunt câștigurile bănești ale artiștilor. Dar... asta-i viața! Ca-n
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
S. MILLER (s. la dir. de), The Last Post: Music After Modernism, Manchester, University of Manchester Press, 1993; M. CHANAN, Musica Practică: The Social Practice of Western Music from Gregorian Chant to Postmodernism, Londres, Verso, 1994; G. LIPSITZ, Dangerous Crossroads: Popular Music, Postmodernism, and the Poetics of Place, Londres, Verso, 1994; P. GRIFFITHS, Modern Music and After, Oxford, Oxford University Press, 1995; H. de LA MOTTE, La musique nouvelle en Allemagne depuis 1945, în: H. DUFORT et J. M. FAUQUET (s. la
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Introduction to Theories of the Contemporary, Oxford, Blackwell, 1997; C. FLOROS, György Ligeti - Jenseits von Avantgarde und Postmoderne, Vienne, Lafite, 1996, U. MOSCH (s. la dir. de), Wolfgang Rihm ausgesprochen, Schriften und Gespräche, vol. 1, Winterthur, Amadeus, 1997; N. NEHRING, Popular Music, Gender and Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, New York, Routledge, 1998. footnote>. În acest sens, este vorba despre o "specie" particulară a practicilor muzicale contemporane
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
prin formularea unui al treilea tip de adresabilitate cu miză aproape exclusivă pe referențialitate. Semnificația acestor criterii - adresabilitatea și referențialitatea (în accepțiunea lor postmodernă), ar putea fi „lecturata” prin grila unui fenomen postmodern precum suprimarea delimitărilor între culturile savanta și populară, însă cu o pronunțată tendința de revenire la vernacular. În termenii acestei atitudini, procedeele de citat și colaj apelează lucrările „sacrosancte” ale trecutului muzical savant, insă prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
dificultatea crescândă și abordarea (pur) intelectuală a moderniștilor determinând revenirea la o muzică mai tradițională și accesibilă: George Rochberg - forme și sintaxa tradițională, David Del Tredici și Ellen Zwillich - revenirea la tonalitate și narativismul convențional, William Bolcom - integrarea idiomurilor muzicii populare, Lorenzo Ferrero - noi concepții ale tonalității, Wolfgang Rihm - neoromantism că revenire la emotivism, Arvo Pärt - revenirea la spiritualitate și misticism în lumea contemporană; 2. Al doilea postmodernism se prezintă în imaginea unui postmodernism de rezistență sau radical: John Adams - ironie
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nr. 3 (1983); (b) colajul: John Cage - Musicircus (1967), John Zorn - juxtapuneri din jazz, swing, pop, reggae, muzică de film și televiziune; (c) disoluția autorului în lucrarea muzicală că proces/performance - Laurie Anderson (anii '70); (d) anii '90: implicarea muzicii populare comerciale în lucrări proprii - David Lang, Julia Wolfe, Michael Torke și Michael Daugherty. Deja din această imagine putem configura un răspuns la întrebarea privind calitatea și specificul relaționării între postmodernitate și totalitatea culturilor muzicale anterioare. Aici se impun mai multe
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
constată emergentă unui proto-postmodernism deja în creația lui Charles Ives, prin implicarea tehnicii citatului, aceasta utilizată în special în Simfonia nr. 2 (1899-1902), precum și în Simfonia nr. 4 (1910-1916). Atrage atenția mixajul realizat în cea dintâi între citate din muzică populară americană și invocări ale muzicii clasice drept referenți servind muzica lui Brahms și Dvorak. Aceasta emergentă a unei gândiri postmoderne o putem reprezenta prin analogia unui proces de infiltrare sau contaminare, în orice caz manifestate în limitele unui proces invaziv
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
1 (1968-1979). Războiul din Vietnam și proliferarea mișcărilor pacifiste (sfârșitul anilor '60), revoluția "de catifea" în Cehoslovacia (1968), revoluția rock (implicând o multitudine de orientări și curente constitutive, precum revoluția hippy sau revoluția sexuală) și multiplicarea curentelor și orientărilor muzicii populare de masă (sfârșitul anilor '60 - începutul anilor '70), debarcarea americană pe Lună (1969). Deceniul emergent, ale cărui limite le reprezintă anul în care este scrisă Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970), ambele de Luciano Berio - 1968 (-1969), Alfred Schnittke începe scrierea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
curajos" (DEX) - are atestări vechi și respectabile: "Fii român verde și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-o notă din Poezii populare, tot Alecsandri precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei". De la curaj și forță la decizia efectivă e un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
animal. E posibil ca expresia să se fi referit, în sensul său primar, nu la simpaticul animal, ci la unul dintre multele obiectele denumite cu același cuvînt, printr-o extindere metaforică fixată în limbă. Pisică și mîță au, în limbajul popular, și valoarea de "nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive, unor părți ale acestora etc. care prind sau trag ceva, se înfig în ceva". Mîță are nu mai puțin de 23 de sensuri populare și regionale, desemnînd un mecanism de oprire
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
limbă. Pisică și mîță au, în limbajul popular, și valoarea de "nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive, unor părți ale acestora etc. care prind sau trag ceva, se înfig în ceva". Mîță are nu mai puțin de 23 de sensuri populare și regionale, desemnînd un mecanism de oprire a căruței, un cîrlig de fier, un lanț, oiștea, placa de fier etc.; unul dintre cele mai răspîndite înțelesuri ale sale în limba veche era de ancoră a unei nave. De altfel, al
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
din partea președintelui comitetului executiv al asociației de proprietari. Evaluarea capacității persoanelor care solicită atestarea calității de administrator de condominiu se va realiza în zilele de 22 și 29 august, de la ora 11, la sediul Primăriei. NICOLAE IOAN Festival de artă populară l Și meșteșuguri tradiționale Peste 40 de meșteri în străchini, oale de sarmale, obiecte cioplite în lemn, cergi și ștergare, icoane pe sticlă sau lemn și alte frumoase lucruri amintind de începutul timpului s-au adunat din toată țara la
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
icoane pe sticlă sau lemn și alte frumoase lucruri amintind de începutul timpului s-au adunat din toată țara la Timișoara în acest sfârșit de săptămână să participe la cea de-a treia ediție a Festivalului de meșteșuguri și artă populară, manifestare organizată de Consiliul Județean Timiș și Muzeul Satului Bănățean. În zilele de vineri și sâmbătă, târgul artiștilor populari se va întinde în centrul Timișoarei, de-a lungul străzii Alba Iulia, iar duminică se va muta la Muzeul Satului Bănățean
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
la Timișoara în acest sfârșit de săptămână să participe la cea de-a treia ediție a Festivalului de meșteșuguri și artă populară, manifestare organizată de Consiliul Județean Timiș și Muzeul Satului Bănățean. În zilele de vineri și sâmbătă, târgul artiștilor populari se va întinde în centrul Timișoarei, de-a lungul străzii Alba Iulia, iar duminică se va muta la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde, unde la ora 10 meșterii vor primi hrisoave care vor dovedi, peste ani, că nu și-
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
acorda ajutorul cuvenit. Cazul face vâlvă în păturile caritative timișorene și duce la ideea constituirii unei societăți care să intervină în situații de acest fel. Statutul este aprobat pe 2 decembrie 1886 și, sub președinția lui Gheorghe Neumann, directorul „Băncii Populare“ din Fabric, societatea „Salvarea“ își începe activitatea. După numai un an sunt achiziționate trei bărci și mai multe prăjini, așezate în locurile cele mai periculoase ale Begheiului. Primul sediu al societății este în vechiul edificiu al parohiei sârbești din Fabric
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
preocupări mai... eterogene, îndeosebi în sfera medico-socială: este întemeietorul, în 1934, al Spitalului de Urgență și, în același an, al Școlii Samaritene; în 1937, organiza, în calitate de secretar general, Congresul Internațional de Antropologie ținut la București; este creatorul Muzeului de artă populară care îi poartă numele. Și mai ales, în 1906, profesorul Nicolae Minovici devine întemeietorul primei structuri de salvare din București și, prin extensie, din România care, în epocă, se oprea la Carpați - Societatea Salvarea. După cum se observă, timișorenii preced cu
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
dacă domnul Boc ține atât de mult la partid, de ce nu se implică în discuțiile din Biroul Permanent. Va fi membru în BP și în viitorul partid de dreapta. Dacă domnia sa nu ar fi jucat la două capete: cu Mișcarea Populară, cu Fundația Mișcarea Populară. Ce mesaj a dat domnul Boc în campania electorală când a participat la toate întâlnirile organizate de Mișcarea Populară. Eu cred că va rămâne în partid. Nu știu ce-și dorește. A jignit partidul, pentru că nu
Blaga: Boc joacă la două capete și jignește PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28136_a_29461]
-
atât de mult la partid, de ce nu se implică în discuțiile din Biroul Permanent. Va fi membru în BP și în viitorul partid de dreapta. Dacă domnia sa nu ar fi jucat la două capete: cu Mișcarea Populară, cu Fundația Mișcarea Populară. Ce mesaj a dat domnul Boc în campania electorală când a participat la toate întâlnirile organizate de Mișcarea Populară. Eu cred că va rămâne în partid. Nu știu ce-și dorește. A jignit partidul, pentru că nu a fost la mitingul
Blaga: Boc joacă la două capete și jignește PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28136_a_29461]
-
și în viitorul partid de dreapta. Dacă domnia sa nu ar fi jucat la două capete: cu Mișcarea Populară, cu Fundația Mișcarea Populară. Ce mesaj a dat domnul Boc în campania electorală când a participat la toate întâlnirile organizate de Mișcarea Populară. Eu cred că va rămâne în partid. Nu știu ce-și dorește. A jignit partidul, pentru că nu a fost la mitingul de la Cluj. Nu pe mine. A jignit 20.000 de oameni", a declarat Vasile Blaga, în ediția de miercuri
Blaga: Boc joacă la două capete și jignește PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28136_a_29461]
-
decât la noi (în afară de apa plată, pe care o puteți găsi și cu un euro/bax), multe magazine cu suveniruri, haine sau articole de plajă; trebuie să știți că, în general, între orele 14-16, magazinele și agențiile sunt închise. Foarte populare sunt tavernele, mici restaurante deschise și non stop, unde cu 10 euro pot mânca 2 persoane pe săturate. O porție de raci costă 4 euro, caracatiță - 6 euro, iar o bere, între 1,50-1,80 euro, un gyros pyta (în
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
Ion Vidu“, recital de pian David Lutz și invitații săi - tenorul Thomas Ebenstein și baritonul Jan Leibnitz; ora 20, sala Operei Române, concert simfonic al Filarmonicii „Banatul“, solistă Patricia Seymour, dirijor Kurt Schmid; vineri, 12 septembrie, ora 11, parada costumelor populare din Banat; ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital muzical Antoanella Prisecariu; ora 20, sala Casinoului Militar Timișoara, decernarea Premiilor de Excelență și Concertul de Gală, susținut de orchestra filarmonică, dirijor Kurt Schmid. Concert coral - simfonic l În Festivalul Bănățenilor de
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
N. Ursu. Apoi, de la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul“, maestrul Remus Georgescu își va dirija propria „Suită almăjană“, dar și „Patru dansuri românești“ de Tiberiu Brediceanu. Intrarea publicului la acest concert este liberă. Peisaje de toamnă l La Universitatea Populară germană Pentru membrii Universității Populare de la Casa „Adam Muller Guttenbrunn“ vacanța s-a terminat, iar programul cultural coordonat de ec. Alexandrina Paul este stabilit pentru întreaga toamnă. Activitățile se vor relua luni, 25 august, la ora 15, în sala video
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul“, maestrul Remus Georgescu își va dirija propria „Suită almăjană“, dar și „Patru dansuri românești“ de Tiberiu Brediceanu. Intrarea publicului la acest concert este liberă. Peisaje de toamnă l La Universitatea Populară germană Pentru membrii Universității Populare de la Casa „Adam Muller Guttenbrunn“ vacanța s-a terminat, iar programul cultural coordonat de ec. Alexandrina Paul este stabilit pentru întreaga toamnă. Activitățile se vor relua luni, 25 august, la ora 15, în sala video a Casei „A. M. Guttenbrunn
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Ținut al Pădurenilor clocotește de cântec și joc în aceste zile, căci în Poienița Voinii are loc cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului „Drăgan Muntean“. Evenimentul este organizat de Prefectură, Consiliul Județean, Direcția pentru Cultură și Centrul Creației Populare Hunedoara, primăriile Bunila și Ghelari, Căminul Cultural Poienița Voinii. Festivalul Pădurenilor se deschide sâmbătă, 23 august, la ora 19, cu un recital folcloric intitulat „Sara bună, bade Ioane“, urmat de la ora 24 de focuri de artificii. Duminică, 24 august, de la
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
ediție îngrijită de Dumitru Tomoni. Viața ca un cântec l Album Liliana Badea „ Viața mi-i frumoasă“, declară solista Liliana Savu Badea, pe coperta noului ei album muzical, care va fi lansat joi, 28 august, la ora 18, la Școala Populară de Arte din Timișoara (str. E. Ungureanu nr. 1). Înregistrat în Studioul Radio Timișoara de către Ninoslav Iancovici, albumul conține brâuri, hore, ardelene, doine din Banatul de pustă, cu o tematică variată, de la cântecul de dragoste, la cel de joc, de la
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]