1,427 matches
-
nici pe departe niște indicatori pertinenți, dar ne oferă un punct de pornire acceptabil pentru a măsura ceea ce știm deja. Spre deosebire de populismul începutului anilor 1990, care a apărut în același timp cu afirmarea mai multor indicatori non-democratici, niveluri asemănătoare de populism sub Fico nu au generat același declin al democrației (vezi Figura 9.3)3. Figura 9.3. Indicatorii democrației în Slovacia, 1992-2008. Sursa: Freedom House (2009), Polity (2009). O privire mai largă asupra tuturor guvernelor Slovaciei în timpul independenței sale sugerează
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și competiție politică). Aranjamentul arată într-o manieră aproximativă că declinul scorului Slovaciei a avut loc în exclusivitate în timpul celor două guverne ale lui Mečiar, în timpul celorlalte guverne acest scor a crescut. Conform ipotezelor din capitolul introductiv, tabelul sugerează că populismul a amenințat democrația din Slovacia atunci când populiștii s-au aflat la guvernare și când democrația nu era încă consolidată. În cazul Slovaciei, declinul calității democrației s-a produs doar atunci când ambele condiții au fost prezente. Desigur, dat fiind numărul limitat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ales numărul mic de guverne cu scor în declin, se poate arăta că scăderile în cazul Slovaciei nu s-au datorat în general populiștilor aflați la guvernare în cadrul unei democrații neconsolidate, ci mai degrabă eforturilor lui Mečiar, care a combinat populismul cu naționalismul în scopuri autoritare, pe care alți populiști (printre care și Fico, probabil) nu le-au împărtășit. Ar putea fi de asemenea adevărat că și în situația în care populismul lui Fico era la fel de periculos pentru democrație ca cel
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ci mai degrabă eforturilor lui Mečiar, care a combinat populismul cu naționalismul în scopuri autoritare, pe care alți populiști (printre care și Fico, probabil) nu le-au împărtășit. Ar putea fi de asemenea adevărat că și în situația în care populismul lui Fico era la fel de periculos pentru democrație ca cel al lui Mečiar, între timp Slovacia se transformase într-o asemenea măsură încât democrația a devenit mult mai adaptabilă. Țara în care Fico a început să guverneze în 2006 era diferită
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
era diferită de cea pe care începuse s-o guverneze cu paisprezece ani în urmă Mečiar, mai ales datorită celor opt ani de guvernare a partidelor cu un grad foarte redus de atractivitate populistă. Tabelul 9.1. Relația dintre forța populismului și democrație în Slovacia cu schimbările procentuale medii ale rezultatelor referitoare la democrație în perioada de mandat guvernamental Populism democrație Guvern Opoziție Consolidată 2006-2010 (Fico): + 05 2010 - (Radičová): Nu există date 2002-2006 (Dzurinda II): + 03 Neconsolidată 1994-1998 (Mečiar III): - 03
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
celor opt ani de guvernare a partidelor cu un grad foarte redus de atractivitate populistă. Tabelul 9.1. Relația dintre forța populismului și democrație în Slovacia cu schimbările procentuale medii ale rezultatelor referitoare la democrație în perioada de mandat guvernamental Populism democrație Guvern Opoziție Consolidată 2006-2010 (Fico): + 05 2010 - (Radičová): Nu există date 2002-2006 (Dzurinda II): + 03 Neconsolidată 1994-1998 (Mečiar III): - 03 1993-1994 (Mečiar II): -14 1998-2002 (Dzurinda I): + 18 1994 (Moravčik): + 06 Sursa: Freedom House (2009), Polity (2009). Diferențele devin
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mečiar III): - 03 1993-1994 (Mečiar II): -14 1998-2002 (Dzurinda I): + 18 1994 (Moravčik): + 06 Sursa: Freedom House (2009), Polity (2009). Diferențele devin mai clare când se identifică diversele zone de competiție democratică pe care le presupun formele de atractivitate a populismului. Se pot deosebi măcar cinci astfel de zone de competiție: - Relațiile majoritate-minoritate. Populiștii își concep atractivitatea prin intermediul ideii că puterea politică a căzut în mâinile unei minorități anume - deseori una de tip economic sau etnic -, în timp ce adversarii lor aduc în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
timp, a putut acționa conform cu ceea ce spunea, fără a risca prea mult să destabilizeze echilibrul de putere din cadrul sistemului politic. - Instituționalizarea sistemului de partide. Populiștii citează frecvent instituționalizarea unui sistem de partid ca o limitare a vocii poporului, în timp ce adversarii populismului se tem de instabilitatea generată de o schimbările prea mari. Partidul lui Mečiar s-a născut pe fondul unor reconfigurări uriașe ale partidelor după dispariția mișcării anticomuniste care a patronat viața politică prin intermediul VPN. Aceste valuri de noi partide au
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai capabil să facă față marilor transformări. - Circulația elitelor. Populiștii avertizează opinia publică cu privire la apariția unei elite care controlează puterea politică și se folosesc de acest control pentru a-și însuși resursele publice în folosul lor sau al susținătorilor. Adversarii populismului, în contrast cu cei de mai înainte, se tem că noile elite vor întrerupe funcționarea unui sistem eficient și ar putea ca, la rândul lor, să se folosească de nou-căpătatele funcții pentru a parveni. Ascensiunea lui Mečiar în 1994 în poziția de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înlăturarea elitelor corupte conținea măcar promisiunea unei guvernări îmbunătățite. Faptul că guvernul lui Fico nu a rezolvat problema, în special în domeniul corupției încetățenite, are legătura mai mult cu opțiunile guvernării lui Fico, decât cu potențialul rol de remediu al populismului în direcția identificării și reducerii corupției. - Intensitatea competiției. Populiștii arată înspre problema apatiei și dezamăgirii alegătorilor, în vreme ce adversarii lor se tem de o competiție politică prea extinsă și prea pasională. Mečiar a aprins noi pasiuni care le întreceau pe cele
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai instituționalizate, dar în aparență mai puțin receptive la vocea cetățenilor obișnuiți. Nici guvernul lui Fico nu a făcut uz de manifestările populiste fără a cauza probleme democrației din Slovacia, în câteva domenii balanța s-a schimbat până acolo încât populismul putea sluji de remediu, mai ales în zona corupției, a receptivității politicilor publice și a mobilizării populare. Aceste cinci aspecte sugerează faptul că, în general, capacitatea populismului de a amenința sau remedia dezvoltarea democratică depinde foarte mult de contextul în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrației din Slovacia, în câteva domenii balanța s-a schimbat până acolo încât populismul putea sluji de remediu, mai ales în zona corupției, a receptivității politicilor publice și a mobilizării populare. Aceste cinci aspecte sugerează faptul că, în general, capacitatea populismului de a amenința sau remedia dezvoltarea democratică depinde foarte mult de contextul în care se derulează respectivele acțiuni. Mergând pe acest raționament, populismul nu are un impact moștenit, pozitiv sau negativ, asupra democrației, cu excepția cazului în care deplasează sistemul politic
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a receptivității politicilor publice și a mobilizării populare. Aceste cinci aspecte sugerează faptul că, în general, capacitatea populismului de a amenința sau remedia dezvoltarea democratică depinde foarte mult de contextul în care se derulează respectivele acțiuni. Mergând pe acest raționament, populismul nu are un impact moștenit, pozitiv sau negativ, asupra democrației, cu excepția cazului în care deplasează sistemul politic înspre o extremă. Manifestarea populismului sprijină sau stânjenește democrația, de obicei, în funcție de cât de bine funcționează deja democrația. Chestiunea "relațiilor majoritate-minoritate" constituie un
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
remedia dezvoltarea democratică depinde foarte mult de contextul în care se derulează respectivele acțiuni. Mergând pe acest raționament, populismul nu are un impact moștenit, pozitiv sau negativ, asupra democrației, cu excepția cazului în care deplasează sistemul politic înspre o extremă. Manifestarea populismului sprijină sau stânjenește democrația, de obicei, în funcție de cât de bine funcționează deja democrația. Chestiunea "relațiilor majoritate-minoritate" constituie un exemplu util în acest sens. După cum subiliniază Mudde și Rovira Kaltwasser, ambivalența relației este direct legată de contradicțiile interne ale democrației, adică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
constituie un exemplu util în acest sens. După cum subiliniază Mudde și Rovira Kaltwasser, ambivalența relației este direct legată de contradicțiile interne ale democrației, adică de conflictul dintre promisiunea democratică a regulii majorității și realitatea protecției constituționale a drepturilor minorităților. De vreme ce populismul este clar de partea regulii majorității, apariția unei reguli populiste într-un sistem politic deja bazat pe majoritate ar putea amenința democrația însăși. Dar, după cum arată Figura 9.4, eforturile populiste bazate pe regula majorității într-un mediu politic, la
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
9.4, eforturile populiste bazate pe regula majorității într-un mediu politic, la celălalt capăt al spectrului ajută, de fapt, la redresarea balanței și la protecția democrației. Iar regula majorității nici nu este sigurul aspect al democrației în dreptul căruia impactul populismului depinde de context. Democrația depinde de soldurile mai multor bunuri politice aflate în competiție, de multe "variabile exacte" care provoacă probleme dacă valorile acestora sunt prea ridicate sau prea scăzute, aproape toate modurile de manifestare ale populismului afectează pe ce
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în dreptul căruia impactul populismului depinde de context. Democrația depinde de soldurile mai multor bunuri politice aflate în competiție, de multe "variabile exacte" care provoacă probleme dacă valorile acestora sunt prea ridicate sau prea scăzute, aproape toate modurile de manifestare ale populismului afectează pe ce puțin una dintre ele. Trebuie să recunoaștem că excesul într-o direcție poate fi mai puțin probabil sau mai puțin periculos pentru unele caracteristici decât pentru altele, dar chiar și în cazuri aparent evidente (cum ar fi
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
întrevăd pericole (iar limitele respective erau mult mai ridicate și mai îngrijorătoare în urmă cu numai un secol, când "o parte prea mare a sufragiului" reprezenta o temere autentică). Figura 9.4 Modelul influenței contextului politic asupra potențialul pe care populismul îl are de a fi amenințare sau remediu. Domeniul Contestat Extrema anti-populistă Extrema populistă (Lucrurile de care se tem populiștii) Relația minoritate/majoritate Tirania minorității Zona de Tirania majorității Responsabilitate și transparență (accountability) Instituțională și nu electorală toleranța Electorală dar
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dar nu și instituțională Instituționalizarea sistemului de partide Situație de Pat (șah) sau dominație democratică Instabilitate politică Circulația elitelor Insuficientă, conducând la corupție între Prea mare, conduce la apariția liderilor lipsiți de experiență Intensitatea competiției Apatie extreme Frământare socială Impactul populismului Impuls populist Prin admiterea relațiile slovaco-cehe în Cehoslovacia ca unică excepție, Mečiar a deplasat țara din zona de centru spre extrema populistă. Când Fico a preluat puterea, Slovacia deja abandonase extremele perioadei lui Mečiar și se apropia mai mult de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de Fico au împins, de fapt, Slovacia înspre zona de centru mai democratică, în timp ce altele au făcut-o să dea înapoi înspre extrema populistă, dar având un punct de pornire mai puțin periculos. Concluzie Prin mai buna înțelegere a dinamicii populismului și a intereacțiunii sale cu alte elemente ale contextului politic, putem, în cele din urmă, pricepe mai bine relația complexă dintre populism și democrație. Ipotezele capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
extrema populistă, dar având un punct de pornire mai puțin periculos. Concluzie Prin mai buna înțelegere a dinamicii populismului și a intereacțiunii sale cu alte elemente ale contextului politic, putem, în cele din urmă, pricepe mai bine relația complexă dintre populism și democrație. Ipotezele capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite: categoria referitoare la impactul participării populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai puțin periculos. Concluzie Prin mai buna înțelegere a dinamicii populismului și a intereacțiunii sale cu alte elemente ale contextului politic, putem, în cele din urmă, pricepe mai bine relația complexă dintre populism și democrație. Ipotezele capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite: categoria referitoare la impactul participării populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare măsură ipotezele capitolului introductiv și oferă câteva perspective
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare măsură ipotezele capitolului introductiv și oferă câteva perspective suplimentare valoroase. În vreme ce probabil doar câțiva se îndoiesc de faptul că statutul guvenului afectează impactul populismului, Figura 9.2 oferă dovezi experimentale utile în compararea efectelor pe care populiștii le-au avut atunci când au fost și când nu au fost la guvernare în Slovacia; în special, comparația dintre guvernele conduse de Mečiar și de predecesorii și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și în special, a acțiunilor specifice întreprinse de al doilea și al treilea cabinet al lui Mečiar (cu toate că acest capitol sugerează faptul că abilitatea lui Mečiar de a dăuna democrației avea relativ puțin de-a face cu gradul său de populism). Ipotezele capitolului introductiv referitoare la relația dintre populism și gradul de consolidare al democrației sunt chiar mai interesante, iar datele din Slovacia sugerează faptul că variabila este bine aleasă. Fiecare dintre cele cinci condiții care țin de context, tratate în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al doilea și al treilea cabinet al lui Mečiar (cu toate că acest capitol sugerează faptul că abilitatea lui Mečiar de a dăuna democrației avea relativ puțin de-a face cu gradul său de populism). Ipotezele capitolului introductiv referitoare la relația dintre populism și gradul de consolidare al democrației sunt chiar mai interesante, iar datele din Slovacia sugerează faptul că variabila este bine aleasă. Fiecare dintre cele cinci condiții care țin de context, tratate în acest capitol, au cumva legătură cu nivelul de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]