19,069 matches
-
am iertat de un decupaj naturalist, de unul "fantasmatic" nu veți scăpa. Ajuns la mare cu Luminița și stând în gazdă la un țăran, Cezar contemplă decorul domestic. Iată rezultatele contemplației: "Dacă deschideai ușa, simțeai aromele îmbietoare de la cocina de porci din apropiere. Pe servanta de la capul patului erau mai multe bibelouri, așezate cu grijă pe mileuri, să nu zgârie mobila, iar de deasupra, de pe perete, ne privea gazda dintr-o poză de nuntă înrămată, mare cât un tablou. Femeia ori
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
în Regiunea Vest de 932 de mii, cu o scădere de 12% în regiunea maghiară față de situația din 2008, și o creștere de aproape 1000 de capete în cea română. În cadrul Regiunii Vest cea mai mare diferență constă în numărul porcilor; în județul Timiș au fost crescuți peste o jumătate de milion de animale, în județul Arad această cifră scade la 235 mii de capete, în județul Hunedoara numărul acestora ajunge la 61 de mii, în timp ce în județul Caraș-Severin acest număr
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
100 de hectare de teren agricol revin aproape 42 8 bovine, doar valorile înregistrate în județul Hunedoara (depășind cu 150%) și în județul Timiș (depășind cu două treimi) prezentând o diferență semnificativă față de această medie. În Dél-Alföld în 2011 numărul porcilor raportat la o sută de hectare este de 67, cu 3 mai puțin decât în urmă cu trei ani, în Regiunea Vest această cifră ajunge la 50 de animale, mai mult cu 1 animal față de numărul lor din 2008. În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
reală a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare cumpărare sumele obținute variau în funcție de cunoșterea deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa era
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa era însă prea mică pentru a reuși să descurajeze eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
identificate presupun fie limitări ale drepturilor de exploatare (un anumit număr de animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
posturi( până la postul Paștelui, pânăn Sântoader).Se strângeau seara muieri cu furcile la un loc și acolo cântau și se petreceau ,la lună. Dacă erau nori șezătoarea se făcea în sobă( în cameră). Muierile nu invitau și feciori. Despre tăiatul porcului se povestește că acesta era tăiat de Crăciun sau de Ignat, sau mai înainte, după ce-o trecut Sfântul Nicolae. La Sfântul Nicolae erau praznice, iar în Ajunul Crăciunului se mergea cu corinda. Se primeau nuci. Acest colind se spunea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
iar în Ajunul Crăciunului se mergea cu corinda. Se primeau nuci. Acest colind se spunea la Răcăjdie: ,, Colindița cu codiță Saltă ochii la poliță Este-o coastă și-un cârnat Săriți gazdă, dă mi-l dați! Oile lânoasă, Vacile lăptoasă, Porcii unsuroși, Să-I mănânce gazda sănătoși!’’ Un alt colind din altă zonă a Banatului: ,,Bună ziua lui Ajun Că-i mai bun-a lui Crăciun Să fie-ntr-un ceas mai bun!’’ În colind mai cântau d-ale lumești, cu mândra
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ca exemplu romanul Vara baroc (1980). Cum începe narațiunea? Profesorul și ziaristul Gabriel Dimancea, așezat în "culcușul său încins", este vizitat în orășelul sudic Platonești, din Bărăgan, de arendașul Maltezi, care îi aduce drept plocon două știuci, un mușchiuleț de porc și carne de berbec dobrogean. Când se întâmplă toate acestea și cele care urmează? În mijlocul verii anului 1926! De unde deducem, căci în proza lui Paul Georgescu nu există temporalitate clară, balzaciană? Singuraticul Gabriel reflectează astfel în pagina a patra a
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
pînă la furouri, ciorapi groși, lăsați să cadă în vine de jartiere lărgite de atîta purtat, costume caraghioase de aerobic sau desuuri provocatoare, gama toaletelor este complet acoperită. De ce vor ele în Japonia? Fiindcă, nu e așa, bărbații sînt niște porci, le chinuie, nu le merită, nu le înțeleg, beau, bat, înșală și tot arsenalul. Ce se întîmplă în partea a doua, cînd intră în scenă masculii? Caragiale curat, hohot de rîs și de plîns. Disperările își ies din matcă și
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
sub picioare și pe alocuri spațiile dintre lemne îți permiteau să ghicești zburătăcitul fără rost al orătăniilor bătrâne și singuratice care dormeau și se adăposteau de obicei sub dormitorul nostru. Noaptea mă trezea trosnetul continuu al lemnului uscat și grohăitul porcilor înfometați. În vreme ce Wilson citea, stând în cealaltă parte a prispei, eu îmi lăsam picioarele să-mi atârne în afară. În ploaie. Apa din jgheab se prelingea direct pe picioarele mele goale. Viața era scurtă și lungă. Nu mă plângeam. Într-
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
țuguindu-și mult buzele și ținându-și bărbia țeapănă. Rochia îi dezvelea umerii. Fusta, amplă cu un volănaș, îi acoperea picioarele pe jumătate. Nu era o rochie de purtat într-o zi de doliu. Dar ce mai conta. Cei doi porci umblau slobozi prin fața casei. Marea se prefăcea că-i urmărește, iar ei hoinăreau pierduți în ploaie. Pielea lui Wilson strălucea aidoma uneia dintre pietrele alea mari, alunecoase, de la cascada din El Almejal. Mai era și călduță apa aia continuă, slobozită
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
rîndu-i, răzbate în alte sisteme de grote. Cît pe ce să-ți lași autonomia esteticului la intrare și să cauți, în subterane, cîrlige literare. De pildă, e marți, se-ntorc în vizuină, e ședință de cenaclu. Ar trebui să citească porcul mistreț, însă "la început refuzase energic, spunînd că pe el îl doare doar creația pentru cei mari, dar, mă rog, va pregăti un material la obiect, scurt și tăios, pentru că, după părerea lui (și aici mistrețul deodată se zbîrlise și-
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
ce crede că are de spus. Mai mult decît poezia, însoțită de dedicații la tot pasul - sîntem, de altfel, în epoca volumelor în unic exemplar, pentru un singur om, conving de lucrul ăsta textele din Scurt circuit, scrise pentru "niște porci de cîini, niște adorabili." Prietenii, de la Ilarie la Maiacovschi (sic!). Portrete lirice, izbăvite, cine știe cum, de dulcegăria pe care doar credința dură în fibra omului despre care scrii poate să o spele, inventare de imagini cum nu se mai găsesc, fiindcă
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
Crișan Andreescu Rusia răspunde sancțiunilor impuse de Occident printr-o "interdicție totală" pentru majoritatea produselor alimentare provenind din țările europene și din Statele Unite, a anunțat joi premierul rus Dmitri Medvedev. Această interdicție se referă la vită, porc, pasăre, pește, brânză, lapte, legume și fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.
Rusia impune interdicţie totală la produsele alimentare din Europa şi SUA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82156_a_83481]
-
Jack, afec-tu-os. Ce-i cu ches-tia asta pe care am au-zit-o, cum că ai re-co-man-da Se-xus ele-vi-lor din anii ter-mi-nali? Ca-ro-li-ne tră-ieș-te cu o femeie în Pa-ra-mus, iar Levy sim-te că poa-te glumi cu ea că în-tre bărbați. - Nu fi porc, Jack, spu-ne ea, fără să-i zâm-beas-că. Era una din-tre căr-ți-le lui de memorii, ăia cu Big Sur în ti-tlu. Au avut-o pe lis-ta de lecturi fa-cul-ta-ti-ve, ni-meni n-a fost obligat s-o ci-teas-că. - Da, dar ce-
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
cercetători (Al. V. Dobrescu, Argotul, 1938, G. M. Dragoș, "Note de argot românesc", 1942) cît și în literatură ("Azi am dat întîlnire la trei maimuțe!", I. Peltz, Nopțile domnișoarei Mili, 1935; "ca să le fii pe plac maimuțelor trebuie să fii porc", Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, 1929). De la acest sens era doar un pas pînă la acela, agravat, de "prostituată", atestat tot din prima jumătate a secolului al XX-lea: Mergem diseară la maimuțe?" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935, cf.
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
așa cum scrie, de un ridicol sublim, pe burtieră la Realitatea TV, la dispariția poetului cu P mare: Mortul învingător. HotNews.ro, 5 noiembrie 2010, 203 comentarii La capătul celor 20 de ani Era o iarnă seacă, cenușie. Mirosea deja a porci arși cu baloți de paie, ca în fiecare Ajun. Când am coborât în strada principală, în drum către Magazinul Universal, am văzut panourile cu Trăiască Socialismul doborâte la pământ și câțiva navetiști în pufoaice povestind agitați. Pe atunci, nu înțelegeam
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
poveste încâlcită și tristă despre o revoluție confiscată, despre milioane de speranțe năruite după ’89, despre călăi în libertate și victime umblând mai departe pe străzi cu capul spart. Discuția, firește, a murit repede. Vine Crăciunul. Nu mai miroase a porci arși cu baloți de paie, iar sașii mei au plecat. și lumea lor a murit de mult. La televizor și prin ziare, Revoluția, sau ce-o fi fost, a intrat, după 20 de ani, în zodia memorialisticii nostalgice, romanțate. Cum
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
nomenclaturiștilor ne întrebau: cu ce te-ai dat? Ei mâncau portocale, smochine, curmale și banane de la „cantina partidului“. Ne întâlneam cu ei când mergeam la Onkel Heinz, pe strada Morii, să ducem la afumat tablele de slănină și jamboanele de porc. Unii ne ofereau „o mușcătură“ (cei de încredere), cărora și noi le dăduserăm să mestece o gumă cu scorțișoară. Guma „străină“ se mesteca multe zile la rând, o aruncam de-abia când Muttilli, exasperată de plescăieli, ne amenința cu lingura
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
gardul gospodarului mai cântă și alt cocoș...Dar, cum se zice: „Nu știe bărbatul ce știe tot satul.” Unde mai pui că și drăcoaica spunea prin sat: „Barabatul meu, cum o pus capul pe pernă o și început a mâna porcii la jâr.” Să vezi însă ce povestea ea că i s-o întâmplat în anul când o fost cutremurul cel mare. Parcă o aud...” Barbatul ista al meu tare îi prăpăstios. De la cutremurul acela, când ni s-o dărâmat un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
miști, aștepți, înveți să aștepți prinsă în mâl, cârtițele-care-dansează-oribil, din curtea vecinului de dedesubt, simt că ai ajuns în capcana noroaielor, sunt tentate să fure din pătratul cu fire de trifoi cu cinci foi, nu ajung cu botul lor de porc la rădăcinile scurte ale firelor de trifoi, ploaia din susul cerului tău spală mâlul de pe corpul tău și te ridică la suprafață, așteptarea ta te salvează. șase în al patrulea loc: pici în groapa cu sânge străveziu de cârtițe-care-dansează oribil
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și, dintr-o fâlfâire de aripi, te așează la poalele muntelui-din-con-de-brad, de unde continuă drumul tău, lat cât o autostradă de lemn de nuc. șase deasupra: singuraticul șașiu îți iese în cale, are o sfoară cu care poartă, la plimbare, un porc murdar și trage după sine o căruță mică, plină cu limacși-vineții-cu-guriță-cu dinți, trebuie să scoți arcul tău de lapis lazuli, arcul tău fermecat, și să încarci o săgeată, apoi așteaptă, mergi calm, pe jos, pe drumul tău înainte, uită-te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la mănă! Primăvara, de la fiecare capră dobândesc cel puțin câte doi iezi, carevasăzică la opt capre, măcar 16 iezi; îi las pân's-azvârl oleacă, pe urmă-i aranjez cum știu eu și nu-mi mai trebuie să țin nici porc pentru afumătură pe iarnă; vezi bine, doi la mână! Din pielea de pe dânșii fac bundiță ori căciulă; toată lumea are trebuință de-așa ceva! Trei la mână! Apoi pot tunde caprele bătrâne, să le iau lâna, că nu mă oprește nimeni. Patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe chit!" Gănsac! Ce spun eu "belea"? Asta-i pacoste! Găsca măcar se ouă. Da' gănsacul? Gănsacul făsăie. Poate-mi spui dumneata la ce ajută? DĂNILĂ: Ia lasă, jupâne, nu te mai bârzoi atâta! Că doar nu ți-am adus porc, ți-am adus gânsac! Te pomenești că nu-i fi mâncat niciodată gânsac fript sau umplut. Ori nu-i fi pus în perne decât puf de gâscă nu de alta, da' cel de gânsac zgârie. Așa-i? MARCU: Să mănănc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]