45,800 matches
-
sau mai multor state, în calea liberei navigații pe fluviu; de a asigura că atât tranzitul (riveranii neavând dreptul de a impune vreo taxa de tranzit,65 dar având obligația de a simplifica la minimum toate formalitățile), cât și folosință porturilor, instalațiilor și materialului lor de către supușii, pavilioanele și bunurile tuturor puterilor, să se afle pe picior de egalitate;66 de a veghea că nicio atingere să nu fie adusă caracterului internațional pe care tratatele internaționale l-au stabilit în privința rețelei
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dunărea maritimă să primească un regim asemănător celui din partea sa fluviala. CED și agenții săi încetau a mai exercita vreo competența rezultând din actele internaționale anterioare. Inspectoratul de navigație, supraveghetorii, agenții de pilotaj treceau sub autoritatea statului român; râdă și portul Sulina nu mai aveau statut internațional; regulamentul de navigație urma să fie pus în vigoare de către guvernul român; lucrările tehnice de la gură fluviului și pe întregul curs maritim urmau a se execută de către România; taxele de navigație urmau a fi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de păcăleală" taxând mărfurile românești mai scump în timp ce prin alte măsuri tarifare au căutat să mărească traficul cu mărfuri românești pe căile lor ferate, mărfuri care se îndreptau spre Austria sau Germania și pe care căutau să le capteze în portul Orșova, port pe care l-au amenajat, cu banii proveniți din taxele de la Porțile de Fier, în mod special în acest scop.84 Toate aceste obstacole de natură politică, instituite în baza regimului special privind sectorul Porților de Fier au
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
taxând mărfurile românești mai scump în timp ce prin alte măsuri tarifare au căutat să mărească traficul cu mărfuri românești pe căile lor ferate, mărfuri care se îndreptau spre Austria sau Germania și pe care căutau să le capteze în portul Orșova, port pe care l-au amenajat, cu banii proveniți din taxele de la Porțile de Fier, în mod special în acest scop.84 Toate aceste obstacole de natură politică, instituite în baza regimului special privind sectorul Porților de Fier au avut puternice
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nu permiteau încrucișarea vaselor/convoaielor, vitezele mari ale curentului apei, ca și vânturile puternice și ceață care era prezenta în tot timpul sezonului rece, numărul mare al locurilor periculoase și al vaselor scufundate, limitau capacitatea de transport a fluviului între porturile situate pe cursul Dunării Mijlocii și al Dunării de Jos și creșteau mult cheltuielile de transport. În acest sector al Porților de Fier, datorită acestor condiții naturale deosebite pentru navigație, precum și datorită faptului că această arie geografică constituie o adevarată
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
565 ha pădure). 2. Șosele: 148,5 km, din care 87 km pe malul românesc și 61,5 km pe malul iugoslav. 3. Căi ferate: 20,7 km și 5 stații de cale ferată, toate situate pe malul românesc. 4. Porturi: 15, din care 5 pe malul românesc și 10 pe cel sârbesc. 5. Întreprinderi industriale: 20, din care 15 pe malul românesc și 5 pe cel sârbesc. 6. Localități: 25, din care 17 în țara noastră (între care Orșova și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
lungi. Importantă Dunării a crescut mult după realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră lung de 64,4 km și construit în perioada 1976-1984 de către România, cu finanțare din partea Băncii Mondiale; această investiție are o mare valoare economică, scurtând distanță între Cernavoda și portul Constantă Sud cu peste 400 km și realizarea să constituia în același timp un semnal dat de România în privința apropierii sale de Europa Occidentală. Această orientare survenea după ce, în 1963 țara noastră a respins planul Valev, care privea realizarea unui
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dunării și Canalului Dunăre-Marea Neagră a crescut după ce, din 1992 a fost finalizat Canalul Dunăre-Main-Rhin, a cărui construcție a început încă în 1923. Astfel s-a realizat o arteră de navigație continentală ce asigură conectarea directă între cel mai mare port al Europei, Rotterdam, și cel mai mare port al Mării Negre, Constantă. Datorită acestor aspecte, fluviul Dunărea devine un factorul esențial pentru integrarea europeană a două regiuni, în trecut sensibile, ale continentului: Europa Centrală și Balcanii. Două rute pleacă pe Dunăre
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din 1992 a fost finalizat Canalul Dunăre-Main-Rhin, a cărui construcție a început încă în 1923. Astfel s-a realizat o arteră de navigație continentală ce asigură conectarea directă între cel mai mare port al Europei, Rotterdam, și cel mai mare port al Mării Negre, Constantă. Datorită acestor aspecte, fluviul Dunărea devine un factorul esențial pentru integrarea europeană a două regiuni, în trecut sensibile, ale continentului: Europa Centrală și Balcanii. Două rute pleacă pe Dunăre de la Belgrad, una în amonte, catre Nord-Vest, duce
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
curge peste 1/3 din fluviu; mai mult, pe teritoriul său se află Canalul Dunăre-Marea Neagră și gurile de vărsare ale fluviului, cu excepția Chiliei, care constituie granița cu Ucraina. Această situație poate să facă din România (în special din zona portului Constantă și a porturilor situate de-a lungul fluviului) centrul comerțului dintre Orient și Occident, ceea ce ar aduce mari avantaje de natură economică și politică țării noastre, datorită faptului că mărețul fluviul ce atinge teritoriul României ar deveni axa continentală
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din fluviu; mai mult, pe teritoriul său se află Canalul Dunăre-Marea Neagră și gurile de vărsare ale fluviului, cu excepția Chiliei, care constituie granița cu Ucraina. Această situație poate să facă din România (în special din zona portului Constantă și a porturilor situate de-a lungul fluviului) centrul comerțului dintre Orient și Occident, ceea ce ar aduce mari avantaje de natură economică și politică țării noastre, datorită faptului că mărețul fluviul ce atinge teritoriul României ar deveni axa continentală paralelă cu marile axe
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cale spre Răsărit (în special spre India), iar pentru Rusia (continuându-se cu Marea Roșie care este despărțita de Oceanul Indian de Strâmtoarea Bab-el-Mandeb) fiind ceea ce este pentru SUA canalul Panama 290 făcea din Egipt, al cărui teritoriu îl străbate de la Nord (Port Said) spre Sud (Suez), o piesă de mare importanță în ecuația geopolitică a întregii zone și, după cum se va vedea în cele de mai jos, Egiptul a jucat tocmai din acest motiv un rol special în confruntarea dintre cele două
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
știu supușii bucuroși și fără griji, precum se poate auzi, să ne întoarcem cu bunăvoie la ale noastre. Fata noastră cea mijlocie, Dana, și-a vădit înțelepciunea, pentru că nu-i puțin lucru să ai de soț un bărbat chipeș la port și cu lăudat dar al vorbirii. Cât despre puțina știință de carte a sa, nu-i o pagubă prea mare, fiind destui învățați care n-au după ce bea apă și care, pentru un ban cu bortă, abia așteaptă să scârțâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cred că pe 12 martie 1938 Hitler a invadat Austria, anexând-o. Și tare mă tem că acest Hitler - după cum se zborșește la toți - nu se va opri aici. Am uitat să vă spun că, înainte de asta, a cerut Poloniei portul Danzig și un coridor de trecere, pentru a avea ieșire la mare. Despre unele din aceste evenimente mai știam câte ceva, dar nu-mi erau destul de limpezi - a mărturisit învățătorul. După felul cum se comportă Germania, sub privirile îngăduitoare ale marilor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o apă vioaie... Care va să zică, nemții nu s-au oprit după anexarea Austriei la 12 martie anul trecut și exact la un an, adică la 15 martie 1939, au cotropit Cehoslovacia. Iar peste o săptămână, au cerut Poloniei să-i cedeze portul Danzig și culoar de trecere. Și mai rău, însă, este faptul că Ungaria a anexat Ucraina subcarpatică. Știți ce imagine am eu acum în fața ochilor? Un leu a doborât un animal, iar la ospăț încep să se adune tot felul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pășise, ,,cheia de la poarta ei e soarele". Acum mătușa locuia în Dealul Prunilor, plecase cu mulți ani în urmă pe acel drum lung, fără întoarcere. În satul acela natura era generoasă, oamenii locului împrumutaseră parcă ceva din atributele naturii în portul și graiul lor. Totul conferea așezării un blazon ce putea rivaliza cu o adevărată stațiune climaterică. În primul rând, acest sat impresiona prin pădurile imense ce-l înconjurau și care începeau din spatele caselor, din creasta grădinilor și livezilor, și urcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
făcut posibilă dăruirea, comunicarea cu universul frumuseții celuilalt. Scrierea are rolul de a răscoli limbajul, de a da formă și viață cuvintelor, Îmbrăcându-le În culorile mirifice ale tuturor anotimpurilor. Cuvintele, aceste bogății neprețuite, aceste sărbători ale sufletului, așteaptă În porturile imaginarului vânturi prielnice, care să le poarte spre țărmurile Însorite a celor aleși. Ce ar fi fost această lume fără Platon, Arisotel, Shakespeare, Michelangelo, Rafael, Goethe, Eminescu, Creangă, Martin Heidegger, Lucian Blaga, Octavian Paler, Dostoievski, s.a. Cuvântul, ca semn al
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ale Sydney-ului, Kati îmi vorbește într-o franceză catifelată, poposim pe toate plajele de pe malul de est al metropolei, ne cocoțăm pe malurile abrupte ale oceanului de unde privim apele: "Ioana Maria, tu ești acum departe zile întregi la întâmplare și porturile în care se întorc seara pescuitorii de tu ai vrut întotdeauna să fii departe Ioana Maria. Tu ai iubit mările sudului pe care corăbii merg corali tu ai iubit de asemeni munți acoperiți de zăpezi, insule, păduri și orașe necunoscute
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
geloasă pe tata, îndrăgostită de el până a închis ochii. Acum e acolo, în mormânt, încerc să mi-o imaginez așa cum era în zilele înainte să o îngropăm, frumoasă, cu hainele ei neasemuite, era una din țărăncile care își păstrase portul, îl purta cu distincție, veșmintele i se potriveau de parcă ar fi crescut în ele. Geloasă pe toate femeile satului fiindcă tata era un bărbat frumos, cu meșteșug la vorbă și trecere atât la femei, cât și la bărbați, femeile satului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
plouă la Vama, implicit în holul meu de la intrarea în locuință. Tata m-a luat de mic la stadion, atât la meciurile de fotbal, cât și la chermeze, unde era o atmosferă de sărbătoare întreținută de orchestre locale, de parada portului și a dansului popular, de concursuri de tot felul pe pista de atletism îcălărie trap și galop, ciclism, cros) și pe teren îfotbal pitici, juniori și seniori, volei, lupte libere, box, cursa în saci, skanderbeg, trasul frânghiei, săritura în lungime
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
acea încredere de sine. În starea asta cam nedefinită Mă mai îndeamnă câte o dorință Să vindec rana-adâncă, nedorită. Că-n mine este totul cu putință Și fără de suspine ori regrete Voi sparge-al scepticismului perete! Ca bun român bucovinean, port cu mândrie în inimă, înainte de toate, înălțătoarele crezuri: cultivarea limbii neamului, cinstirea cu sfințenie a simbolului național, dăinuirea bisericii strămoșești, păstrarea portului tradițional moștenit, cultivarea melosului și dansului popular. Am convingerea că păcatele și relele trecutului nu ne vor mai
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
este totul cu putință Și fără de suspine ori regrete Voi sparge-al scepticismului perete! Ca bun român bucovinean, port cu mândrie în inimă, înainte de toate, înălțătoarele crezuri: cultivarea limbii neamului, cinstirea cu sfințenie a simbolului național, dăinuirea bisericii strămoșești, păstrarea portului tradițional moștenit, cultivarea melosului și dansului popular. Am convingerea că păcatele și relele trecutului nu ne vor mai întuneca mințile, că evoluția spre mai bine va sensibiliza și inima și conștiința. E timpul să ne reamintim înțeleptele și sfintele cuvinte
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
promise și de alte agenții, însă nu văzuse niciodată o mare atât de limpede și de frumoasă. Lui îi plăcuse oportunitatea: putea lucra în liniștea cabinei, dar, in același timp, se va bucura de croazieră. Încă nu acostaseră în nici un port, nici nu-și dăduseră seama că de cinci zile pluteau fără să simtă nevoia de a călca pe pământ. Lipsa stabilității unui sol solid nu îi afectase în vreun fel, dar în scurt timp lucrurile aveau să se schimbe. Marea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
iar croaziera de vis devenise rutină. Aveau impresia că merg la plajă ca și cum ar fi mers la serviciu: dacă veneau mai devreme prindeau un șezlong lângă piscină la fel cum prinzi un loc de parcare. Ajunseseră să tânjească după un port oarecare, căci simțeau nevoia de chipuri noi. Parcurgeau zilnic zeci de kilometri. Călătoreau fără o țintă anume, doar de dragul călătoriei, însă ceva lipsea. Petrecerea timpului pe vas nu mai avea nici un farmec și tot ce își doreau era să atingă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
noi. Parcurgeau zilnic zeci de kilometri. Călătoreau fără o țintă anume, doar de dragul călătoriei, însă ceva lipsea. Petrecerea timpului pe vas nu mai avea nici un farmec și tot ce își doreau era să atingă din nou pământul, să apară un port. Experiențele au început să se succeadă din ce în ce mai repede. După plăcere și plictiseală, a urmat furtuna. Era prima lor furtună pe mare. Vasul se balansa în stânga și-n dreapta, ridicând prora peste valuri uriașe în urma cărora pupa cădea peste golul rămas
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]