1,109 matches
-
algoritmul backtracking de parcurgere a automatului, chiar dacă acești pași ar face să se găsească o potrivire: Deși regexul codice 98 aplicat pe șirul se potrivește cu întreaga linie, regexul codice 103 , pentru că codice 104 consumă întreaga intrare, inclusiv codice 105 de la sfârșit. Astfel, cuantificatorii posesivi sunt cele mai utili cu clase de caractere negate, de exemplu cu codice 106, care se potrivește cu codice 99 atunci când este aplicat pe același șir. Cuantificatorii posesivi sunt mai ușor de implementat decât cei "greedy" și "lazy", și sunt de obicei
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
linie, regexul codice 103 , pentru că codice 104 consumă întreaga intrare, inclusiv codice 105 de la sfârșit. Astfel, cuantificatorii posesivi sunt cele mai utili cu clase de caractere negate, de exemplu cu codice 106, care se potrivește cu codice 99 atunci când este aplicat pe același șir. Cuantificatorii posesivi sunt mai ușor de implementat decât cei "greedy" și "lazy", și sunt de obicei mai eficienți la "runtime". Multe caracteristici găsite în aproape toate bibliotecile moderne de expresii regulate oferă o putere expresivă care depășește pe cea a [[Limbaj regulat
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
Nyx", care înseamnă că nu se poate transfera pentru următorii patru ani. Unul dintre foștii iubiți ai Afroditei, acesta se îndrăgostește de Zoey, cu care începe o relație nesigură din cauza legăturilor ei cu Loren Blake, Heath și Stark. Este foarte posesiv și devine gelos repede, dar o iubește și asta îl ajută să se opună vrăjii lui Kalona în "Obsesia", cănd scăpa împreună cu aceasta. Zoey se desparte definitiv de el în "Tentația". Ulterior începe să iasă cu Venus pentru a-i
Casa Nopții () [Corola-website/Science/317224_a_318553]
-
De asemenea, vorbitorul poate asocia destinatarul cu încă unul sau mai mulți destinatari, eventual și cu una sau mai multe persoane absente, rezultând persoana a II-a plural. Categoria persoanei este caracteristică în primul rând verbului, pronumelui personal și pronumelui posesiv, manifestându-se solidar și simultan cu categoria numărului. În unele limbi privește și alte părți de vorbire. De exemplu în limba maghiară este proprie și substantivului care exprimă un obiect posedat, precum și postpoziției. Persoana reală nu coincide totdeauna cu cea
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
ți se sparge capul”) sau la persoana I plural: "Árnyékáért becsüljük a vén fát" „Apreciem copacul cel bătrân pentru umbra sa”. În limbile indoeuropene în general, persoana se poate exprima prin desinența verbului la modurile personale, prin pronumele personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se așa-numitul sufix personal posesiv. În unele limbi sunt suficiente desinențele, chiar dacă există și desinențe zero, pentru
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
capul”) sau la persoana I plural: "Árnyékáért becsüljük a vén fát" „Apreciem copacul cel bătrân pentru umbra sa”. În limbile indoeuropene în general, persoana se poate exprima prin desinența verbului la modurile personale, prin pronumele personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se așa-numitul sufix personal posesiv. În unele limbi sunt suficiente desinențele, chiar dacă există și desinențe zero, pentru a indica persoana
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
pentru umbra sa”. În limbile indoeuropene în general, persoana se poate exprima prin desinența verbului la modurile personale, prin pronumele personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se așa-numitul sufix personal posesiv. În unele limbi sunt suficiente desinențele, chiar dacă există și desinențe zero, pentru a indica persoana verbului. Astfel este de exemplu limba română, în care acest lucru este valabil pentru toate
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
poate exprima prin desinența verbului la modurile personale, prin pronumele personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se așa-numitul sufix personal posesiv. În unele limbi sunt suficiente desinențele, chiar dacă există și desinențe zero, pentru a indica persoana verbului. Astfel este de exemplu limba română, în care acest lucru este valabil pentru toate modurile personale, la toate timpurile, în afară de perfectul conjunctiv. Aceeași trăsătură
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
persoana prin desinențe, de exemplu în maghiară. În această limbă, atunci când predicatul este impersonal, iar subiectul acțiunii subordonate este general, se folosește infinitivul obișnuit, dar pentru a preciza subiectul, infinitivului i se adaugă desinențe identice cu așa-numitele sufixe personale posesive: "Tanulni kell" „Trebuie să se învețe” vs. "Nekem tanulnom kell" „Eu trebuie să învăț”. Acest fenomen este o raritate în limbile indoeuropene, existând de exemplu în portugheză: "No caso de (tu) estares doente, năo vou à festa" „În caz că te îmbolnăvești
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
în limbile indoeuropene, existând de exemplu în portugheză: "No caso de (tu) estares doente, năo vou à festa" „În caz că te îmbolnăvești, nu merg la petrecere”. În domeniul pronumelor, în afară de pronumele personal, persoana mai este exprimată, în funcție de limbă, și de pronumele posesiv și de corespondentul său adjectival. Unele limbi, precum maghiara, au pronume posesive, dar nu și adjective posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
estares doente, năo vou à festa" „În caz că te îmbolnăvești, nu merg la petrecere”. În domeniul pronumelor, în afară de pronumele personal, persoana mai este exprimată, în funcție de limbă, și de pronumele posesiv și de corespondentul său adjectival. Unele limbi, precum maghiara, au pronume posesive, dar nu și adjective posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele așa-numite „postpoziții”, care au funcția prepozițiilor
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
festa" „În caz că te îmbolnăvești, nu merg la petrecere”. În domeniul pronumelor, în afară de pronumele personal, persoana mai este exprimată, în funcție de limbă, și de pronumele posesiv și de corespondentul său adjectival. Unele limbi, precum maghiara, au pronume posesive, dar nu și adjective posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele așa-numite „postpoziții”, care au funcția prepozițiilor din alte limbi, dat fiind
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
În domeniul pronumelor, în afară de pronumele personal, persoana mai este exprimată, în funcție de limbă, și de pronumele posesiv și de corespondentul său adjectival. Unele limbi, precum maghiara, au pronume posesive, dar nu și adjective posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele așa-numite „postpoziții”, care au funcția prepozițiilor din alte limbi, dat fiind că acelor postpoziții li se pot adăuga tot
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
în funcție de limbă, și de pronumele posesiv și de corespondentul său adjectival. Unele limbi, precum maghiara, au pronume posesive, dar nu și adjective posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele așa-numite „postpoziții”, care au funcția prepozițiilor din alte limbi, dat fiind că acelor postpoziții li se pot adăuga tot sufixele personale posesive. Astfel, de exemplu, se spune "az iskola
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele așa-numite „postpoziții”, care au funcția prepozițiilor din alte limbi, dat fiind că acelor postpoziții li se pot adăuga tot sufixele personale posesive. Astfel, de exemplu, se spune "az iskola után" „după școală” și "utánam „după mine”, "utánad „după tine” etc.
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv. În multe limbi, cum este și limba română, adjectivul posesiv exprimă
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv. În multe limbi, cum este și limba română, adjectivul posesiv exprimă persoana gramaticală a posesorului (întâi, a doua sau a treia), faptul dacă există un singur posesor sau mai mulți, precum și numărul și genul obiectului posedat. În clasa pronumelor are drept corespondent pronumele posesiv. Formele adjectivului posesiv sunt: Adjectivul posesiv
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
cum este și limba română, adjectivul posesiv exprimă persoana gramaticală a posesorului (întâi, a doua sau a treia), faptul dacă există un singur posesor sau mai mulți, precum și numărul și genul obiectului posedat. În clasa pronumelor are drept corespondent pronumele posesiv. Formele adjectivului posesiv sunt: Adjectivul posesiv se folosește fără articolul posesiv "al, a, ai, ale" dacă substantivul este articulat cu articolul hotărât ("rochia mea"), și cu articolul posesiv atunci când substantivul are articol nehotărât: "o rochie a mea". La persoana a
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
limba română, adjectivul posesiv exprimă persoana gramaticală a posesorului (întâi, a doua sau a treia), faptul dacă există un singur posesor sau mai mulți, precum și numărul și genul obiectului posedat. În clasa pronumelor are drept corespondent pronumele posesiv. Formele adjectivului posesiv sunt: Adjectivul posesiv se folosește fără articolul posesiv "al, a, ai, ale" dacă substantivul este articulat cu articolul hotărât ("rochia mea"), și cu articolul posesiv atunci când substantivul are articol nehotărât: "o rochie a mea". La persoana a treia, pentru un
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
posesiv exprimă persoana gramaticală a posesorului (întâi, a doua sau a treia), faptul dacă există un singur posesor sau mai mulți, precum și numărul și genul obiectului posedat. În clasa pronumelor are drept corespondent pronumele posesiv. Formele adjectivului posesiv sunt: Adjectivul posesiv se folosește fără articolul posesiv "al, a, ai, ale" dacă substantivul este articulat cu articolul hotărât ("rochia mea"), și cu articolul posesiv atunci când substantivul are articol nehotărât: "o rochie a mea". La persoana a treia, pentru un singur posesor, adjectivul
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
posesorului (întâi, a doua sau a treia), faptul dacă există un singur posesor sau mai mulți, precum și numărul și genul obiectului posedat. În clasa pronumelor are drept corespondent pronumele posesiv. Formele adjectivului posesiv sunt: Adjectivul posesiv se folosește fără articolul posesiv "al, a, ai, ale" dacă substantivul este articulat cu articolul hotărât ("rochia mea"), și cu articolul posesiv atunci când substantivul are articol nehotărât: "o rochie a mea". La persoana a treia, pentru un singur posesor, adjectivul posesiv are ca sinonim forma
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
numărul și genul obiectului posedat. În clasa pronumelor are drept corespondent pronumele posesiv. Formele adjectivului posesiv sunt: Adjectivul posesiv se folosește fără articolul posesiv "al, a, ai, ale" dacă substantivul este articulat cu articolul hotărât ("rochia mea"), și cu articolul posesiv atunci când substantivul are articol nehotărât: "o rochie a mea". La persoana a treia, pentru un singur posesor, adjectivul posesiv are ca sinonim forma de genitiv a pronumelui personal, dar cu o informație în plus, cea despre genul posesorului, fără să
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
se folosește fără articolul posesiv "al, a, ai, ale" dacă substantivul este articulat cu articolul hotărât ("rochia mea"), și cu articolul posesiv atunci când substantivul are articol nehotărât: "o rochie a mea". La persoana a treia, pentru un singur posesor, adjectivul posesiv are ca sinonim forma de genitiv a pronumelui personal, dar cu o informație în plus, cea despre genul posesorului, fără să exprime numărul și genul obiectului posedat: "pantoful său = pantoful lui/ei, "pantofii săi = pantofii lui/ei, "perna sa = perna
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
cu o informație în plus, cea despre genul posesorului, fără să exprime numărul și genul obiectului posedat: "pantoful său = pantoful lui/ei, "pantofii săi = pantofii lui/ei, "perna sa = perna lui/ei, "pernele sale = pernele lui/ei. În română, adjectivul posesiv diferă de pronumele posesiv doar prin faptul că acesta din urmă are totdeauna în componența sa articolul posesiv. În unele limbi, forma celor două părți de vorbire este diferită la unele persoane, de exemplu în franceză: În unele limbi, forma
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
plus, cea despre genul posesorului, fără să exprime numărul și genul obiectului posedat: "pantoful său = pantoful lui/ei, "pantofii săi = pantofii lui/ei, "perna sa = perna lui/ei, "pernele sale = pernele lui/ei. În română, adjectivul posesiv diferă de pronumele posesiv doar prin faptul că acesta din urmă are totdeauna în componența sa articolul posesiv. În unele limbi, forma celor două părți de vorbire este diferită la unele persoane, de exemplu în franceză: În unele limbi, forma adjectivului nu diferă de
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]