1,547 matches
-
MSGraph.Chart.8 \s Surse: Prelucrări ISAR după Populație și societate, 2/1998, l6, Schimbări de domiciliu, INS, 2001, 2002, 2003, 2004 și Anuarul statistic al României, INS, 2004, 80. Graficul 1. Evoluția ratelor migrației interne În principal, caracteristicile evoluției postdecembriste a migrației interne sunt: creșterea spectaculoasă a migrației urban-rural, în special prin retromigrație și creșterea puternică a migrației externe sezoniere cu scop economic. Ambele tipuri de migrație reprezintă consecința, reacția la criza în care se găsesc actualmente localitățile românești, fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
oamenii sunt mai degrabă individualiști, suspicioși și neîncrezători unii față de alții. Toți cei cinci subiecți intervievați au sugerat o astfel de descriere generală a relațiilor dintre membrii comunității locale. Orientarea spre familie și spre interesul de familie este fundamentală. Perioada postdecembristă pare să fi produs schimbări importante la nivelul solidarității comunitare, concretizate în accentuarea neîncrederii și a nesincerității și în diminuarea coeziunii. Lavinia Rogozea: „Pe vremea socialismului, oamenii nu erau așa. Își spuneau necazurile, se plângeau unii la alții și se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și Cătălin Zamfir, a fost litografiat la Institutul politehnic București în anii ’80 și l-am găsit destul de interesant pe când eram student în sociologie - după 1990); este și cazul unor entități precum „Laboratorul de Sociologie Urbană”, cel care, în urma privatizării postdecembriste, avea să devină actualul CURS SA, binecunoscuta agenție de colectare a datelor de sondaj. Pe de altă parte, ca unul care am studiat sociologia în România după 1990 și am devenit parte a comunității științelor sociale din România, nu am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
comunitară. Voi reveni asupra acestei ipoteze. Participant, observator, moderator Cele șase principii anterior menționate sunt cele care au stat la baza volumului. Am optat pentru centrarea pe o practică pe care o consider exemplară în structurarea dezvoltării comunitare din România postdecembristă,cea a Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS). Raportarea la această practică - în prefață, dar și în capitolul final - o voi face nu ca observator din afară, din spațiul academic, ci ca moderator, cât se poate de imparțial, în permanent
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acestei experiențe la altele similare sau contrastante, dar și prin raportarea la teorie, la factorii explicativi, la studiile de specialitate, la autointerogare; în plus sau în sinteză la toate cele spuse anterior, lucrez cu ipoteza că FRDS reprezintă corespondentul funcțional, postdecembrist, al mișcărilor interbelice de dezvoltare comunitară, al celei de tip „comitete școlare”, în primul rând, al celei din seria „sănătate, muncă, minte, suflet”, în al doilea rând. Similitudinea poate fi identificată pe câteva dimensiuni esențiale: centrarea pe mediul rural, pe
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lor în plan material și cultural. Trăim într-o lume în care revoluția tehnologică modernă, în particular globalizarea comunicațiilor, transporturile supersonice și interdependența crescândă a industrialismului, impulsionează statele naționale spre uniuni mai largi, reflectând stadii diferite de integrare supranațională. România postdecembristă, ca stat european, a desfășurat o politică externă menită să-i înlesnească o integrare cât mai rapidă în NATO și în Uniunea Europeană. Idealismul acestei politici s-a manifestat prin cultivarea valorilor și principiilor comunitare ale Uniunii Europene. Printre actele de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
disidenței tăcute” poate fi interpretată ca o etapă finală Într-un proces deliberat de maculare a Însuși termenului disident sau opozant al regimului comunist. Căderea În derizoriu a acestui, să-l numim, statut, situație observabilă la nivelul mentalului colectiv românesc postdecembrist, este rodul strategiilor de manipulare și dezinformare croite pe parcursul a peste patruzeci de ani de către propaganda comunistă. Începând de la trimiterea În anii ’50 a unor falși luptători În munți pentru a-i captura pe adevărații combatanți Împotriva dictaturii comuniste până la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cel puțin în ultimii ani, necesitatea unor servicii educaționale care să răspundă cerințelor unor categorii diverse de beneficiari, reprezentate de persoane de vârste diferite, aparținând unor medii sociale variate și cu potențialități intelectuale și aptitudinale diverse. Pe fondul schimbărilor sociale postdecembriste în sistemul românesc de învățământ, pe lângă sistemul public al serviciilor educaționale, legislația permite și funcționarea unor instituții care oferă servicii educaționale cu caracter privat sau confesional (este vorba de școlile particulare, școlile confesionale sau programele instructiv-educative din oferta organizațiilor nonguvernamentale
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
un proces de organizare și conducere a unor activități specifice, adresate unei populații-țintă sau unor beneficiari bine precizați (managementul unei școli, managementul unui program pentru educația adulților, managementul de la nivelul unei clase de elevi etc.). În sistemul românesc de învățământ postdecembrist, pe lângă sistemul public al serviciilor educaționale, legislația permite și funcționarea unor instituții care oferă servicii educaționale cu caracter privat sau confesional (este vorba de școlile particulare, școlile confesionale sau programele instructiv-educative din oferta organizațiilor nonguvernamentale adresate unor categorii diverse de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în diversiuni s-au priceput să infesteze Golănia cu tot soiul de "curve, bătăuși și toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și alte tertipuri, mafioții postdecembriști, emanați din vechile structuri, speculînd spaimele obscure (îndelung cultivate), inerțiile de percepție ale masei ignare. Din mascaradă în mascaradă, treburile fură dirijate pe făgașul dorit de jupînii care, în loc să tragă, sfidător, foloase de pe urma "tranziției", ar fi trebuit să dea socoteală
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a concentrării puterii și controlului pe care îl exercitau; de multe ori, dorința de a păstra controlul din partea ministerelor provenea dintr-o convingere mult răspândită în aceste instituții, conform căreia numai reformele de tipul top-down sunt posibile în România. Guvernele postdecembriste au avut o politică generală care a susținut la nivel de discurs necesitatea politicilor de descentralizare. Treptat, au fost promovate programe, proiecte și instituții noi (de exemplu, Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice 1, înființată în anul 2002). Totuși, la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de deconcentrare dinspre Ministerul Învățământului către inspectoratele școlare, dar directorii de școli aveau foarte puține libertăți manageriale, rolul lor fiind limitat la cel al unor curele de transmisie care trebuiau doar să se conformeze regulilor. În primii ani ai perioadei postdecembriste, s-a renunțat la finanțarea unităților de învățământ de la bugetele locale și ale ministerelor (altele decât cel al Învățământului). În termeni reali, ponderea surselor bugetare și extrabugetare a scăzut progresiv (Dogaru și Măntăluță, 2001). O nouă etapă este marcată de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
își întrerupe, din varii motive, suprinzător activitatea. Manea a făcut-o din pricina bolii. Grotovski probabil din conștiința că experimentele și limbajele sale scenice au atins un punct limită. Acela de unde nu se mai poate mergedecât în neant. Pintilie, odată cu perioada postdecembristă, renunță și el la orice aventură teatrală, concentrându-se exclusiv pe film, ceea ce-și găsește explicație, presupun, într-un conflict interior. În sensul că între temele sale anterioare și noile realități s-a produs o inadecvare, ceea ce-l face
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vorba, ci de 20 de ani. Suflet de artist, Innokenti Mihailovoci!... Acum se tinde spre o dictatură managerială. Care considerați a fi viciile manageriatului teatral românesc care v-au împiedicat să vă duceți la bun sfârșit proiectele ambițioase în periplul postdecembrist de la conducerea Teatrului Mic la Teatrul dramatic din Brașov și Teatrul Româno-American? Deocamdată nu sunt vicii în manageriatul teatral românesc, ci nereguli esențiale. Câteodată justificat din cauza unei perioade de lâncezeală generală după '89 și nu din cauza valorii teatrului, se încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
era ferm bazat pe clanurile tribale, iar acceptarea de către entitatea politică putea fi câștigată doar prin intrarea în clanul tribal"22. Tragedia lui Socrate este tragedia celui care încearcă să schimbe această structură tribală a polisului grecesc. Însă clanurile românești postdecembriste nu sunt doar tribale, dar și limitate ca mod de viață din perspectiva unei civilități și în materie de cultură umanistă, chiar dacă se consideră "elită" doar pentru că au învățat limbi străine și au deprins diverse tehnici de a ține "discursuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
făcută pentru a tranșa și nu este "mereu ceva care vizează, în mod răutăcios, insidios și agresiv, indivizi, lucruri, situații"190 decât în cazul unor vestiți universitari (timișoreni și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și dispute ideologice. În acest caz, avem ceea ce Popper numea mizerie a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o pseudo-argumentare, orchestrată imagistic și ruptă din contextul enunțiativ al "dușmanilor ideologici", sunt "arsenalul" slab și denigrator al noilor staliniști. Acest soi de politicianism intelectual de dreapta nu are nicio valoare epistemică sau de critică argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al pseudo-democrației de tip americano-republican, dar fără nicio consistență de fond. Acest hibrid de "democrație (republicană) americană" a prins foarte puternic la nivelul "elitelor" românești, iar prin faptele și practica lor, regimul social-politic dezvoltat nu e altceva decât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să cunosc liberali autentici: Frank Ankersmit, Hans Kellner, Mark Bevir, Hayden White etc. Acesta din urmă, deși se declară socialist, este mult mai liberal, dintr-o perspectivă a condiției mentale, a comportamentului civic și politic, decât oricare dintre liberalii români postdecembriști, ale căror degenerări comportamentale și ideologice au condus la situația de azi: o societate pustiită moral, intelectual și sălbăticită economic. Condițiile de libertate pentru civilii români sunt precare și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
25" de Virgil Gheorghiu, "Delirul", "Cel mai iubit dintre pământeni" de Marin Preda, " Marea mascara" de Victoria Comnea sau "Minoic" de Caius Dobrescu. Mai nou, pecetluiți și totuși transparenți, au fost puși în circulație o seamă de "îmbogățiți de război" postdecembriști, foști poeți de curte ajunși parlamentari, foști jurnaliști de "Scânteia" ajunși scriitori, editori, lideri de opinie și chiar țuțeri guvernamentali. Volumul III din "Coroana Izabelei", de Marius Tupan, "Muntele viu", de Dan Stanca, sau "Recviem ...", de Augustin Buzura, sunt doar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1994) inclusiv pentru că metafora din titlu reprezintă perfect demersul spiritual de luptător solitar și fără simbrie al autorului. Este vorba de un regal eseistic de mare combustie intelectuală, un discurs paralel între memorial și diagnoza prezentului și a societății noastre postdecembriste. Construit în genul tezelor și antitezelor unui savant contrapunct, eseul se derulează ca un spectacol de idei, cuceritor prin fervoare, vervă și acuratețe a dicțiunii. Galileo Galilei (chinuit de întrebarea dacă merită să mori pentru adevăr) și Don Quijote (menit să
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de "acrobat pe sârmă" în numele vieții. De altfel, indiferent de alegere, în condițiile mașinii de tocat destine, individul era sacrificat. Cu vârsta și, mai ales acum, în vacarmul recentulul război româno-român, în chip iscusit stârnit și alimentat de unii lideri postdecembriști de partid și de stat, atracția pe care Octavian Paler o avea pentru mitul lui Don Quijote devine un fel de variantă a singurătății solidare, chiar dacă "o frumoasă impostură". Căci numai el, cavalerul absolut al iluziilor, ne-ar putea salva de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
putea, ne previne Gelu Ionescu, să nu mai intereseze viitorimea. O primă dovadă în acest sens ar fi aceea că incriminările nominale (sabotorii puși în mișcare de mașina infernală a cenzurii) din jurnal au rămas fără urmări semnificative în actualitatea postdecembristă, aparenta polarizare civică amintind mai degrabă de nisipurile mișcătoare. Incompatibil cu altitudinea ideatică a istoricului literar clujean, i se pare lui Gelu Ionescu hățișul "intervențiilor" umilitoare făcute și de Mircea Zaciu, consiliat sau nu, pentru aparția propriilor scrieri, de vreme ce s-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
crispată și chiar voluptate a prăpastiei de sorginte cioraniană. Cele două volume de memorii "La apa Vavilonului", semnate de Monica Lovinescu (București, 1923 - 2008, Paris), rescriu viața autoarei la Paris între 1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada postdecembristă, precum și ochiri retrospective asupra copilăriei, adolescenței și tinereții bucureștene. Gelu Ionescu îi recunoaște talentul de a bricola între idee, fapt și profiluri, evocarea echilibrându-se cu eseistica, critica cu gazetăria. Gazetarul politic primează, fără resentimente și umori necontrolate, în ciuda păcatului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
viu și superinformat, devorator de cărți (de la psalmii lui David la Saramago, de la cronicarii noștri la Blandiana și Marta Petreu) dar și de mass-media, George Mirea știe tot cu nume, cu cifre și date, despre schimbarea la față a României postdecembriste, veștejind tunurile date de guvernanți și/sau oameni de afaceri prosperi sau controversați, români sau alogeni, despre instaurarea neo-fanariotismului cu personaje tip Elena Udrea-Cocoș, Ristea Priboi, Taher, O. Tender, Hayssam, Rodica Stănoiu, Gabi Bivolaru, și chiar psihoticul preot asasin Daniel
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
astrală a vieții, orice motiv aș fi avut să ajung undeva, parcă la o revistă unde eram angajat, este mărunt și meschin față de șansa de a fi discutat cu profesorul, de a fi pus la cale lumea nouă, noile realități postdecembriste din țară. Al. Balaci, prin inimitabila sa viață și operă, ca și Dante odinioară, "preanunța zorile iradiante ale Renașterii" țării sale pe care a reprezentat-o ca nimeni altul în Italia (1981 - 1990), în calitate de director al așezământului românesc cultural de la
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]