1,721 matches
-
veridice. Chiar eterna problemă care apare când occidentalii abordează subiecte rusești, aceea a modului în care a fost înțeles sau intuit "sufletul slav" nu se pune aici, unde nu autorul, ci personajele vorbesc prin propriile documente. Parini recunoaște în aceeași Postfață că a mai "ajustat" citatele din Tolstoi. Probabil și din ceilalți protagoniști. E vorba însă de o "ajustare" stilistică, nu de fond, așa că reflecții precum "Exilul este o mare instituție rusească" sau "Superioritatea rasei slave asupra israeliților e cunoscută de când
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
Barbu Cioculescu Trei decenii de lentă dar decelabilă evoluție se cuprind în recentul volum Lacătul de aur (cu o postfață de Dan Cristea, Ed. "Cartea românească", Colecția "Hyperion", Serie nouă, Buc., 2004) al poetului Gabriel Chifu, la ceasurile sale un nu mai puțin înzestrat romancier, iar ca scriitor în general preocupat, precum remarca postfațatorul său atât de "contextul social care
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
în total 28 de capitole, cărora li se adaugă o Introducere, o Încheiere și un Epilog. Trecînd de la răsfoire la lectură, constați curînd că aportul editurii (ca unic purtător al răspunderii apare redactorul Mihail-Nicolae Stanca, autor și al unei avîntate Postfețe subintitulate Cuvant pe scurt despre dumnezeiasca și sfânta Frumusețe) este specific unor diletanți. Tipică, de pildă, este punerea virgulei anapoda: între subiect și predicat: "Scăpat din vârtejul patimilor, tânărul aspirant la culugărie, se adaptează lent (...)" (p. 5); Copiii, mai ales
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
la orice frivolitate, pentru a deveni un poet auster și meditativ, un poet ale cărui versuri au o rezonanță gravă, ca un sunet de clopot, în sufletul cititorului. Republica Federală Daniel Bănulescu, Statul de Nord & Statul de Sud, ediție și postfață de Nicolae Țone, cuvânt înainte de Z. Ornea, București, Ed. Vinea, col. "Nouăzeci", 2000. 406 pag. Lucian Vasilescu, Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară, cu o prezentare de Al. Cistelecan, București, Ed. Nemira, col. "Purgatoriu" (col. coord. de Dan Petrescu), 2000. 96
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Ed. Nemira, 38,50 lei); Jeremy Paxman - Animalul politic: o anatomie (Ed. Nemira, 40 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Societatea postcomunistă Apariția comunității este strâns legată de dispariția comunismului, explică în postfața sa Emilian Cioc, traducătorul prezentei ediții. „Apariția în limba română a acestei cărți dedicate temei comunității s-ar putea dovedi o contribuție semnificativă la reflecția asupra societății noastre post-comuniste“, punctează încă din start Emilian Cioc. Jean-Luc Nancy s-a născut
Agenda2006-01-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284603_a_285932]
-
treia etapă, 1974-2006, înseamnă apariția volumelor 26-46 și finalizarea ediției. Responsabilitatea a fost preluată de către Traian Radu, ca redactor și îngrijitor de ediție, în urma unor neînțelegeri dintre G. Pienescu și moștenitorii scriitorului, Mitzura și Baruțu Arghezi. Traian Radu arată în postfață că incidentul dintre editură și redactor apăruse încă din 1970 și se datora în principal faptului că G. Pienescu dorea să introducă note și comentarii, care sporeau dimensiunile fiecărui volum și nu fuseseră prevăzute în contractul inițial. În 1969, la
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
bună selecție din publicistica lui N.Carandino din acel memorabil ziar. A însoțit ediția și cu un util aparat de note (pe lîngă buna prefață), exagerînd însă prin explicarea unor termeni ca irepresibil, chartrism, impunitate, iacobinism. O mișcătoare și documentată postfață semnează, la sfîrșitul ediției, dl Valeriu Râpeanu. N. Carandino - Rezistența - prima condiție a victoriei. Articole politice apărute în Dreptatea 1944-1947. Antologie, introducere, note și comentarii de Paul Lăzărescu. Postfață de Valeriu Râpeanu. Editura Fundației Pro, 2000.
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
precum se vede iarăși în finalul dominat de râsul lui d’Altavilla, pe marginea pariului pierdut de Amerigo Vespucci. Prezența lui Amerigo Vespucci indică, de altfel, o transmisie către SUA (în viitorul îndepărtat) a spiritului florentin, după cum se afirmă în postfață: „Fără îndoială, puțini oameni din zilele noastre intuiesc inefabila dar profunda legătură între America și Florența; printr-o lege misterioasă a istoriei, frumusețea evanescentă a Simonettei Vespucci este evocată de fiecare dată când se intonează imnul american” (p. 377). O
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
fi o carte mai actuală astăzi decît în urmă cu zece ani, cînd a fost publicată prima ediție. Față de versiunea apărută în anul 1995, autorul a mai adăugat un studiu, Idei ,simple" despre Europa, scris în anul 2000 și o postfață în care își privește articolele redactate la începutul anilor '90 din perspectiva evoluțiilor politice și culturale care au marcat deceniului scurs de atunci. În general ideile sale și-au păstrat prospețimea și, acum, cînd integrarea în Uniunea Europeană a devenit un
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
de azi pe care - aș putea oferi cîteva exemple - nu i-ar mulțumi un articol al subsemnatului în fiecare an, ci măcar... două-trei... Însă cu aceasta bizareriile lumii scrisului sunt departe de-a se fi epuizat. Mi se solicită prefețe, postfețe, referate și "pile" la edituri, spre a nu mai vorbi de recomandările pentru primirea în Uniunea Scriitorilor,unele din partea unor inși de care nici nu auzisem. Un gen de birou notarial, cel al criticului e asaltat de solicitanți de diverse
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
astfel de doamne de tranziție, respectabilă într-un stil foarte românesc (același în care e onorabilă duduca Mamuca, sau Leanca Văduva), îi scrie Alecsandri ciclul Chirițelor. Ediția mea de anticariat e de la Minerva, din 1978, cu copertă de Tia Peltz, postfață și bibliografie de Mircea Braga. Textele sînt reproduse după ediția critică a comediilor lui Alecsandri, de G. Pienescu, tot Minerva, '73. Chirițele sînt patru, foarte cunoscute, toate: Chirița în Iași sau Două fete și-o neneacă, Chirița în provinție, Cucoana
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
este aceea care îl înrăiește - a devenit și mai discutabilă decât pe vremea când a fost lansată. Ar fi fost de altfel greu să găsească un exemplu mai nepotrivit pentru a o demonstra. „Decizia a fost luată - explică el în Postfață: După Iisus, Hitler. Umbra urmează luminii. întrucât, în Evanghelia după Pilat, am studiat ispita iubirii, sunt dator față de mine însumi să cercetez ispita răului. întrucât în uman, nu în inuman, au avut loc și Iisus și Hitler, umanismul meu nu
Hitler sau Adolf? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6054_a_7379]
-
își deplângea castrarea din ordinul unchiului iubitei lui. In anul 2000, această Historia calamitas avea să fie rescrisă de Ștefan Zicher din Oradea ca o meditație despre efemer și zădărnicie, despre absurd și paradoxal. Am avut onoarea de a scrie postfața la Abélard, o tulburătoare narațiune poetică pe care aș dori s-o văd tipărită din nou pentru cititorii din toată țara. In atmosfera Renașterii, Dante, Petrarca, Montaigne, Erasmus, Shakespeare, s-au descris și confesat fățiș (în jurnale, eseuri personalizate, autoportrete
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
descriere exactă este imposibil de făcut. Imperceptibile schimbări de ton, de stil, variațiuni în descrierea obsesiilor - toate aceste pot fi stabilite doar într-o analiză pe text. Scriitor rafinat, Alexandru Sever dezvoltă subtile construcții eseistice chiar în interiorul romanelor sale. În postfață Ion Vartic deplînge (pe drept cuvînt!) ignorarea acestui excelent scriitor: "nereceptat încă de critică și public pe măsura valorii sale."... Nu e prea tîrziu - jurnalul a fost deseori un bun "lansator". Iar acest "inventar" al rafinamentelor unei întregi opere poate
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
doamnei Chatterley din sala Roxy. Totuși, la 1934, când în revista Vremea se publică fragmente din romanul Ambigen al lui Octav Șuluțiu, cartea va fi interzisă de Ministerul Instrucțiunii Publice și nu va apărea decât în 1935, însoțită de o postfață cu valoare de pledoarie pro domo - Paragraf pentru o eventuală istorie a gândirii românești - ce rediscuta raportul dintre moralitate și artă. Într-o epocă în care prin Lovinescu teza schopenhaueriană despre moralitatea artei ar fi trebuit asimilată, Ministerul Instrucțiunii Publice
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
pe prima pagină a ziarului Curentul (nr. 5627) Romulus Dianu semnează articolul Romanele criminale și problema tineretului, în care demonstrează cum toate actele de delincvență sunt efectul lecturilor tinerilor din cărți ce atentează la bunele moravuri. Ca și cum nici procesele, nici postfața lui Șuluțiu nu existaseră. Totuși, în ciuda acestor reacții sporadice, se depășise un prim prag al prejudecății publicului. În perioada războiului problema raportului dintre moralitate și artă va trece într-un plan secundar, pentru ca o dată cu instalarea proletcultismului termenii ecuației să se
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
se lansează în cultura românească aproape simultan. Prima e apărută la Editură Polirom, Totalitate și infinit, operă principala a filozofului, într-o traducere riguroasă apartinîndu-i lui Marius Lazurca, de asemenea autorul unui glosar și al importanței bibliografii, precum și cu o postfața de Virgil Ciomos, un studiu dens și revelator în privința familiei spirituale din care descinde filozoful. A doua, o colecție de eseuri despre iudaism reunite sub titlul Dificilă libertate publicate de Lévinas cu diverse prilejuri în diverse reviste, sau rostite că
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
de cotidian, si, mai ales, cu o asimilare și interpretare foarte aparte a iudaismului. Prezentînd împreună cele două cărți, propun însă cititorilor o ordine anume a citirii lor: mai întîi eseurile despre iudaism, și abia apoi Totalitate și infinit. În postfața să, Virgil Ciomos se întreabă care vor fi fiind acele repere intelectuale sau umane care au definit unicitatea gîndirii lui Lévinas, recunoscînd, însă doar între altele, descinderea filozofului dintr-o multimilenara tradiție rabinica. Ticu Goldstein, apelînd la diverse surse care
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
foarte plauzibilă ipoteza lui Ticu Goldstein. De altfel, poate că e mai puțin importantă aflarea unei origini absolute a teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
e îndrăgostit de gîndirea lui Lévinas. Universalismul că tandrețe și afecțiune, pentru care pleda Lévinas, se vede astfel, prin acest poate mărunt exemplu, fericit împlinit. Emmanuel Lévinas, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere, glosar și bibliografie de Marius Lazurca, postfața de Virgil Ciomos, Editura Polirom, Iași, 1999, 288 pagini, preț nemenționat.
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
invitații Centrului de Studii Comparate, în primul rând problema identității regionale și șansele ei (mici) de supraviețuire. Revenind la seminarele alcătuite de A Treia Europă, trebuie remarcată de la început foarte buna calitate a selecției textelor, a traducerii, a pre- și postfețelor, ca și excelentele condiții grafice în care au apărut. Numele celor patru autori sunt deja cunoscute ca aparținând unor personalități în domeniu: Michael Heim e profesor la o universitate americană, cunoaște toate limbile Europei Centrale, e un reputat traducător și
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
nuanța necesară: nu luciditatea sau ambiția m-au îndemnat către concizia expresiei, ci un dat natural, un anume simț al echilibrului și al măsurii. Am scris-o adesea, la maturitate: poezia este un DAR sau, cum spune Cezar Baltag în postfața la antologia sa Ochii tăcerii (BPT, 1996): "un miracol. Sensul pentru noi, poeții, nu se autoinstituie, el survine, ca și cum ar fi trimis." Prima poezie din Vântul cutreieră apele (precedată de un desen cu schele pe fondul stelar, cu un zid
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
o anume redundanță. Nu-i chiar așa. Aș zice că se-ntâmplă un lucru interesant cu antologiile: niciodată nu sunt destule. Fiecare dintre ele aduce cu sine a o nouă lectură exigentă. O interpretare. Iar în interpretare nu există inflație. Postfețele, semnate în general de critici literari serioși, o dovedesc. E și cazul volumului Pisicuț (Somnografii), însoțit, acesta, de o foarte precisă punere în context semnată de Mircea Martin. Două sunt ideile asupra cărora insistă postfața: faptul că, în timp, formulele
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
în interpretare nu există inflație. Postfețele, semnate în general de critici literari serioși, o dovedesc. E și cazul volumului Pisicuț (Somnografii), însoțit, acesta, de o foarte precisă punere în context semnată de Mircea Martin. Două sunt ideile asupra cărora insistă postfața: faptul că, în timp, formulele de poezie adoptate de Dorin Tudoran au vădit o extraordinară elasticitate; și faptul că, luat în ansamblu, ca poet și ca voce a unei conștiințe, Dorin Tudoran n-a încetat nici o clipă, de la cea dintâi
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
câte ceva din toate astea rezista, si mai ales avem nevoie de mesajul celui ce "nu s-a nascut degeaba" și care "pleacă din viața că de la o casă de oaspeți". Cicero, Cato cel Bătrân sau Despre Bătrânețe, traducere, note și postfața de Ilieș Câmpeanu, Editura Pol Plus, 1998, 92 pag., 9900 lei.
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]