1,360 matches
-
Autoritarisme Dincolo de diferitele încercări de a defini autoritarismul [cf. Bayart, 1976] de către autorii clasici (Marx propunea modelul bonapartismului, Gramsci al cezarismului; alții au folosit expresii similare, ca, de pildă, cea de neo-bismarkism [Hermet, 1975]). Definiția lui Linz (vezi mai sus) postulează un pluralism politic limitat și iresponsabil, prezența mentalității caracteristice, absența mobilizării politice externe sau interne, limite definite eronat în mod oficial, dar predictibile în exercitarea represiunii [Linz, 1964: 255]. Despre primele trei caracteristici s-a spus că (atunci când există un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a particulei originare, care este Dumnezeu. Conceptul de simplitate, atribuit filosofului scolastic englez William of Ockham, este un principiu metodologic conform căruia, atunci când mai multe ipoteze alternative sunt egale, din unele aspecte, ipoteza care introduce cele mai puține presupoziții și postulează cele mai puține entități, suficiente însă pentru a răspunde la întrebarea căreia i se caută astfel un răspuns, cu alte cuvinte soluția cea mai simplă, are toate șansele să fie cea adevărată. Ideea simplicității absolute,singura presupoziție din Eureka, implicând
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
creatoare numai într-o slabă măsură e expresiunea propriului nostru fond emoțional. Astfel cum s-ar explică amplitudinea și diversitatea operelor de artă născute din frământările aceluiași spirit? Degeaba ne-am refugia în ipoteza unei stări de conștiință misterioase [s.n., postulând o inspirație și absurdă și cabotina. Ea nu explică nimic, iar realizarea artistică [s.n.] nu câștigă învăluita în acest prestigiu divin 19. Inspirația veritabilă nu este un simplu abandon în favoarea asociațiilor inconștiente, ci mobilizarea tuturor resurselor inteligenței - "condiționare a conținutului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Thomas Scanlon. Cred că abordarea scanloniană [...] realizează obiectivele lui Rawls mai bine decât o face construcția propusă de Rawls însuși", consideră Barry 39. Scanlon a argumentat că, în așa-numita "poziție originală", agenții morali nu decid sub vălul de ignoranță postulat de Rawls, ci mai degrabă în cunoștință de cauză a situației lor, a intereselor și a ceea ce este bine pentru ei, precum și a consecințelor viitoare ale regulilor pe care le aleg. "Contractualismul oferă o descriere exactă a motivației morale așa cum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pot fi modificate, dacă se demonstrează că aplicarea lor generează probleme 56. Teza Duhem-Quine stipulează imposibilitatea verificării unei ipoteze științifice izolate, deoarece testarea unei ipoteze necesită cel puțin un alt enunț sau o altă ipoteză auxiliară. De asemenea, această teză postulează faptul că nicio ipoteză izolată nu poate fi folosită pentru elaborarea de predicții. Procesul dezvoltării predicțiilor dintr-o ipoteză implică asumpția că cel puțin câteva alte ipoteze corelate sunt adevărate. Teza Duhem-Quine reprezintă o teză compusă, incluzând doar o parte
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
merite banii. Atât. (polițist, 26 ani, bărbat). • Tot respectul, daca se descurcă... atâta timp cât nu mă afectează pe mine personal că el trage chiulul, nu văd unde este problema (electrician, 44 ani, bărbat). Analiza și interpretarea rezultatelor. Deși modelul lui Adams postulează reducerea efortului ca cea mai probabilă strategie pentru restabilirea echității schimbului cu organizația, angajații români par să prefere manipularea rezultatelor, fie în plan acțional, fie în plan perceptiv. Cel puțin la nivel declarativ, a munci mai puțin sau a depune
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
atât, România este un stat social agrar țărănesc, pentru că aproape 90% din întregul pământ al țării se găsește astăzi în mâna țăranilor, mici proprietari de pământ și pentru că imensa majoritate a micilor gospodării țărănești sunt gospodării familiale"35. Astfel, Madgearu postulează "necesitatea unei politici social-economice, care să aibă ca orientare primatul agriculturii față de industrie"36. Între "mijloacele materiale" (pământ, materii prime, mașini, instrumente, unelte și capital) și, respectiv, munca, Madgearu acordă întâietate celei de-a doua: "oricare formă de societate nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
limbaj cu al lui. De aceea sentimentele, mai mult decât rațiunea, pot contribui la închegarea unei moralități, deoarece cu ajutorul lor celălalt este considerat unul de-al meu, unul de care îmi pasă. Astfel, soluția lui Rorty este un individ care postulează separarea dintre public și privat, care-și asigură libertatea individuală prin crearea unei istorii individuale și care, în același timp, alege să-i pese de ceilalți, solidaritatea comunității pornind tocmai de la o decizie individuală și de la acceptarea autonomiei unui spațiu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Gillies, op. cit., pp. 205-230. 63 Quine, "Două dogme ale empirismului", p. 54. 64 Willard Van Orman Quine, Word and Object, MIT Press, Cambridge (MA), 1960. 65 Rawls, A Theory of Justice, pp. xi, 111, 131 și 579. 66 Principiile fundamentale postulate de Rawls sunt "cele care ar fi acceptate de persoane libere și raționale", aflate într-o "poziție originară" de egalitate (Rawls, A Theory of Justice, p. 11). Rawls își enunță principiile în mai multe capitole din A Theory of Justice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ar fi acceptate de persoane libere și raționale", aflate într-o "poziție originară" de egalitate (Rawls, A Theory of Justice, p. 11). Rawls își enunță principiile în mai multe capitole din A Theory of Justice, într-o manieră similară celei postulate în teza Duhem-Quine. Cele două principii sunt mai întâi schițate în Capitolul I (ibidem, § 3, pp. 14-15), apoi primesc prima formulare în al doilea capitol (ibidem, § 11, p. 60), cu ajutorul unor expresii ca "avantajul tuturor" și "accesibile tuturor" considerate încă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a fost reînviată de Spengler și de Toynbee - trebuie respinsă, cea de-a doua accepțiune a noțiunii de "evoluție" biologică pare mult mai apropiată de adevăratul concept al evoluției istorice. Ea ține seama de făptui că nu trebuie să se postuleze doar o serie de schimbări, ci scopul acestei serii de schimbări. Diferitele schimbări trebuie să constituie condiția necesară pentru atingerea scopului. Noțiunea de evoluție spre un țel anumit (cum ar fi, de pildă, creierul uman) transformă seria de schimbări într-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
istoria tratatelor, știința politică, istorie parlamentară, istoria religiilor, legislație comparată, știința penală, economia politică, știința financiară, sisteme sociale, statistică și demografie, etnografie, geografie agricolă, industrială și comercială, istoria comerțului și a industriei, istoria științelor, istoria generală a artelor); cei care postulau pentru un doctorat în acest nou cadru trebuiau să fie deja deținători ai unei diplome de doctor la una dintre facultățile tradiționale și să treacă apoi o probă scrisă, respectiv un examen din patru discipline din programa, la alegere 47
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile și religiile lumii. ̨ nsă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
provocat reacții dure ale calviniștilor, în special ale puritanilor (prezbiterieni și independenți). Astfel, arminianismul susținea că sursa obligației morale se află în rațiune și în armonia lucrurilor, precum și în utilitatea virtuții, în timp ce arianismul vedea sursa obligației în natura lucrurilor; socianismul postula că rațiunea umană este suficientă pentru a descoperi natura și obligația virtuții, iar deismul admitea că obligația se bazează pe utilitate și pe natura lucrurilor, iar rațiunea este singura lumină naturală a omului. În ceea ce îl privește pe Grotius, el
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
muncii. Aceste politici nu au afectat mecanismele profunde care generează și întrețin inegalitățile de gen structurale (inegalitățile de gen din sfera vieții private, inegalitățile de gen în raport cu munca domestică și munca productivă și "neproductivă" etc.). Principiul egalității de tratament, care postulează ideea că cele două genuri trebuie tratate la fel sau identic, generează inegalități de gen pentru că nu ține seama de specificitatea nevoilor celor două genuri și se raportează, implicit, la aplicarea standardului unic, care este, în fapt, standardul dominant masculin
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cunoaștere a acestora. În această formă, argumentul lui Benacerraf s-a aflat sub un atac constant din partea platoniștilor, iar ținta atacurilor a reprezentat-o în principal premisa 2. Găsim în literatură următoarele strategii: (i) este acceptată premisa 2, dar este postulată o facultate epistemică care le permite oamenilor să înțeleagă cum stau lucrurile pe tărâmul obiectelor matematice. O astfel de strategie este propusă de Godel, care consideră că suntem înzestrați cu o intuiție matematică. Problema cu această strategie este că această
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
s-ar concentra un pic și asupra sensului celor citite, asupra interpretării. Așa cum autorul acestui roman își face propriile sale tăieturi, e liber și cititorul s-o facă. Regăsim fragmente întregi despre grozăvia câte unui sfârșit, ceea ce înseamnă că putem postula: câți oameni atâtea sfârșituri. De unde vine sfârșitul? Vine din cer, sub forma unor farfurii zburătoare; vine de sub pământ sub forma magmei devastatoare; vine din nimic, sub forma imposibilității vieții de a se mai perpetua; vine din interior, sub forma respingerii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
țară pot fi, dintr-o dată, receptați și consacrați, într-un mod sau altul, în alte zone culturale. Imposibil deci să prezicem cu certitudine ce aspect cultural va circula sau nu. Sau să organizăm certitudini cu anticipație. Tot ce se poate postula este că surprizele vor fi, și în viitor, enorme. în definitiv, ce cotă critică avea în țară E. Ionescu? Despre acesta, G. Călinescu chiar scria (înainte de 1940), că... e de mirare că acest tânăr a dispărut din publicistică 20. Or
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dogma rupe raportul normal dintre cele două noțiuni în aplicarea lor numerică, le desolidarizează, fără să le altereze ca noțiuni abstracte, luate în sine. Așează între aceste noțiuni, atunci când sunt întrebuințate în acest caz, "un foarte curios paravan de izolare", postulând "o existență care ar putea să fie "una" ca "ființă", dar "trei" ca "persoană""69. Acest lucru devine, tocmai de aceea, imposibil de asimilat de către intelect și întruchipat de către intuiție. Prin această scindare a raportului logic dintre cele două noțiuni
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
A spune "Dumnezeu e o ființă în trei persoane" înseamnă pentru intelect "Dumnezeu e o ființă în trei ființe" sau "Dumnezeu e o persoană în trei persoane", iar mai abstract, "Dumnezeu e unul și multiplu în același timp". Dogma, însă, postulează o diferențiere de planuri, cum am văzut, pe care intelectul logic nu o poate percepe ca o diferență reală: Dumnezeu e unul ca ființă și multiplu ca persoană. Cele două noțiuni, solidare din punct de vedere logic, sunt desfăcute din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tendința să interpreteze această diferențiere ca o încercare de a masca sau escamota antinomia. Ea, însă, are de fapt o altă semnificație. "Diferențierea în chestiune vrea să constituie de fapt o indicație că antitezei, deși fără soluție logică, i se postulează o soluție în afară de logică (...), că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere" (subl. n., V.M.)71. Acest fapt este o transfigurare a antinomiei, susține Lucian Blaga. Mai precis, atunci când antinomiei cuprinsă în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logică (...), că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere" (subl. n., V.M.)71. Acest fapt este o transfigurare a antinomiei, susține Lucian Blaga. Mai precis, atunci când antinomiei cuprinsă în dogmă i se postulează, prin chiar termenii ei, un plan de soluții irealizabile pentru mintea omenească, în lumina acestor soluții, antinomia se schimbă, "luând o înfățișare "de dincolo", care ne face să-i atribuim un înțeles, deși înțelesul ne scapă în întregime"72. Neinteligibilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu e nici inteligibilă, nici intuitivă. Atât intelectul obișnuit cât și intuiția refuză o sinteză a termenilor antinomici din dogmă. Aceasta nu poate fi realizată nici conceptual, nici pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a antinomiei dogmei, sinteza devine una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei afirmări forțate este tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]