37,360 matches
-
ale pieței muncii, stimularea mobilității forței de muncă, pentru Înlăturarea dezechilibrului existent pe piața muncii Între cererea și oferta de forță de muncă, lărgirea bazei de indicatori care caracterizează piața locurilor de muncă vacante, și În special cei care caracterizează potențialul de muncă, prin dezvoltarea și modernizarea Întregului sistem informațional al pieței muncii, precum și Îmbunătățirea bazelor de date cu privire la oferta de locuri de muncă existente pe piața muncii, prin informatizare. 2. Propuneri de lege ferenda a) Se impune ca statul pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
în asigurarea accesului la informația stocată în colecțiile bibliotecii. Catalogul de bibliotecă este rezultatul descrierii documentelor ce alcătuiesc colecțiile unei structuri infodocumentare (biblioteci / centrul de informare și documentare). Catalogul de bibliotecă trebuie să răspundă la întrebările pe care un beneficiar / potențial beneficiar le-ar putea pune. De aceea structura acestor cataloage este în funcție de tipul structurii info documentare (bibliotecă / centrul de informare și documentare), de utilizatorii acestei instituții din rețeaua documentară. CATALOAGE DE BIBLIOTECĂ A. Pentru cărți: 1. De serviciu: Alfabetic Topografic
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
scop precis. Orice strategie în această direcție este necesar să pornească din câteva puncte foarte importante, care vizează: Ø cunoașterea nevoilor de info-documentare Ø profilul socio-cultural și economic al localității; Ø structura demografică a populației, dinamica și tendințele ei; Ø potențialul socio-cultural și informațional; Ø alte sisteme informaționale, organisme etc.; Ø potențialul bibliotecii și oportunitățile de cooperare, partajare a resurselor; Ø socio-dinamica publicurilor bibliotecii, cunoașterea categoriilor socio profesionale etc.; Ø modalități de comunicare verbală, nonverbală (intrapersonală, interpersonală, de grup, publică, de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
din câteva puncte foarte importante, care vizează: Ø cunoașterea nevoilor de info-documentare Ø profilul socio-cultural și economic al localității; Ø structura demografică a populației, dinamica și tendințele ei; Ø potențialul socio-cultural și informațional; Ø alte sisteme informaționale, organisme etc.; Ø potențialul bibliotecii și oportunitățile de cooperare, partajare a resurselor; Ø socio-dinamica publicurilor bibliotecii, cunoașterea categoriilor socio profesionale etc.; Ø modalități de comunicare verbală, nonverbală (intrapersonală, interpersonală, de grup, publică, de masă) și niveluri de comunicare (informațional, relațional). Toate aceste elemente sunt
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
informare și documentare. Tendința americană constă în acordarea supremației utilizatorului, adecvarea la nevoile și dorințele specifice diferitelor categorii de beneficiari. Bibliotecile europene consideră prioritară tehnologizarea și marketingul. 200. Care sunt componentele unui sistem managerial? R: Ø Analiza mediului și a potențialului instituțional Ø Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) Ø Analiza PAST (Tipul de forță care influențează instituțiile și firmele: politică, economică, socială, tehnologică) Ø Organizarea activității Ø Organizarea resurselor umane Ø Decizia, hotărârea Ø Controlul 201. Precizați câteva
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ONG uri, fundații etc., constituirea de consorții avantajoase din punct de vedere economic, și al asigurării noutăților științifice Ø Marketing: organizarea de activități de marketing, promovare, pe baza analizelor nevoilor de informare operate cu mijloace sociologice Ø Promovarea activității și potențialul bibliotecii: mijloace, metode, evidență, analiza impactului mediatic și luarea unor măsuri adecvate 204. Indicați un posibil mod de organizare a documentelor unui director / responsabil de unitate documentară / responsabilitate la nivel instituțional R: 0-Administrație 01 Administrația centrală 02 Rectorat/Consiliul Județean
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
amenzilor". 2 . Cu privire la proprietatea publică, În art.136 din Constituție se prevede : Alin. 2 "Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale". Alin. 3 "Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice." Alin. 4 "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
în mișcare. Amplitudinea mișcărilor reprezintă o particularitate și o cerință a gimnasticii de performanță. Cu cât execuția este mai amplă, mai degajată, cu atât evoluția gimnastei este mai elegantă, mai impresionantă. Autorii consideră, mobilitatea reprezintă capacitatea maximă de folosire a potențialului anatomic de mobilitate a unui segment legat de o anumită articulație a corpului [M. L. Ukran și colab., O. D. Ungureanu, N. Vieru]. Mobilitatea articulației gleznei: stând, cu fața la scara fixă, palmele sprijinite pe scara fixă; gimnasta execută ridicare pe vârfuri
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de participare 79 Caseta 7. Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio) 82 Caseta 8. Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară 83 Caseta 9. Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune 85 Caseta 10. De la facilitare CAR la proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
între membrii lor, pe durate mari de timp, cu experiențe comune și, în consecință, cu valori comune. Noțiunea de comunitate este folosită atât pentru grupuri care au efectiv coerență sau unitate în planul valorilor, cât și pentru cele care au potențial de a evolua spre o astfel de stare. Similaritățile de status ocupațional, rezidențial, de localizare, de vârstă etc. constituie una dintre categoriile de factori care sporesc probabilitatea de similaritate de orientare valorică între membrii grupului. Interacțiunile intense, în funcție de interese sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care dispun. Cele câteva constatări pe care le-am menționat au menirea de a atrage atenția asupra faptului că participarea comunitară nu se face la întâmplare, ci are puternice determinări economice, sociale și culturale. Agenții comunitari care vor să actualizeze potențialul de participare comunitară de la nivelul unei unități teritoriale trebuie să pornească de la înțelegerea mecanismelor ce susțin, în cadrul local respectiv, orientările participative ale populației. Date de sondaj, interviuri amănunțite, analiza unor evenimente comunitare anterioare, simpla observare a interacțiunilor sociale din comunitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și rezultatele, așteptate sau nu (outcomes), și să fie luate în considerare nu numai aspectele cantitative, ci și cele calitative. ș...ț 9. Oportunități suplimentare trebuie să fie create pentru training în ABCD în organizațiile comunitare și pentru a spori potențialul de acțiuneimplicat în model. ș...ț 10. Trainingul adecvat pentru planificare și evaluare este cerut și înaintede atestarea practicienilor în dezvoltarea comunitară și după atestare.” Modelul Schuftantc "Modelul Schuftan" Un alt model de o circulație relativ largă în legătură cu criteriile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Schuftantc "Modelul Schuftan" Un alt model de o circulație relativ largă în legătură cu criteriile de performanță în acțiunile DEVCOM este cel semnalat de Claudio Schuftan (1996). Domeniile de specificare a criteriilor în acest caz sunt furnizarea de servicii (service delivery), consolidarea potențialului de acțiune (capacity building), formarea atitudinală (advocacy) și mobilizarea socială (social mobilisation). Formulările normative ale modelului sunt considerate ca fiind adecvate în special pentru țările Lumii a treia (Schuftan, 1996, p. 260). Caseta 9tc "Caseta 9" Despre DEVCOM prin furnizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atitudinală (advocacy) și mobilizarea socială (social mobilisation). Formulările normative ale modelului sunt considerate ca fiind adecvate în special pentru țările Lumii a treia (Schuftan, 1996, p. 260). Caseta 9tc "Caseta 9" Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune (Schuftan, 1996, pp. 261-262)tc "Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune (Schuftan, 1996, pp. 261‑262)" „Furnizarea de servicii (service delivery) poate fi caracterizată ca abordare a dezvoltării comunitare ce promovează acțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
special pentru țările Lumii a treia (Schuftan, 1996, p. 260). Caseta 9tc "Caseta 9" Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune (Schuftan, 1996, pp. 261-262)tc "Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune (Schuftan, 1996, pp. 261‑262)" „Furnizarea de servicii (service delivery) poate fi caracterizată ca abordare a dezvoltării comunitare ce promovează acțiuni legate direct de cauzele imediate ale slabei dezvoltări (maldevelopment) și duce la asigurarea unui set structurat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
deciziilor, cât și la cel de implementare; să asigure un flux continuu de informație între furnizorii de servicii și utilizatorii finali, permițându-le acestora din urmă să fie parteneri egali în planificarea, livrarea, managementul și evaluarea acelor servicii.” Pentru consolidarea potențialului de acțiune, empowerment-ul se realizează în esență prin: informare, training și organizare pentru a ajuta actorii să cunoască propria lor situație; elaborarea unui cadru conceptual împărtășit de comunitate pentru a înțelege cauzele problemelor pe care le au membrii ei; prevenirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mediului; educarea unor actori locali pentru a fi animatori sau promotori ai strategiilor de dezvoltare locală; training pentru lobby în interes comunitar; construirea infrastructurii mentale pentru mobilizarea socială; sporirea capacității oamenilor de a obține venituri. Lista de recomandări pentru sporirea potențialului de acțiune (empowerment by capacity building), spre exemplu, include nu mai puțin de 18 recomandări. Acestea pot oferi sugestii de acțiune, dar cu greu ar putea funcționa ca grilă de evaluare a adecvării unor acțiuni DEVCOM în domeniu - sunt prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tineri este ponderea populației de 0-17 ani în populația totală a satului în 2002; % de adulți este ponderea populației de 18-59 ani în populația totală a satului în 2002. Calculele ne aparțin. Experiența diversității culturale este una care pregătește migrantul potențial pentru asumarea riscurilor de a trăi în străinătate, într-o lume ce diferă mult de cea de „acasă”. O pondere mare de minorități etnice și/sau religioase este nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru existența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
imigrare - definesc o tipologie posibilă a satelor țării. Pot exista și altele. Ideea centrală de structurare a tipologiei este cea de „cultură a deschiderii” (Sandu, 2003, pp. 111-119). O astfel de cultură este cu atât mai puternic structurată cu cât potențialul de acceptare a diversității și riscului calculat este mai mare. Valorile ridicate ale toleranței, capitalului relațional și comunicării cu lumea exterioară sunt indicatori ai unei astfel de culturi. Satele de tip modern, de imigrare și cu minorități etnice au o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de străin dau trei tipuriculturale de sate. Lor li se opun satele definite prin absența străinului, „închise” prin tradiție și sărăcie sau prin izolare. Satul așa-zis modern nu este definit nici prin prezența, nici prin absența străinului, ci prin potențialul ridicat de comunicare cu lumi diferite, potențial dat în esență de educație. • Deși datele disponibile sunt de tip sincronic, măsurate la un moment dat, ele sugerează o ipoteză interpretativă asupra valurilor de emigrare temporară din mediul rural în străinătate. Primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
treilea val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. • Cele șase tipuri de sate determinate în funcție de criterii socioculturale au un potențial sporit de utilizare în cercetările sociale de tip fundamental sau aplicativ. Profilurilor culturale specifice le corespund diferențieri consistente de nivel mediu de viață sau de dezvoltare. Satele de imigrare, cu minorități etnice și cu stoc sporit de educație, tind să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
le promovează. Ideologiile comunitariste (Etzioni, 1996, 2002), spre exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant se desfășoară în termeni de cooperare, asociere, încredere. Acesta este, în esență, discursul liberal, codificat în bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se bazează acest studiu întăresc convingerea potrivit căreia competența civică subiectivă tinde să aibă un nivel mai ridicat la bărbați decât la femei. Sunt favorizate nivelurile mai ridicate de competență civică și la persoanele care trăiesc în județe mai dezvoltate.Potențialul de participare publică măsurat cu ajutorul competenței civice subiective este mai ridicat la persoanele care sunt mai expuse la consumul de presă, se interesează de religie, se identifică mai mult cu regiunea în care locuiesc și se consideră active și realizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
situații la nivel local sau național se bazează și pe un nivel ridicat de încredere în autoritățile centrale. Cele opt variabile descrise - două pentru orientarea spre comportamentul colectiv, două pentru acțiunea autoritară, două pentru orientarea spre negociere și două pentru potențialul participativ - au fost utilizate într-o analiză factorială de confirmare și pentru generarea a patru scoruri factoriale prin care s-au cuantificat orientările de tip REBELL, AUTHORIT, DEMOCRAT și PARTICIP ale populației 1. Cele opt variabile sunt grupate după factorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel redus al capitalului uman, dar cu stocuri ridicate de capital relațional. Opțiunile electorale ale populației par să stea mai puțin sub semnul dezbaterilor în termeni de ideologii naționaliste și mai mult legate de percepțiile de stări anomice menționate anterior. Potențialul electoral al temelor corupției, al proastei funcționări a instituțiilor, a celor juridice în special, pare să fie, din perspectiva datelor analizate, extrem de ridicat. În legătură cu naționalismul a rezultat că, la nivelul populației României, sunt puternic structurate trei variante de naționalism: identitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]